879 matches
-
stăteau și mai rău. Întâmpinând vizitatorii, chiar În fața recepției se afla una dintre cele mai mari pete de cafea pe care le-am văzut vreodată. În spatele recepționerului erau niște tablouri agățate strâmb. Pereții erau scorojiți. Mobila era veche, pătată și roasă. Revistele pentru vizitatori erau Îndoite la colțuri și pătate din pricina folosirii lor ca suporturi pentru cănile de cafea. Cheile telefonului public din hol aveau pete maronii. E important de menționat că nu era vorba despre o companie mică; era un
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
apare sinistru luminată De-a focului ce-l arde văpaie-nflacarată; Dar vulturii, și ulii, și bulinele, și corbii, Precum tot spre lumină cu jale cată orbii, Țintesc cu neclipire spre dînsul ochi sălbatici Ce noaptea printre arbori s-aprind ca roși jaratici. Ei zboară pretutindeni alăture-mpreună, Formîndu-i pe sub nouri cu zborul o cunună, Un larg cortegi funebru ce lasă unde trece De albe oseminte o cladă tristă, rece!” Citind aceste versuri, un fapt se observă: poezia, ieșind de sub regimul solarului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se sparg În zgomot, răpezite peste dealuri, Dar nici clopotul lor aprig, clăbucind, ferbînd În spume, Nici chiar troncătul de zdraveni bolovani În rostogol Nu-ngrozesc ca uriașul ce s-arată crunt la lume, Cu fălci negre scrîșnitoare, cu ochi roși, cu peptul gol, El apare pe sub nouri ca un munte de turbare Ce amenință pămîntul să-l turtească-n răzbunare! Ca și dînsul, Strîmbă-Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducînd viscol, ducînd larmă, Plopul nalt l-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cap o oală veche Răsturnata pe-o ureche. Ochii negri și lucioși Sunt cărbuni din vatra scoși Nu-i lipsește nici lulea Parcă pufăie din ea. Iar pe piept, perechi, perechi Are mosul nasturi vechi. Și mai are un nas ros, Ca o creasta de cocos. Țurțur de Nina Cassian Din jgheabul casei mele S-a aninat poznaș Un turture de gheață Subțire și trufaș. Creștea văzând cu ochii Și pe-serat, târziu, În razele de luna Părea mai străveziu. Dar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
calmă, oamenii pătrunseră tot mai adînc în cală, tulburînd somnul butoaielor enorme, rînduite la temelie și scoțîndu-le, ca pe niște cîrtițe gigantice, din noaptea lor neagră, la lumina zilei. Butoaiele astea de la fund păreau atît de străvechi, din pricina lemnului lor ros și năpădit de mușchi, încît te așteptai parcă să găsești lîngă ele vreun poloboc putred, cuprinzînd banii căpitanului Noe și cîteva copii după afișele prin care prevenise zadarnic vechea și infatuata lume să se apere de Potop. Unele după altele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez: 1 Ibidem, p. 296. 2 Scrieri, III, p. 45. Piesa e o localizare din franțuzește. "...să te îmbraci după modă. În locul nădragilor acelor roși, să pui un pantalon elegant, botine de glanț, un bonjur făcut după jurnal ca toată lumea bine educată, ș-atunci aș putea suferi viderea dumitale, dar în halul acesta, o, ceriule! mă sparii!", în sfârșit, cum o caracterizează Drăgănescu, eroul piesei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dacă formele noi nu mai sunt rele ca în conferința de la 1876, ca în unele articole chiar de acum din Timpul (în care Eminescu își descopere profundul sufletului său)? Eminescu, firește, găsește argumentul: lupta conservatorilor - și deci a sa - împotriva "roșilor" e de dragul constituționalismului și al formelor noi. Eminescu se simte chemat ca, împreună cu partidul său, să con 1 Culegere de articole d-ale lui M. Eminescu, p. 5, 20, 79, 91, 57, 78, 15, 51, 56, 62. serve intactă constituția
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
contradicțiilor, vom mai releva una. Eminescu, care în faza a doua acuză mișcarea de la 1848, acum, pentru a combate pretenția "roși-lor" că ei au făcut totul în această țară, citează, între semnele de vigoare, și manifestările de independență națională, anterioare roșilor, și această mișcare de la 18482. Un alt caracter, afară de contradicție, al activității lui Eminescu din faza a treia este pasiunea și nedreptatea de care dă dovadă în scrierile sale. El merge așa de departe pe calea aceasta, încît insultă pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eminescu față de clasele sărăcite ori distruse de formele noi, să vedem atitudinea sa față de purtătorii formelor noi, să vedem procesul pe care îl face acestor oameni. Eminescu, cum am văzut, învinuiește, în faza întîi, pe toți oamenii politici, numai pe roși mai pe urmă, că au copiat orbește Europa, aducând formele noi de viață. Această clasă a roșilor, zice Eminescu, e alcătuită din oameni fără meserie, corupți și incapabili de convingeri. Această clasă este tâmpită și leneșă; ea n-a produs
