1,087 matches
-
96%), 795 germani (26,58%), 213 evrei (7,12%), 159 polonezi (5,31%), 42 cehi și slovaci, 22 unguri, 15 ruteni, 10 ruși și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 1.705 ortodocși (57,02%), 1.002 romano-catolici (33,51%), 214 mozaici (7,15%), 35 evanghelici (luterani) (1,17%), 18 greco-catolici, 13 fără religie (liber-cugetători) și 3 din alte religii și secte. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și
Biserica Coborârea Duhului Sfânt din Putna () [Corola-website/Science/320740_a_322069]
-
17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
de 1.622 locuitori, dintre care 1.170 români (72,13%), 413 germani (25,46%), 18 polonezi (1,10%), 14 evrei și 7 ruși. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 1.170 ortodocși (72,13%), 432 romano-catolici (26,63%), 14 mozaici, 5 evanghelici (luterani) și 1 greco-catolic. Între anii 1938-1940 etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
17 cehi și slovaci, 11 armeni, 11 unguri, 7 ruși, 5 țigani, 4 sârbi, croați și sloveni, 3 greci, 28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. În anul 1940, majoritatea
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
religioase, regele și-a luat ca metresă pe contesa de Mailly, prima dintre "surorile Mailly". Ludovic XV era un notoriu afemeiat și a avut numeroase metrese dintre care cea mai cunoscută este Madame de Pompadour. Maria a fost o devotată romano-catolică. Contribuția ei majoră la viața de la Versailles a constat în concertele corale poloneze săptămânale. Din căsătoria de la 4 septembrie 1725 cu Ludovic al XV-lea al Franței au rezultat zece copii: Maria a murit în 1768, cu șase ani înaintea
Maria Leszczyńska () [Corola-website/Science/315375_a_316704]
-
țigani, 6 armeni, 5 bulgari, 3 turci, 1 grec, 42 de alte naționalități și 1 de etnie nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.923 ortodocși (35,28%), 5.647 mozaici (33,53%), 4.400 romano-catolici (26,20%), 472 evanghelici (luterani) (2,81%), 303 greco-catolici (1,80%), 15 reformați (calvini), 15 lipoveni, 3 armeano-gregorieni, 3 mahomedani, 3 adventiști, 2 armeno-catolici, 1 baptist și 1 fără religie (liber-cugetător). În anul 1934, numărul catolicilor din Rădăuți era de
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
țigani, 10 cehi și slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și 26 de etnie nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. Parohia greco-catolica din Siret a trecut printr-o perioadă de înflorire în timpul
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
limba germană. În anul 1775, a fost înființat pentru militarii austrieci un diaconat (capelanat) militar subordonat Episcopiei Romano-Catolice din Wiener-Neustadt. Militarii austrieci au construit o capelă din lemn în apropierea școlii de căpetenie (pe locul unde este astăzi casă parohiala romano-catolică), aici fiind celebrate slujbe religioase de către preotul militar Antonius Nagy. După retragerea armatei imperiale, în anul 1786, capelanatul militar a fost transformat în capelanat civil, subordonat canonic Episcopiei de Bacău. În anul 1796, Bucovina este desprinsa din Episcopia de Bacău
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
țigani, 10 cehi și slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și 26 de etnie nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. În perioada interbelică, în Parohia Siret au păstorit șase preoți, dintre care
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
țigani, 10 cehi și slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și 26 de etnie nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
limbii germane începând cu anul 1810. La Arad legăturile dintre comunitatea mozaică și cea creștină erau cordiale, mărturie în acest sens fiind invitația de care s-a bucurat șef rabinul Rosenberg în anul 1892 în timpul ceremoniilor cu ocazia vizitei episcopului romano-catolic Desewiffi în oraș. În perioada 1941-1944, în urma măsurilor antisemite a regimului lui Ion Antonescu, comunitatea evreiască a suferit pierderea casei de bătrâni, a liceului evreiesc, a cantinei, dar sinagogile neologă și ortodoxă și baia rituală le-au putut păstra. În
Sinagoga Neologă din Arad () [Corola-website/Science/317418_a_318747]
-
cehi și slovaci, 9 găgăuzi, 1 grec, 1 sârb, croat sau sloven, 7 de alte neamuri și 11 de etnie nedeclarată. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 10.314 ortodocși (60,57%), 3.533 mozaici (20,74%), 2.173 romano-catolici (12,76%), 388 greco-catolici (2,27%), 310 evanghelici (luterani) (1,82%), 130 baptiști, 92 armeno-gregorieni, 5 armeno-catolici, 3 reformați (calvini), 2 unitarieni, 2 adventiști, 28 fără religie (liber-cugetători), 19 de alte religii și secte și 29 de religie nedeclarată. Venirea
