1,073 matches
-
trebuie să sune cineva la 911. Domnul Hauck, atras de larma din stradă și făcînd legătura cu urletele din aparta mentul alăturat, a dat telefon la 911. Atras și el de larma mulțimii, sergentul William Tracey jr., care își făcea rondul pe strada 86, a coborît din mașină să vadă ce se petrece. În timp ce-și croia drum printre oamenii adunați, se auzea deja sirena ambulanței. Cinci minute după aceea, targa cu John Wayne Bobbitt era introdusă pe ușa din
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
un cîmp cu garoafe albe pe dreapta și garoafe roșii pe stînga. Minunată priveliște, Tomiță! exclam eu. Nu știam că avem o seră așa mare. Păi de unde credeți, dom' inginer, că sînt toate florile care acopăr de primăvara pînă toamna rondurile de pe lîngă aleile combinatului?! Da' nu pentru asta v-am adus. Ia să văd ce spuneți de asta?... Merge la masa din capătul serei, ia o cutie și mi-o întinde. Doamne!... exclam eu, fără să mă pot abține la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
călduț, bătrânesc și uitat și eu eram toropită de căldură, de amintiri și atracție spre batrânețea ce parcă mă prindea ușor-ușor. Când a venit porția de mâncare modestă și a apărut ca în basm o măsuță mică, curată, cu un rond de servietă și două tacâmuri, m’am sculat, am trecut prin curtea mare, îngrădită de ziduri peste care nu poți vedea și în care creșteau de-a valma trandafiri sălbateci, crăițe ofilite și buruieni, grădină ce prelungea vraja de casă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de trandafiri. Îmi croiesc drum pe poteca de pietriș, gândindu-mă ce bine e să fii iar într-o grădină englezească, chiar dacă e un pic cam frig. Manhattanul n-are grădini ca asta. Are Central Park și, ici-colo, câte un rond cu flori. Însă nu are nici o grădină englezească adevărată, cu peluze, copaci și straturi de flori. Am ajuns la grădina de trandafiri și mă uit înapoi spre casă, închipuindu-mi cum ar arăta un cort pe peluză, când, brusc, disting
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
În curte a intrat un camion galben cu prelată galbenă. Cine o fi? Pe prelata galbenă scrie „Loial” cu albastru și pe șofer îl cheamă Adi. E o plăcuță pe fereastră în dreptul volanului care ne oferă această informație. Camionul face rondul, depășește foișorul și vine înspre noi. Din toată distracția, Liviu (pictor, de...) este încântat de culoarea corturilor așezate printre copacii verzi, iar Cătălin studentul lui, comentează ritmul creat de băncile și mesele care așteaptă să fie așezate la locul ospățului
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
minister dintre cei ce doreau să construiască un edificiu pentru diplomați. Cu sprijinul "generalului" Mănescu, cei de la Primăria Capitalei ne făcuseră câteva oferte de terenuri în centru, refuzate de unii membri ai asociației care doreau probabil un spațiu ori în mijlocul rondului de la Piața Universității, ori pe malul Herăstrăului, în incinta Muzeului Satului. După mai multe refuzuri, și-au luat mâna de pe noi și generalul, și primarul! Cu acest vis spulberat, neavând de fapt nici o lețcaie pentru atare întreprindere, m-am înscris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care nu le purtam niciodată, nici În zilele cele mai geroase - niște jambiere și capișoane oribile care ne stânjeneau mișcările. Ne-a oprit când l-am incitat pe Serghei să exploreze mormanele pufoase și netede de zăpadă care vara erau ronduri cu flori. Nu ne-a lăsat să umblăm pe sub sistemul de țurțuri uriași ca tuburile unei orgi, agățați de streașini și strălucind magnific În lumina soarelui palid. Și a respins, considerând-o nedemnă, una din distracțiile mele preferate (născocite de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
personală. Copilul nostru trebuie să fi avut aproape trei ani, În acea zi cu puțin vânt, la Berlin (unde, desigur nimeni nu putea evita familiaritatea cu omniprezentul portret al Führer-ului), când noi, tu și cu mine, am stat În fața unui rond de panseluțe palide, ale căror fețe ridicate etalau o pată neagră ca o mustață și ne-am amuzat teribil când eu am sugerat destul de prostește asemănarea lor cu o mulțime de capete de mici Hitleri. În mod similar, pot identifica