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să vedem procesul pe care îl face acestor oameni. Eminescu, cum am văzut, învinuiește, în faza întîi, pe toți oamenii politici, numai pe roși mai pe urmă, că au copiat orbește Europa, aducând formele noi de viață. Această clasă a roșilor, zice Eminescu, e alcătuită din oameni fără meserie, corupți și incapabili de convingeri. Această clasă este tâmpită și leneșă; ea n-a produs nici un scriitor 2. (Ceea ce nu este perfect adevărat, și întrucît este adevărat, lucrul se explică prin aceea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
iar lupta Moldovei critice împotriva Munteniei novatoare Eminescu o consideră, conform cu teoria păturii suprapuse, ca lupta elementului autohton împotriva elementului străin (Culegere..., p. 79, 92). Eminescu, cu această ocazie, observă cu bucurie faptul că liberalii din Moldova - "fracțiunea" - nu sunt "roși", au altă origine decât "roșii", cu care sunt în dușmănie, sunt produse ale curentului ardelean (Culegere..., p. 59, 64). Observație interesantă, căci, în adevăr, curentul ardelean, care n-a avut în Moldova influență asupra limbii și a literaturii, a avut
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
relele..." etc.1 Și dacă nu există proletariat, dacă prevăd imposibilitatea proletariatului industrial și nu doresc proletariatul agricol, atunci în numele căror interese se ridică socialiștii? În numele căror clase fac procesul societății românești de pe vremea lor? Socialiștii se ridică împotriva acelorași "roși" ai lui Eminescu, cărora ei le zic "burghezi". Și, ca și Eminescu, ei deplâng mizeria țărănimii și nimicirea meseriașilor, și în numele acestor clase se ridică împotriva formelor noi: "Meștera noastră burghezime, pentru a zidi clădirea netemeinică a întocmirii burgheze capitaliste
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
erau în dauna unor clase vechi, "reacționare". În lupta lor practică, au luptat mai în special pentru una din aceste clase "reacționare", pentru țărănime. * Să vedem acum mai amănunțit cum critică socialiștii pe acei pe care Eminescu i-a numit "roși" și pe care ei îi numeau "burghezi". Vom vedea că și aici critica socialiștilor e la fel cu a lui Eminescu. Socialiștii, dacă n-au ajuns la teoria păturii suprapuse străine (și nu aveau motive să ajungă: erau "internaționaliști"!), apoi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
îi numeau "burghezi". Vom vedea că și aici critica socialiștilor e la fel cu a lui Eminescu. Socialiștii, dacă n-au ajuns la teoria păturii suprapuse străine (și nu aveau motive să ajungă: erau "internaționaliști"!), apoi, în critica "burgheziei" (a "roșilor" lui Eminescu), se întîlnesc perfect cu dânsul. Ca și Eminescu - și ca și junimiștii -, socialiștii susțin că formele "burgheze" au fost introduse fără să fie necesitate de condițiile sociale ale țării: "Istoria va învinui cu drept cuvânt pe tinerimea de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Amintim numai activitatea sa arheologică, atât critică, cât și constructivă. 3 Scrieri literare și istorice, III, p. 622. și rafinat, "înclinat" și el "din fire către ocupațiile literare", a devenit mai târziu conservator. Trăind însă în Muntenia, țara "liberalilor", a "roșilor", în țara luptei pentru transformarea României, el a fost un "patruzecioptist", un "roș". Bineînțeles că vorbim de ideile și de activitatea lui Odobescu de până la 1880, din perioada de formare a statului român, din vremea când partidul liberal, mai mult
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
43 1533.22 Dulceața kg 30.600,00 22. Gem de fructe 44 1533.22 Gem de fructe indigene (prune, vișine, kg 28.400,00 (marmelada) piersici, căpșuni) 45 1533.22 Marmelada, magiun kg 19.200,00 23. Pastă de roșii 46 1533.14 Pastă de tomate kg 22.100,00 47 1533.14 Bulion kg 15.300,00 24. Pate (pastă 48 1513.12 Conserve din ficat din carne, (exclusiv de pasăre) kg 45.000,00 din ficat) Alte produse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158359_a_159688]
-
din fonta și oțel prelucrări rări Zalău mecanice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Sibiu - Întreprinderea județeană de industrie locală Sibiu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Fabrică de Sibiu, str. Piese turnate din Centrală industrială - industrie Abatorului fonta și nefe- de autocamioane și locală nr. 2, str. roase, confecții turisme Brașov, AMET-SIBIU M.Kogalni- metalice, prelu- Fabrică metalurgica ceanu nr. 1, crari mecanice, Sibiu str. Țigla- articole de cam- rilor nr.66 ping, bunuri de și 101, str. consum, confecții Lemnelor metalice nr. 29, str. Croito- rilor nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
