21,085 matches
-
de autoritățile romane, este posibil ca această reminiscență să fi persistat și asupra urmașilor săi. De altfel, în anul 67, Vespasian va proceda la fel cu Irod Agrippa II, trimițându-i spre judecată supuși de-ai săi, arestați de autoritățile romane. Așadar, Pilat nu face decât să respecte și să apeleze la regula: Iisus este galileean și depinde, astfel, de jurisdicția tetrarhului provinciei, a cărui prezență de sărbători în Ierusalim justifică și mai mult declinarea competenței. Dar, deși inițial îl bucură
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
căruia i s-a promis eliberarea pentru perioada Paștelui. Cea de-a doua paralelă se referă la episodul relatat în Papirusul de la Florența, care cuprinde referiri la procesul verbal al unei audiențe ținute între 86-88 de C. Septimius Vegetus, prefectul roman al Egiptului. Potrivit documentului: „C. Septimius Vegetus i-a spus lui Phibion: „Tu ai merita să fii biciuit, fiindcă ai arestat după capul tău un om onorabil și niște femei; totuși, te voi ierta în fața poporului și voi da dovadă
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
Phibion, acuzatul din documentul egiptean, nu a participat la o răzvrătire, ci el merită flagelarea pentru că și-a făcut justiție el însuși, atacându-și adversarul său și femeile casei sale. Totuși, papirusul dovedește un lucru esențial: existența în mâinile prefectului roman a dreptului de a grația un acuzat! În fine, căutarea unei apropieri de lectisterne (ceremonie în care se împodobeau paturile și mesele cu imagini ale zeilor cărora le era dedicat festinul și despre care Titus Livius susține că au fost
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
dată în 399 î.Hr.) este și mai puțin acceptabilă. Într-o opinie cvasigenerală, nu există o analogie corectă care să susțină probabilitatea istorică a cutumei iudaice de eliberare obișnuită a unui prizonier cu ocazia Pesahului sau a altei sărbători. Lumea romană cunoaște însă unele grațieri ocazionale, individuale sau colective, cu ocazia unor evenimente importante, ceea ce face mai plauzibilă exercitarea unui asemenea drept de către Pilat într-o adaptare la situația dată și în încercarea de a stăpâni situația. Referitor la prezența soției
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
unii procedeu prealabil și pregătitor crucificării, conform altora, mai degrabă, un șiretlic admis de lege și practicat de guvernanți spre a depăși situații dificile. Într-adevăr, dacă P. Winter a considerat o astfel de manevră nelalocul ei pentru un prefect roman, reprezentant în provincie al însuși cezarului, judecând, desigur, la rece, dar cu mentalitățile omului modern și nu ca unul din mijlocul evenimentelor, alții precum istoricul evreu Fl. Josephus, la câteva decenii după proces, relatează mai multe exemple ale acestei practici
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
o mulțime care, cu fiecare minut ce trecea, devenea adevăratul judecător și prelua puterea în proces. Mai mult decât atât, un text al jurisconsultului Modestin, introdus în Digeste, se referă la această neputință pe care o cunosc guvernatorii (prefecți, procuratori) romani în fața mișcării mulțimilor; el semnalează că o condamnare la moarte nu putea fie executată decât după ce Principele fusese consultat ori el însuși a dat ordinul „pentru ca să se evite o eventuală revoltă care nu putea fi altfel înlăturată”, adică exact ceea ce
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
care îl constrângea să facă în extremis un gest care îi repugna. Prof. univ. dr. Mircea Dutu, - Presedinte al Universitatii Ecologice Bucuresti - Presedinte al fundatiei Dreptul la Natura - Presedinte al Asociatiei Romane de Drept al Mediului - Director - fondator al Revistei Romane de Drept al Mediului - Membru al Comitetului de coordonare al retelei de drept al mediului AUPELF-UREF - Avocat in Baroul Bucuresti www.lawyermdutu.ro URL-ul scurt: http://www.dcnews.ro/?p=55419
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
erau supuse birului. Fervoarea religioasă fiind atât de intensă, cel mai mic incident putea să declanșeze un adevărat scandal public. De altfel, istoricul evreu Fl. Josephus menționează în scrierile sale numeroase conflicte care s-au produs cu această ocazie. Autoritățile romane, în frunte cu prefectul, cunoscând simbolistica sărbătorii - Exodul din Egipt reprezentând eliberarea evreilor de sub opresiune și sclavie - erau puse în gardă cu ceea ce se putea întâmpla. În acest scop, pentru prevenirea și stingerea conflictelor Pilat coopera strâns cu autoritățile Templului
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