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
istoriei fabricate pentru proști vicia până și precizia cadranelor solare, ne deplasam tot mai neliniștiți prin Europa și parcă nu noi călătoream prin ea, ci acele grădini și parcuri. Bulevardele ce porneau ca niște raze de la Le Nôtre și complicatele ronduri de flori, au rămas În urma noastră ca niște terenuri trase pe linie moartă. La Praga, unde ne-am dus ca să i-l arătăm mamei pe copilul nostru, În primăvara anului 1937, era parcul Stromovka, unde dincolo de arborii Îngrijiți de om
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
opera ambilor bolnavi. Marcel Mihalaș a fost unul din cei mai înzestrați oameni pe care i-am cunoscut. Era un aristocrat - prin fire, atitudine, inteligență, spirit, cultură. Nu întâmplător, într-o seară de demult, la Gazeta literară, făcându-și temutul rond prin redacții, vulcanicul Fănuș Neagu, înclinându-se ușor în fața lui Marcel Mihalaș, i-a spus: „Noapte bună, excelență!” O mai elogioasă la superlativ ironie nu cunosc. Cu intuiția sa excepțională de prozator, Fănuș Neagu indicase, fără greș, cinul regretatului nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
În seama părinților și-am pornit peste Carpați La iubiții noștri frați. Din lipsă de bani nici gloanțe nu prea erau și nici trageri. Intr-o seară eram de santinelă la un depozit de îmbrăcăminte iar căpitanul Pasăre era de rond. Noapte. Consemn. Strig: Stai! Stai că trag! Parcă-l aud pe căpitan, mort eroic de băutură cred: Trage mă, trage. Cu ce-ai să tragi? Trage o bășină măcar iar mie dă-mi să trag o țigară. Odată cu vacanțele școlarilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
efectuate în direcția cunoașterii speciilor entomofage care controlează unele colonii de afide au avut, de asemenea un impact foarte important. Am elucidat complexele de parazitoizi care controlează populațiile de Brevicoryne brassicae L., Aphis fabae L., Uroleucon cichorii Koch, Schizaphis graminum Rond. etc. O caracteristică foarte importantă o reprezintă numărul mare de specii care intervine în controlul unor colonii de afide. Aceste cercetări mi-au oferit prilejul de a dezvolta conceptul de biocenoze parazitoide și de a elucida rolul acestor biocenoze în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
tiptil-tiptil, au șters-o. Am scuturat capul cu un surâs amar pentru ingenuitatea mea și mi-am făcut treaba singur». Altă dată, era responsabilul unui dormitor de soldați. După semnalul de tăcere, a apărut locotenentul pentru a face împreună un rond de inspecție: «Caporal Calabria, e totul în ordine?». Totul e în ordine și în tăcere absolută, domnule locotenent. Nu se aude zburând nici o muscă», răspunse sigur și satisfăcut Calabria. Dar locotenentul, mult mai isteț decât el, s-a apropiat de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ungurești, cu vizitiu cu cocardă, cu șireturi de fir la pălărie și la cusături este supremul fericirii elegantelor. Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe Șosea cel puțin de două ori, de la havuz până la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vânătă sau galbenă; apoi să se coboare ca să-și târască nițel coada rochii prin praf, înconjurată de trei-patru elegante, urmată pas cu pas de mândrul lacheu care-i duce manteluța de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Panorama, 100-103; D. Micu, „Țărmul singuratic”, RL, 1969, 19; Biberi, Lumea, 129-136; Florin Manolescu, „Versuri”, RL, 1970, 5; Papadima, Scriitorii, 270-274; Dan Cristea, „Platoșa duratei”, RL, 1973, 27; Liviu Leonte, „Platoșa duratei”, CRC, 1973, 33; Crohmălniceanu, Literatura, II, 503-508; Iorgulescu, Rondul, 33-43; Piru, Poezia, I, 154-158; Dragoș Vrânceanu, Materia literară și idealurile ei, București, 1976, 58-66; Lit. rom. cont., I, 182-184; Cândroveanu, Lit. rom., 98-100; Micu, Limbaje, 178-186; Ion Papuc, Poetul ca un seismograf al eșecului, CNT, 1999, 8; Micu, Ist.
