4,815 matches
-
chiar de melodrama unui text despre revoluția rusă, care îi trezește reacții antagoniste („mă îngrozește și mă fascinează”). Pe lângă eseuri, sunt prezente și alte forme de dialog: conversația, interviul (cu Javier Marías, Norman Manea, Amos Oz) ori dezbaterea epistolară (între romancierii spanioli Félix de Azúa și Javier Cercas, care sunt și profesori, de estetică și respectiv de literatură, pe tema artei romanului). Antologia revistei Letras Libres reflectă unitatea în diversitate a lumii hispanice și confirmă eficiența „dialogului între cele două țărmuri
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
criticilor al căror nume merită reținut în castă. De aceea săgețile lui George Ardeleanu către opiniile lui Marin Bucur sau ale lui Al. Săndulescu, care întăresc părerea că structura lui Dinu Pillat nu e de istoric și exeget, ci de romancier get-beget, pot fi luate drept căi de a ridica temperatura prefeței, mă- rindu-i tensiunea și înviorîndu-i ritmul. Altminteri, George Ardeleanu se vrea apărătorul unei cauze pierdute din capul locului. Alături de paginile de evocare, ce atrage în volum sunt filele de
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
tragice a poporului armean. Vosganian ne atrage atenția asupra acelor voci care par să fi fost uitate, iar șoaptele lor tainice prind viață. Cartea Șoaptelor este cartea vocilor care nu vor amuți niciodată, La fel ca și ca alți mari romancieri, care au descris existența din mijlocul ruinelor, din cenușa războaielor, Vosganian povestește lumea în care a crescut, în care a trăit poporul armean, încercând să-i găsească sensuri și semnificații. Nu mai e vorba doar de povestea unui popor, ci
Cartea Șoaptelor – un strigăt al suferinței by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/4214_a_5539]
-
Se poate spune că rolul scriitorului în desfășurarea pozitivă a evoluțiilor din Basarabia, finalizată prin Unirea din 27 martie, este mai important decât se știa până acum, iar ediția de față îi face dreptate. Există, totuși, momente în care pana romancierului se face simțită, dincolo de convenția diplomatică. Mă refer la galeria de portrete basarabene, unele uitate astăzi, pe bună dreptate, altele ocultate în perioada comunistă. Prozatorul, cum spuneam, nu face literatură, dar are intuiția că datele statistice, istorice sau economice seci
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
Nicolae Manolescu Au dispărut zilele trecute dintre noi marele romancier și memorialist Constantin Țoiu (1923-2012) și strălucitul eseist, prozator și traducător Alexandru George (1930- 2012). Întâmplarea face ca între cei doi să existe mai multe puncte comune. În primul rând, amândoi au fost niște bucureșteni ireductibili. De la Mateiu Caragiale, pe
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
de eseuri critice și două de povestiri. În anii 1950, Constantin Țoiu stiliza traduceri la singura editură din țară. Adevăratul lui debut îl reprezintă Galeria cu viță sălbatică din 1976, când autorul avea 53 de ani, care a impus un romancier de primă mână, făcând uitate un roman și un volum de povestiri destul de stângace atât literar, cât și ideologic de la finele deceniului precedent. Debuturile întârziate i-au cruțat și pe alții dintre scriitorii generației dinaintea noastră de compromisuri cu cenzura
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
nu e imposibilă. Dimpotrivă. La noi, Ion Vartic a publicat în urmă cu un deceniu un strălucit eseu despre Cioran, văzut exact așa, naiv și sentimental. De curând, Orhan Pamuk și-a adunat conferințele asupra artei romanului într-o culegere, Romancierul naiv și sentimental (tradusă anul acesta în românește de Rebeca Turcuș, la Polirom). Rapelul lui Sociu nu e, prin urmare, unul neapărat old school. Cu toată strivitoarea ei tradiție culturală, ideea e una de actualitate. Cu diferența, subliniez, că la
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
cruța totuși de sarcasme, ca și pe Sartre și pe alții. Cincizeci de ani de la moarte, „Cahier de l’Herne” îi consacră insolentului scriitor un număr bogat în mărturii și corespondență. Într-un alt interviu recent, Max Gallo, istoricul și romancierul francez binecunoscut, citează o vorbă a unui călugăr de pe vremuri de la abația Saint-Denis: „Nu mor și nu merg în iad decât cei de care nu ne aducem aminte. Uitarea e viclenia diavolului”. „Viața veșnică, adaugă Gallo, există numai în măsura în care oamenii
Redescoperirea lui Roger Nimier () [Corola-journal/Journalistic/4275_a_5600]
-