În acest scop, pentru prevenirea și stingerea conflictelor Pilat coopera strâns cu autoritățile Templului care, la rândul lor, doreau să evite cea mai mică tulburare a ordinii publice. În același timp, măsuri stricte de securitate erau ordonate și numărul gărzilor romane creștea în mod considerabil. Cu opt zile înaintea Pesahului comandantul roman al fortăreței Antonia rupea sigiliul, lua din camera specială și încredința talarul pontifical cu toate odăjdiile lui Marelui Preot Caiafa spre a-l purta la ceremoniile pascale. Pe acest
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
cu autoritățile Templului care, la rândul lor, doreau să evite cea mai mică tulburare a ordinii publice. În același timp, măsuri stricte de securitate erau ordonate și numărul gărzilor romane creștea în mod considerabil. Cu opt zile înaintea Pesahului comandantul roman al fortăreței Antonia rupea sigiliul, lua din camera specială și încredința talarul pontifical cu toate odăjdiile lui Marelui Preot Caiafa spre a-l purta la ceremoniile pascale. Pe acest fundal, începe ultima săptămână, cea a Patimilor, din viața pământească a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
susținut că va distruge templul, consideră totuși că a profețit căderea sa, probabil cu aceeași ocazie. În orice caz, o asemenea profeție putea îngrijora autoritățile iudee. Unii au estimat că Iisus, precum Iuda Galileeanu, dorea să elibereze Israelul de sub dominația romană și recurgea la forță dacă era necesar. Episodul din Templu n-ar fi decât o tentativă de răscoală armată pe care evangheliștii au camuflat-o pudic, transformând-o în conflict teologic. Această poziție nu este lipsită de argumente. Între timp
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
care evangheliștii au camuflat-o pudic, transformând-o în conflict teologic. Această poziție nu este lipsită de argumente. Între timp, este greu de înțeles de ce o asemenea manifestare violentă nu a fost imediat reprimată de poliția Templului sau de soldații romani ce stăteau de pază în fața porticului. După altă interpretare, populară sau mai degrabă apologetic-creștină, incidentul reprezintă respingerea Templului și a sacrificiilor de către Iisus. Profețind - ceea ce s-a și adeverit - căderea Templului, Iisus anunța sfârșitul sistemului sacrificial. Această concepție are două
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
farisei și cărturari asupra problemei, Iisus răspunde prin celebra pildă „Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei!” (Ioan 8,7) . Altădată, ispita, poate mai periculoasă prin posibilele sale consecințe, vizează relația dintre iudei și puterea romană de ocupație, prin delicata problemă: „se cuvine ca noi, iudeii, să dăm dajdie cezarului sau nu?”, iar Iisus găsește din nou ieșirea cuvenită: „Dați cele ce sunt ale cezarului, cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.” (Luca
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
speculațiilor și iubirii măsurate de arginți a stăpânilor de atunci ai Templului. O asemenea poziție nu a scandalizat mulțimea de față, ceea ce ar putea sugera aprobarea gesturilor lui Iisus, ordinea nu este tulburată, din moment ce nici garda Templului și nici soldații romani din fortăreața Antonia, situată în apropiere, nu intervin. Era un act judecat de toți ca privind exclusiv relația noului prooroc cu vârfurile sacerdotale ale Ierusalimului. Îngrijorarea atingând punctul culminant, arhiereii și fariseii adună Sinedriul și pun întrebarea: „Ce facem, pentru că
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăștiați.” (Ioan 11, 51-52). Verdictul fusese deci dat: Iisus din Nazaret trebuia să fie ucis. Și aceasta în numele unui dublu comandament: unul perceput și exprimat clar, acela de a evita conflictul cu ocupantul roman și a păstra legea lui Moise, altul ca o proorocire a ceea ce trebuia să se întâmple. Se cuvine remarcat faptul că, în perspectivă biblică, întreaga cauză Iisus este tratată de căpeteniile iudee cu cea mai mare grijă de a nu
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
se întâmple. Se cuvine remarcat faptul că, în perspectivă biblică, întreaga cauză Iisus este tratată de căpeteniile iudee cu cea mai mare grijă de a nu deranja, a nu implica și, dacă era posibil, a nu informa despre ea autoritățile romane, în frunte cu prefectul Ponțiu Pilat. Această poziție se explică deopotrivă prin contextul general al ocupației romane în Iudeea și circumstanțele concrete ale momentului respectiv. Astfel, deși aflați sub controlul strict al militarilor Romei și obligați să plătească tribut împăratului
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
iudee cu cea mai mare grijă de a nu deranja, a nu implica și, dacă era posibil, a nu informa despre ea autoritățile romane, în frunte cu prefectul Ponțiu Pilat. Această poziție se explică deopotrivă prin contextul general al ocupației romane în Iudeea și circumstanțele concrete ale momentului respectiv. Astfel, deși aflați sub controlul strict al militarilor Romei și obligați să plătească tribut împăratului, cu multe sacrificii și dificultăți, iudeii reușiseră să-și păstreze independența religioasă, prin ceea ce avea ea esențial