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
milițianul sub patul meu, da’ nu știu a cui o fost, cred că a colegului de deasupra mea... Și ne-a scos la plimbare, că ne scotea la plimbare din când În când prin curte, mă rog, să facem un rond de jur-Împrejurul țarcului. Bineînțeles că n-aveam voie nici să vorbim, nici să facem vreun gest, nimic. Și În timpul cât am fost la plimbare, el s-a dus În celulă și-o găsit sticla aceea, că nefericitul care-o scris-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pază la facultate, să nu cumva să o atace dușmanu’ de clasă... Eram o grupă de vreo 30 de studenți, băieți numai, care făceam paza facultății... Am mers la facultate și-a trecut toată noaptea fără nici un eveniment. Era un rond care se făcea din când În când prin jurul și În perimetrul facultății și cu-asta basta. Dom’le, dimineața când ajung acasă, mama spune: „Mă, puiule, fii atent, că ceva nu e În regulă”. Zic: „De ce?”. „Uite-acolo, vizavi, peste
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că nu le-a convenit să le fiu șef tînăr), și a conchis, malițios, că între noi, de fapt, nu există nici asemănări nici diferențe! Altfel spus, nu ne putem compara! în replică, l-am invitat să-și recitească propriul „rond”, document psihologic foarte fidel în ceea ce-l privește, nici nu-și dă seama cît de fidel!, mină de susceptibilități, depozit de orgolii. A devenit gînditor și ceva mai rezonabil cînd i-am declarat că nici eu nu recunosc în el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
început să se crape, aerul e vetust. Am cerut să ieșim afară, pe gang. De acolo am cercetat grădina. Florile au crescut dezordonat: un pîlc de crăițe, cîteva tufe de stînjenei, un strat îngust de regina nopții, trei-patru crini, un rond micuț de sîngele cavalerului... Prin căsătoria cu feciorul dascălului, mătușa s-a situat mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor. Într-un fel, cultivarea florilor constituia un semn de diferențiere socială. Cu pămînt puțin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Paul Georgescu, Epocă, biografie, operă, GL, 1963, 47; Baconsky, Marginalii, 204-209; Mihail Petroveanu, „Duiliu Zamfirescu”, VR, 1970, 3; Gabriel Dimisianu, „Duiliu Zamfirescu”, FLC, 1970, 24; Nițescu, Repere, 64-68; Nicolae Manolescu, „Fața ascunsă a lunii”, RL, 1975, 9; Iorgulescu, Al doilea rond, 85-93; Șerban Cioculescu, „Flautul lui Marsias”. O amintire, VR, 1977, 7; 9 pentru eternitate, îngr. Mircea Micu și Gh. Tomozei, București, 1977, 185-218; Ștefănescu, Preludiu, 244-247; Ungheanu, Lecturi, 222-227; George, Sfârșitul, II, 322-324; Șerban, Ispita, 279-280; Dobrescu, Foiletoane, II, 233-238
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