Veronica D. Niculescu Don DeLillo, romancier, eseist și dramaturg american, s-a născut în 1936, în New York. Dintre romanele sale fac parteWhite Noise (1985), Libra (1988), Underworld (1997),alături de Cosmopolis (2003) și Falling Man (2007). De-a lungul carierei, i s-au decernat numeroase premii de
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
membru al Academiei, a rămas fără ecou din partea domniei-voastre decât o mare și, din punctul meu de vedere, nejustificată iritare. Recitiți-vă cărțile, domnule președinte, și aduceți-vă aminte ce ați scris în ele, cu deplin temei, despre scriitorii - poeții, romancierii, criticii sau dramaturgii români - deceniilor din urmă cărora le refuzați astăzi intrarea în Academie. După cum știți, la rugămintea domniei-voastre, am jucat un rol la elaborarea Statutului Academiei. Îmi pare rău că am lăsat la exclusiva latitudine a Secțiilor decizia de
Scrisoare deschisă domnului academician E. Simion by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4298_a_5623]
-
anume „Tu în loc să-ți plângi ție de milă, plângi de mila romanului...”, Radu Aldulescu scrie în LUCEAF|RUL nr. 7 un text care se intitulează Lacrimi pentru romanul românesc. Iată ce motive are prozatorul ca să verse lacrimi pentru genul epic: „Romancierul e ca și mort într-un loc precum România, unde literatura a fost constrânsă să devină o îndeletnicire pentru timpul liber, iar editurile și instituțiile culturale au drept cuvânt de ordine pentru autor că nu se poate trăi din scris
Revista revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4456_a_5781]
-
Ana Chirițoiu Petre Barbu, Până la capătul liniei, București, Cartea Românească, 2012, 168 pag. Jurnalist cunoscut, cu texte de opinie inteligente, lipsite de teribilism și de aceea oarecum discrete în peisajul media românesc, dar și romancier apreciat și dramaturg premiat, Petre Barbu se află la a cincea carte de proză și la a doua de proză scurtă, după debutul din 1993 cu Tricoul portocaliu fără număr de concurs. Am citit cu încîntare romanele Dumnezeu binecuvântează America
Nu chiar până la capăt by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4468_a_5793]
-
Ele sunt topite într-o povestire oarecum clasică, nu montate sub forma unei „anchete” jurnalistice; o povestire în care liniaritatea story-ului e spartă de flash-back-uri rememorative sau fantasmatice și de inserturi cu texte duhovnicești. Prozatoarei îi reușește ceva care numai romancierilor adevărați le „iese”: perfecta obiectivare. Ea găsește, întîi, tonul potrivit al unei relatări omnisciente într-un stil alb, transparent și dinamic. Intră, apoi, firesc „în pielea personajelor” cărora le înregistrează cu neostentativă acuitate „vocile”. Este stilul rece, precis al prozei
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
pe lumea/ asta cu picioarele pe pământ...” De semnalat ni se pare și eseul lui Al. Cistelecan Neveste simboliste, o evocare a poetei Claudia Millian, „precoce și la scris poezie, nu doar la măritiș”. Un amplu grupaj cuprinde texte ale romancierilor participanți la ediția din acest an a Colocviul romanului românesc: Radu Aldulescu, Gabriel Chifu, Petru Cimpoeșu, Nichita Danilov, Horia Gârbea, Radu Pavel Gheo, Radu Mareș, D.R. Popescu, Dan Stanca, Alexandru Vlad, Varujan Vosganian. Dar, ceea ce este remarcabil, sumarul revistei este
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4482_a_5807]
-
Gheorghe Schwartz își are originea în romanul german care a traversat mai ușor crizele și a devenit un gen proteic, izvorât din romanul popular. Plasându-se pe firul unei acțiuni de secole din istoria neoficială (și, deci, secretă) a omenirii, romancierul se subordonează unui dublu supliciu: își inventează un dublu, Scribul, cronicarul vremurilor apuse și reinventează, prin intuiție, istoria, introducând ficțiunea acolo unde documentul e lacunar. Omniscient (sau nu), autorul se plasează mereu în situații paradoxale care îl concurează pe omul
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
iar Anton Holban cere, într-o scrisoare, romanul Drumuri ascunse Ăsic!) ca apoi să publice în România literară din 1932 amplul articol Viața și moartea în opera doamnei Hortensia Papadat-Bengescu. Rebreanu nu pierde nici o ocazie să o așeze printre marii romancieri ai momentului și numele ei apare pomenit cu admirație în numeroase anchete și bilanțuri literare. „Acum știu și cred. Crezul meu e însoțit de un ison armonios, de un freamăt cald din afară scrisori numeroase pe care cu spontaneitate mi
