3,541 matches
-
așa ceva ca să‑mi demonstreze că sunt tari... Ce specimene, domnule!” a zâmbit magistratul ironic și fără să se ascundă, în timp ce‑și ridica geanta voluminoasă și grea de parcă transporta pietre cu ea. Polițistul s‑a uitat lung după el cum se rostogolește spre ușă și a rămas pe gânduri. „Chiar nu pot să‑l înțeleg. I‑a cășunat pe omul acela și refuză să ia în seamă o serie de elemente cât se poate de reale și logice. Dar, ce să mai
CHEMAREA DESTINULUI (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_18_.html [Corola-blog/BlogPost/356976_a_358305]
-
biata fată, pierdută toată în roba largă, folosită zilnic de toți grefierii, căuta un răspuns pe care, oricum, nu avea curaj să‑l formuleze. A salvat‑o de la alte observații nefondate intrarea impetuoasă a unui bărbat volubil care și‑a rostogolit trupul prin ușa larg deschisă. Purta pe reverele sacoului șifonat o mică listă de bucate. Cu gesturi teatrale a invitat înăuntru o doamnă tinerică și cu o atitudine cât se poate de indiferentă. - Poftiți, poftiți, stimată colega! Doamnă judecător, îmi
CHEMAREA DESTINULUI (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_18_.html [Corola-blog/BlogPost/356976_a_358305]
-
Acasa > Poezie > Delectare > NU-I NIMIC Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului NU-I NIMIC Nu-i nimic. Atât a fost: o clipă fugară încremenită în tăcere, un bulgăre rostogolit în iluzii și mistere. Nu-i nimic. Dacă sufletul se stinge în urma veșniciei, deopotrivă toate pier și viața va fi ca un ecou istovit pe degetul mic. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: NU-I NIMIC / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NU-I NIMIC de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1463122218.html [Corola-blog/BlogPost/384931_a_386260]
-
Îmi este foame și-mi vine în minte Povestea turtiței ... ”eu sunt turtița minunată, de prin ladă adunată, de bunica pregătită, în cuptor sunt rumentită”. Mă duc să controlez traista să văd dacă nu cumva turtița noastră s-o fi rostogolit asemenea celei din poveste și constat, cu bucurie, că a noastră stă cuminte în traistă și mă îmbie să rup un colțișor. Ce gust minunat, de grâu proaspăt măcinat. Mă întorc din nou la treabă și-I asigur pe harnicii
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
în luntre de lumini a vremii când vin ploile, nesățioasele ploi... Patria-i înseninarea unui popas în care tăifăsuim coacerea ce nu cruță vremii, căpăstrul legat de hornul colibei din mijlocul lunii unde se strâng din când în când cerbii rostogolindu-se-n tine, ca-ntr-o petrecere blândă cu apă și miriști Patria-i ocol de bucium consemn la intrarea-n cetate ! Referință Bibliografică: Patria II / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie
PATRIA II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Patria_ii.html [Corola-blog/BlogPost/356007_a_357336]
-
le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a lui Țugulea se rostogoli pe masa de scândură, cioplită din secure. Flăcăul o prinse repede, înainte de-a se goli de tot, și le dădu comandă celorlalți, cu un zâmbet ascuns: - Artilerie inamicăăă! În tranșeee!... Cu ochii holbați, dar repede luminați asupra a ceea ce
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
uit și nu voi uita nicicând teiul lui Eminescu în trunchiul căruia aparent mort a răsărit cu ani în urmă un lujer nou. am puternic înrădăcinată în mine credința că toți vor reveni că toți vor conștientiza că înjurând blamând rostogolind ocara ca pe o bilă de plumb în răsadurile iubirii pământului natal pentru că ei se otrăvesc singuri primind fără știre sămânța racului. sper în trezirea lor gândind bucurie lumină viață curată pentru sufletul și spiritul lor. trupul este efemer și
IUBIND SĂMÂNŢA DE ROMÂN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubind_samanta_de_roman_anne_marie_bejliu_1385927849.html [Corola-blog/BlogPost/344453_a_345782]
-
numai un an lagărul socialist se prăbușea. Drumul până în a treia poiană a Negrelor era destul de scurt. Primele două se aflau pe coasta dinspre sat al muncelului, a treia - imediat după culme, pe versantul de dincolo. La capătul acesteia se rostogoleau peste niște praguri înalte apele unui pârâu, loc unde se formau iarna imenși țurțuri de gheață, de grosimea tuburilor de orgă ale bisericii satului. Poiana era împresurată și ea de multă vegetație tânără, avangarda pădurii ce tindea să o cucerească
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
putea fi „ajutorul potrivit” pentru el. Voiam doar să-l încurajez. Venind din mediul celor necăjiți și neajutorați, aveam totdeauna un limbaj pregătit pentru asemenea persoane”. Ligia i-a spus mai multe dar... discuția ia o întorsătură neașteptată. Cuvintele ei, rostogolindu-se în aer, în rutina compasiunii, se întorc asemenea unui ecou, lovindu-i inima. Îl aude pe Sergiu spunând : “Bine, Ligia, îmi place că-mi vorbești așa de frumos, dar ce ar fi dacă Dumnezeu și-ar împlini planul Lui
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/O_marturie_vie_a_credintei_in_dumnezeu_ligia_nichescu.html [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
pietruită. Bicicleta sălta ca o căprioară speriată, prin hârtoape. Inu își ridică voios spatele, înfiorâdu-și trupul de plăcere. Părea să îl încânte această viteză printre copaci. Deodată, ceva scrâșni, băiatul nu mai reuși să mențină echilibrul și căzu de pe bicicletă, rostogolindu-se într-o râpă nu prea adâncă. Din fericire, nu se lovi decât la un picior. Încercă să se ridice, dar simți o altă lovitură puternică în cap... Asta sigur nu era de la bicicletă. Inu deschise ochii amețit și văzu