L.N. Tolstoi, Copilăria, adolescența, tinerețea, București, 1980. Repere bibliografice: Regman, Cronicari, 129-140; Constantin, Despre poeți, 88-94; Grigurcu, Teritoriu, 138-147; Caraion, Duelul, 42-44; Stănescu, Poeți și critici, 32-36; Poantă, Modalități, 214-220; Raicu, Structuri, 242-246; Petroveanu, Traiectorii, 207-215; Cândroveanu, Alfabet, 75-79; Iorgulescu, Rondul, 80-89; Piru, Poezia, II, 228-242; Ungheanu, Arhipelag, 245-248; Zalis, Tensiuni, 253-261; Barbu, O ist., 312-320; Laurențiu, Eseuri, 75-83; Raicu, Critica, 239-246; Ștefănescu, Preludiu, 40-46; Manu, Eseu, 150-156; Nițescu, Poeți, 179-209; Baltag, Polemos, 210-215; Alboiu, Un poet, 116-118; Grigurcu, Poeți, 440-447
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
1993; A trăi în păcat, București, 1996; Viață cu efect întârziat, București, 1998; Șase femei, București, 2002. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 123-128; Dimisianu, Prozatori, 170-175; Sorianu, Contrapunct, 176-179; Nicolae Manolescu, Vocația romancierului, RL, 1973, 11; Georgescu, Printre cărți, 157-163; Iorgulescu, Rondul, 219-225; Dimisianu, Valori, 96-104; Ciobanu, Critica, 158-162; Ciobanu, Incursiuni, 186-191; Culcer, Citind, 216-219; Cristea, Domeniul, 265-272; Titel, Pasiunea, 69-72; Dimisianu, Nouă prozatori, 44-63; Tudor-Anton, Ipostaze, 90-96; Dana Dumitriu, Un roman de dragoste, RL, 1978, 9; Georgescu, Volume, 38-45; Iorgulescu, Scriitori
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
37; Magda Ursache, „Prietena mea Si”, CRC, 1969, 41; Petru Popescu, „Prietena mea Si”, VR, 1969, 11; Viola Vancea, „Scadența”, RL, 1972, 36; H. Zalis, Romanul între adevăr și manierism, CRC, 1972, 44; Cornel Ungureanu, „Scadența”, O, 1973, 18; Iorgulescu, Rondul, 175-178; Valeriu Cristea, Romanul unei familii, RL, 1975, 5; Paul Dugneanu, Corina Cristea între ironie și sentimentalism, O, 1981, 27; Condurache, Portret, 144-146; Ulici, Lit. rom., I, 391-393; Dicț. scriit. rom., I, 722-723; Popa, Ist. lit., II, 1023. M.Dț
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
Critică, 52-58; Cristea, Un an, 59-69; Petroveanu, Traiectorii, 151-163; Dimisianu, Valori, 156-158; Felea, Secțiuni, 96-101, 417-420; Oarcăsu, Destine, 121-127; Andriescu, Relief, 128-135; Ungureanu, La umbra cărților, 156-159; Piru, Poezia, I, 266-280; Zalis, Tensiuni, 132-140; Regman, Colocvial, 180-182; Iorgulescu, Al doilea rond, 237-242; Laurențiu, Eseuri, 70-74; Cristea, Domeniul, 98-100; Negoițescu, Analize, 292-298; Steinhardt, Între viață, 165-167; Raicu, Critica, 198-206; Căprariu, Jurnal, 205-208; Ștefănescu, Preludiu, 27-35; Alexiu, Ideografii, 20-26; Georgescu, Volume, 7-12, 143-148; Nițescu, Poeți, 32-46; Simion, Scriitori, I, 110-120; Poantă, Radiografii, I
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
prin numărul mare de opere pe care le-au creat într-un interval foarte scurt. „Revoluția” C. L. de la S. a fost să aducă, în spațiul literaturii, nu altceva decât literatură bună. Repere bibliografice: Balotă, Labirint, 318-341; Iorgulescu, Al doilea rond, 37-48; I. Negoițescu, Radu Stanca, Un roman epistolar, București, 1978, passim; Simion, Scriitori, I, 136-152; Piru, Ist. lit., 486-488; Ilie Guțan, Cercul Literar de la Sibiu, Sibiu, 1995; Virgil Nemoianu, Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]