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
și dificultăți, iudeii reușiseră să-și păstreze independența religioasă, prin ceea ce avea ea esențial. Cultul Dumnezeului unic și adevărat nu se amesteca de niciun fel cu practicile cultului idolilor. În schimbul acestei toleranțe, se cerea respectarea strictă a ordinii oficiale (pax romana), orice abatere fiind aspru reprimată și echilibrul fragil amenințat cu ruperea definitivă. Pe de altă parte, împrejurările imediate și concrete ale cauzei nu permiteau deloc o nouă tulburare socială, în condițiile unei situații deja tensionate la maxim, fără riscul unei
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
aspru reprimată și echilibrul fragil amenințat cu ruperea definitivă. Pe de altă parte, împrejurările imediate și concrete ale cauzei nu permiteau deloc o nouă tulburare socială, în condițiile unei situații deja tensionate la maxim, fără riscul unei riposte dure din partea romanilor. Numit de împăratul Tiberiu, la recomandarea șefului gărzii sale pretoriene, mult temutul general Sejanus, cu patru ani înainte, tocmai avându-se în vedere caracterul său dur și intransigent, prefectul Ponțiu Pilat abia aștepta o nouă ocazie de turbulențe spre a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
aștepta o nouă ocazie de turbulențe spre a trece la represiuni sângeroase, până la un război total. Într-adevăr, cunoscuse deja două experiențe conflictuale și tensiunea în relațiile cu populația locală era maximă. Mai întâi, încercarea sa de a accentua dominația romană asupra Ierusalimului prin introducerea efigiilor imperiale în oraș, încălcând astfel datinile iudeilor a eșuat, în fața dârzeniei acestora, care au preferat să moară, decât să se abată de la exigențele legii strămoșești. A urmat apoi episodul revoltei legate de apeduct; pentru a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
produsă silind poporul să amuțească temporar, dar nemulțumirile să mocnească. Este de presupus că o nouă răzvrătire, cât de mică, apărută în atari împrejurări, s-ar fi bucurat de același tratament și soartă, dacă nu chiar mai aspre. Totodată, neimplicarea romană era dorită de arhierei, iar în acest punct interesul lor se întâlnea cu cel al romanilor, și pentru faptul că mișcarea lui Iisus presupunea o reformare majoră a înseși bazelor religiei mozaice, cu consecințe generale imprevizibile și, oricum, nefavorabile și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
răzvrătire, cât de mică, apărută în atari împrejurări, s-ar fi bucurat de același tratament și soartă, dacă nu chiar mai aspre. Totodată, neimplicarea romană era dorită de arhierei, iar în acest punct interesul lor se întâlnea cu cel al romanilor, și pentru faptul că mișcarea lui Iisus presupunea o reformare majoră a înseși bazelor religiei mozaice, cu consecințe generale imprevizibile și, oricum, nefavorabile și inacceptabile pentru establishmentul iudaic. Nu în ultimul rând „secretul” operațiunii de eliminare a lui Iisus a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
înscrierea, prin voință divină, pe orbita generală a devenirii umane. Citește și: Prof. univ. dr. Mircea Dutu, - Presedinte al Universitatii Ecologice Bucuresti - Presedinte al fundatiei Dreptul la Natura - Presedinte al Asociatiei Romane de Drept al Mediului - Director - fondator al Revistei Romane de Drept al Mediului - Membru al Comitetului de coordonare al retelei de drept al mediului AUPELF-UREF - Avocat in Baroul Bucuresti www.lawyermdutu.ro
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
Nazaret. Acuzat in extremis deopotrivă de blasfemie și de a se fi pretins „rege al iudeilor” de căpeteniile religioase iudee, acesta avea să fie, în cele din urmă, la presiunea mulțimii ațâțate și după ce judecătorul Pilat din Pont, prefectul provinciei romane, „s-a spălat pe mâini” (de răspundere), condamnat la moarte și executat prin crucificare. Astfel, prin jertfa și mărturisirea lui Hristos se năștea o nouă religie, creștinismul care, prin valorile sale, va sta la baza dezvoltării civilizației occidentale. Interpretări tendențioase
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
Și aceasta cu atât mai mult în condițiile în care posibilitățile de ordin tehnic de înregistrare a probelor erau foarte reduse, iar interesul autorităților judiciare ale timpului în acest sens a fost practic inexistent. Totuși, acel titulus prevăzut de procedura romană și atestat de evanghelii, pe care s-a scris lapidar „INRI”, se constituie într-o veritabilă minută a judecății și nu știm dacă s-au întocmit alte documente oficiale, episodul istoric rămânând astfel mai ales în memoria participanților și a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]