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Evelin: Sufletul la naștere primește mai multe mantii, ca să nu spun învelișuri: cea fizică și cea astrală, spirituală cu ajutorul căreia sufletul poate părăsi corpul fizic plecănd către Universuri nebănuite, dar de fiecare dată se întoarce la trupul părăsit. Darwin: Un romancier într-o carte, „Călătorii dincolo de timp”, vorbește de unele momente de dedublare de sine, mai ales cănd trupul doarme, stimulăndu l cu muzică, cănd o forță astrală îi „fura” sufletul și-l plimba într-o altă dimensiune descoperind o altă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
lipsit de noblețe. După două ceasuri, și tavanul acestei încăperi păru să coboare amenințător, luându-i aerul și strivind gândurile la jumătate. Lac de sudoare, Alexandre plătește o masă nemâncată și o ia aiurea, pe străzi bătute de pașii marilor romancieri francezi, doldora de cuvinte vii, născute, poate, chiar în umbra mută a clădirilor pe care-i rătăceau lui privirile. Se simțea mic, în vins, flămând. Îl urmărea gândul la Ivan și la vasul lui care plutea spre Nord, ducând cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
anul 92 e.n. se va instala definitiv la Roma, primind cetățenia romană. În intervalul 100-102 e.n., va scrie celebrele Vieți paralele ale oamenilor iluștri, constând într-un număr de patruzecișișase de biografii. 63 Henri Beyle, cunoscut sub pseudonimul Stendhal (1783-1842), Romancier. A scris: Mânăstirea din Parma, Roșu și negru, Lucien Leuwen, Armance, dar și o biografie a lui Napoleon Bonaparte, precum și Scrisori către Pauline, Viețile lui Haydn, Mozart, Metastasio, Roma, Neapole, Florența, Istoria picturii în Italia. 64 Pierre Choderlos de Laclos
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
III.3. Muștele de Jean - Paul Sartre Piesa de teatru Muștele (1942Ă, eseul de psihologie fenomenologică Imaginarul, opera sa fundamentală de ontologie fenomenologică Ființa și neantul pun în lumină forța creatoare a unui scriitor - filozof cu totul ieșit din comun. Romancier, dramaturg, estetician, critic, eseist, orator, gazetar, om politic angajat într-o viață tumultoasă și turbulentă, Jean Paul Sartre „s-a definit prin întrega sa activitate ca un autentic spirit renascentist al epocii noastre”, după cum afirma Romul Munteanu 1. Sartre extrage
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
supremă în comedie, și nu în dramă sau tragedie. Prin anii '70 apărea în versiune românească un celebru eseu al lui E. M. Foster intitulat Aspecte ale romanului, care propunea o evaluare a speciei pornind de la ipoteza suprinzătoare că toți marii romancieri de la Fielding și Laclos pînă la Balzac și Dostoievski, ar fi convocați în jurul unei mese rotunde în disprețul timpului care îl desparte. Nu altfel procedează Horia Gârbea în Doamna Bovary sînt ceilalți, textul doctrinar al noului teatru întrezărit de autorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
însă a pomenit și de un lucru neplăcut. După spusele lui, Naoji a început iar să se drogheze. — Iar?! Gura mi s-a strâmbat, ca și când aș fi mâncat ceva amar. Când era în liceu, ca să-l imite pe nu știu care mare romancier, Naoji s-a apucat să ia droguri și a reușit să facă atâtea datorii la o farmacie, încât mama a tot plătit la ele timp de doi ani. — Da. Se pare că iar a început. Însă omul spunea că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
dat fuga la Uehara. Viciul este probabil o boală a spiritului. L-am lăudat pe Uehara și am luat de la fratele meu câteva romane scrise de el. După ce le-am citit, i-am spus lui Naoji că-l consider un romancier minunat. Fratele meu s-a mirat că sunt capabilă să-l înțeleg, dar i-a făcut plăcere și mi-a mai dat să citesc și alte opere. Fără să-mi dau seama, am început să-i citesc romanele cu toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
soarta. Mi-e dor de dumneavoastră. Poate e dragoste la mijloc, nu știu. La gândul acesta mă cuprinde disperarea și de multe ori m-am pus pe plâns. Sunteți cu totul altfel decât ceilalți bărbați. Nu sunt îndrăgostită de un romancier, precum Nina din Pescărușul. Nu mă fascinează romancierii. Dacă mă considerați o „doamnă literară“ sau ceva de felul ăsta, vă înșelați amarnic. Vreau un copil de la dumneavoastră. Dacă v-aș fi cunoscut cu multă, multă vreme în urmă, când eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
dragoste la mijloc, nu știu. La gândul acesta mă cuprinde disperarea și de multe ori m-am pus pe plâns. Sunteți cu totul altfel decât ceilalți bărbați. Nu sunt îndrăgostită de un romancier, precum Nina din Pescărușul. Nu mă fascinează romancierii. Dacă mă considerați o „doamnă literară“ sau ceva de felul ăsta, vă înșelați amarnic. Vreau un copil de la dumneavoastră. Dacă v-aș fi cunoscut cu multă, multă vreme în urmă, când eram amândoi încă singuri, poate ne-am fi căsătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]