cameral Woyzeck realizat de Werner Herzog, unul dintre marii regizori ai lumii, reprezentant al noului val german. La care eu adaug acel minunat și răvășitor Sizwe Bansi, unde pe o scenă în Sala Atelier de la Nottara, trei actori, două valize roase, teancuri de ziare și un glob pământesc construiau un miracol. Nu l-am văzut în viața mea pe Victor Ștrengaru atât de strălucitor și atât de dureros de adevărat. La un moment dat, cu globul pământesc în mână, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
preciza că efectele unei înțărcări aspre se poate acompania cu instalarea fenomenului de fixație la stadiul oral, corolar al refulării dorinței copilului de a suge. Iar conduitele sechelare care apar, desfășoară o paletă diversă, răspândită pe întreaga ontogeneză: suptul degetelor, rosul unghiilor, lăcomia pentru mâncare (inclusiv apetitul excesiv față de dulciuri), plăcerea excesivă pentru fumat și alcool, creditarea ca deviză existențială, a principiului „totul sau nimic”. Asimilarea de către copil a deprinderii controlului sfincterian este o altă provocare educativă pentru părinții săi. Realizarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Rafael, ca la Giorgione. Poate un pic mai... Mai cum? Dar nu asta, sigur, i-a scandalizat pe filistinii juriului, ci doar (exterior picturii) teatralizarea, înscenarea nerușinată, lipsită de moral și de prințip. La întoarcerea în atelier, recuperatoriu, voi deschide rosul album și voi regăsi în el, reprodus, pe acel Manet care îmi părea mult mai modern decît, iată, este. Iertare pentru insolență! Ne revedem pe Lăpușneanu. 27 iunie Candorile începutului. Delectabilul filozof Alain (1868-1951) povestește cum a început să scrie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
44 1533.22 Dulceața kg 53000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Gem de fructe 45 1533.22 Gem de fructe indigene (marmelada) (prune, vișine, kg 40000 (marmelada) piersici, căpșuni) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46 1533.22 Marmelada kg 21000 ─────────��──────────────────────────────────────────────────────────────────── 47 1533.22 Magiun kg 35000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Pastă de roșii 48 1533.14 Pastă de tomate kg 40000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 49 1533.14 Bulion kg 27000 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alte produse alimentare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 25. Apă minerală 50 1598.10 Ape minerale litru 4200 (băuturi răcoritoare, apa carbogazoasa) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 26. Cafea naturală 51 1586.11 Cafea naturală boabe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156665_a_157994]
-
încet-încet, parcă încearcă să se ascundă după dealurile satului, prevestind venirea serii. Tot cerul s-a pornit pe plâns cu picături mici prin ceața umedă și deasă, aducând toamna. În sat, apar țăranii amărâți, îmbrăcați în haine peticite, cu căciulile roase, în căruțe, venind de la câmp, obosiți după o zi lungă de muncă ; alții pășesc agale, fără putere, pe lângă vitele care se întorc de la păscut. Din celălalt capăt, se văd apropiindu-se căruțe încărcate cu porumb, iar țăranii trudiți merg pe lângă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
își reface tema part. refăcut, -ă nom. refacerea, refăcutul A SE REGULARIZA Presiunea se regularizează tranz.: Supapa regularizează presiunea part. regularizat, -ă nom. regularizarea A SE ROADE Cureaua ventilatorului s-a ros tranz.: De nervi, Ion a ros cureaua part. ros, roasă nom. roaderea, rosul A SE ROTUNJI Duna se rotunjește tranz.: Vântul rotunjește duna part. rotunjit, -ă nom. rotunjirea, rotunjitul A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
refăcut, -ă nom. refacerea, refăcutul A SE REGULARIZA Presiunea se regularizează tranz.: Supapa regularizează presiunea part. regularizat, -ă nom. regularizarea A SE ROADE Cureaua ventilatorului s-a ros tranz.: De nervi, Ion a ros cureaua part. ros, roasă nom. roaderea, rosul A SE ROTUNJI Duna se rotunjește tranz.: Vântul rotunjește duna part. rotunjit, -ă nom. rotunjirea, rotunjitul A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai avea de mult nici un secret pentru mine. Sau, din când în când, un amănunt fugitiv din trecutul familial care îmi era încă necunoscut, dezvăluit de Charlotte cu bucuria timidă a unei prințese ruinate care găsește, pe neașteptate, în căptușeala roasă a săculețului său o monedă străvezie din aur. Într-o zi cu ploaie torențială, răsturnând teancurile de ziare vechi franțuzești îngrămădite în cufăr, am dat de o pagină care provenea probabil dintr-o revistă ilustrată de la începutul secolului. Era o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]