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
câștigat o victorie tactică, scump plătită. Napoleon al III-lea a fost impresionat de victime, întrucât în 1852 el susținuse că „Imperiul Francez înseamnă pace”, si, din motive legate de amenințarea Prusiei și de protestele din țară, mai ales ale romano-catolicilor, el s-a hotărât să pună capăt războiului, semnând armistițiul de la Villafranca (12 iulie 1859). Italienii au obținut Lombardia, dar nu și Veneția, iar primul ministru sard Camillo Cavour a demisionat. Regatul Italiei a fost înființat în 1860. Bătălia a
Bătălia de la Solferino () [Corola-website/Science/322463_a_323792]
-
complet distrusă. În 1982, Castro a redevenit capitala provinciei. Conform recensământului din 2002, populația provinciei Chiloé era de 154,775 persoane, din care majoritatea locuiau pe insula principală. Principalele orașe de pe insulă sunt Castro, Ancud (care este și sediul diocezei romano-catolice locale) în colțul nord-vestic al insulei, și Quellón, Dalcahue și Chonchi pe coasta de est. Pe insulă se află parțial sau integral 7 din cele 10 comune care alcătuiesc provincia Chiloé: Mitologia locuitorilor din insula Chiloé se bazează pe un
Insula Chiloé () [Corola-website/Science/316875_a_318204]
-
și a soțului acesteia, Prințul George al Danemarcei. Numit Duce de Gloucester el a fost singurul copil din cei 17 ai părinților săi care a supraviețuit copilăriei. La sfârșitul anului 1688, în ceea ce a devenit cunoscut ca "Revoluția glorioasă", regele romano-catolic Iacob al II-lea al Angliei, Scoției și Irlandei a fost detronat de nepotul și ginerele său, protestantul William Henry de Orania. William și soția sa - fiica cea mare a lui Iacob-, Maria, au fost recunoscuți de parlamentul englez și
Prințul William, Duce de Gloucester () [Corola-website/Science/325914_a_327243]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,87%), cu o minoritate de germani (1,5%). Restul locuitorilor erau: polonezi (1 persoană) și evrei (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,15%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,2%) și baptiști (1,0%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (4 persoane), luterani/evanghelici (10 persoane), mozaici (9 persoane), alta religie (8 persoane) și fără religie (54 de persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53,53
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În 1934 Parohia Câmpulung avea biserici filiale la Moldovița, Prisaca Dornei, Vama și Vatra
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
unguri, 2 greci, 2 armeni, 1 sârbo-croato-sloven, 1 albanez, 9 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.775 ortodocși (67,27%), 1.488 mozaici (14,77%), 1.413 romano-catolici (14,03%), 177 evanghelici (luterani) (1,75%), 175 greco-catolici (1,73%), 28 adventiști, 9 baptiști, 4 de alte religii sau secte și 2 fără religie (liber-cugetători). În capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
oraș. Biserica a începută să fie frecventată de credincioșii ortodocși români. Preotul greco-catolic Emil Rogojinski și-a continuat activitatea până în 1975 ca preot ortodox. În perioada regimului comunist (1947-1989), numărul credincioșilor greco-catolici ucraineni a scăzut mult prin trecerea unora la romano-catolici și a altora la ortodocși, doar o mică pare continuând să se considere greco-catolici ucraineni. Conform evidențelor proprii, Parohia "Sf. Dumitru" număra în anul 2007 aproximativ 250 de enoriași. După cedarea bisericii în folosința Bisericii Ortodoxe Române, aici au slujit
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
ruși, 8 armeni, 7 cehoslovaci, 3 sârbo-croato-sloveni, 1 grec, 1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Astfel a fost construită o mică biserică din lemn de 20 de metri pătrați (5x4m), plus un mic altar și i-au pus hramul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit la 15 august. Până în 1918 se slujea aici doar de hram, alternativ romano-catolicii și ortodocșii. Apoi a fost abandonată pentru o perioadă bună de timp, ajungând depozit de cânepă și în prag de demolare. Înmulțindu-se locuitorii pe firul râului Someșul Rece unde este situată biserica, în anul 1957 a fost mărită cu
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]