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1430855149.html [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
deversat din propriile decantări morale ale celor ce înnoroiază elitele României. Ne sunt în pușcărie profesorul Mencinicopschi, profesorul Dan Voiculescu și alții, este condamnat doctorul Brădișteanu, ne hărțuim, anchetăm, condamnăm doctorii, îi amenințăm și surpăm acum onoarea doctoriței Monica Pop rostogolind asupră-i vină născocită, resentimente, calomnii, diversiuni, irealități, întorcând spatele condiției existențiale însăși, oricui dintre noi putându-ne veni rândul să avem de suferit dacă ne pedepsim doctorii ce ne vindecă. Distrugătoare manipulare reactivată iar și iar, cu un ritm
PĂTIMITORII PENUMBREI ŞI NEVEDERII, CĂTRE PROF. UNIV. DR. MONICA POP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1464881045.html [Corola-blog/BlogPost/378812_a_380141]
-
se răsfăța între coapsele mele, într-un joc al imaginatiei, aruncându-mă pe culmile senzualității. Am îngenuncheat, gemând de plăcere, sau de dorințe, sau de amândouă la un loc, privind-o zvâcnind sub ploaia sărutărilor. Prinși în iureșul voluptății, ne rostogoleam, însetați, unul peste celălalt, sărutându-ne peste tot, reciproc. Nici nu am simțit, când ne-am trezit aruncați pe covorul generos, care ne oferea spațiu din plin. I-am căutat, febril, gura, sânii, tălpile picioarelor. Mușcam, sălbatic, sfârcurile întărite, buzele
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_tineretea_vietii_george_safir_1331293170.html [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SCHIMBAREA VIZIUNII Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Am mușcat aprig din carnea toamnei. S-au rostogolit arămii în valea sinelui piersici curioase, hrănind foamea de arome. Plesnește septembrie în struguri de gânduri. Au împânzit platoul orelor cu boabe zemoase de emoții. Și pe buze s-a impregnat ispititor gustul mustului în care îmi fermentează inima. Probabil
SCHIMBAREA VIZIUNII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1475179073.html [Corola-blog/BlogPost/365319_a_366648]
-
se vedeau încă semne pe cer și pe mare, Hans știa că vremea se va schimba în curând. Parcă anume vrând să-i confirme lui Hans teoria despre vremea schimbătoare, dinspre larg răsări un val înalt, verzui, înspumat, ce se rostogolea drept spre el. N-ai fi zis, după cum arăta cerul, că se va întâmpla asta. Dar valul ajunse aproape, iar mărimea lui neobișnuită făcu cerul să arate, dintr-odată, întunecat. Cu o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1441770393.html [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
intrăm într-o încăpere incendiată, este bine să ne punem peste cap o pătură cât mai umedă; 2. Dacă ni se aprinde, spre exemplu, încălțămintea, hainele, nu trebuie să intrăm în panică. Ne vom arunca pe jos și ne vom rostogoli până când focul se stinge. Dacă avem în preajma noastră indivizi care au luat foc, vom arunca asupra lor orice obiect de îmbrăcăminte, trântindu-i la pământ. 3. Atenție: se vor deschide cu mare atenție ușile, foarte puțin și încet, deoarece afluxul
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446324046.html [Corola-blog/BlogPost/377768_a_379097]
-
am spus, să fugim dincolo de apusul ce-i apus spre nemărginita dimineață acolo frigul zace-n ceață iar raiul se acoperă cu cânt unde Galenus din pământ a spus: Iată ce viață duc pământenii: Mănâncă, beau, dorm, se ușurează, se rostogolesc în praf și noroi desfrâul se abate peste noi. Să fugim am spus. Dar vântul adie calm viața se scaldă cu șarm, idolii politici ne încântă viața pe pământ e nuntă. Se mărită ziua bună cu o altă fragedă minciună
SĂ FUGIM de PETRU JIPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1464859931.html [Corola-blog/BlogPost/378825_a_380154]
-
puteri misterioase, imperceptibile de siguranță a fost orașul în care m-am născut, București, într-o dimineață luminată de soarele ce aprindea stele în zăpada proaspătă a lui februarie, într-o zi de 20. În copilăria în care s-au rostogolit anii unei secete cu urmări prelungite am învățat să prețuiesc pâinea, pentru că atât eu cât și sora mea, consideram o sărbătoare ziua, când se împărțea o franzelă. Singura bucurie erau cărțile împrumutate de la biblioteca de cartier, ce se afla în
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_convorbire_cu_elisabeta_elisabeta_iosif_1329677139.html [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
pe colțul acelui deja vu în care, o ghindă se desparte de căciulița din care hrana vie a pământului îi atinge mângâietor sufletul, lăsându-i creștetul să lucească în bătaia vântului, în bătaia privirilor senine ale veveriței poznașe care o rostogolește neîncetat, odată cu bila rostogolită de tine, prin inima inimii mele. Referință Bibliografică: poveste o veste povești / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_o_veste_povesti_anne_marie_bejliu_1384338214.html [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
vu în care, o ghindă se desparte de căciulița din care hrana vie a pământului îi atinge mângâietor sufletul, lăsându-i creștetul să lucească în bătaia vântului, în bătaia privirilor senine ale veveriței poznașe care o rostogolește neîncetat, odată cu bila rostogolită de tine, prin inima inimii mele. Referință Bibliografică: poveste o veste povești / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_o_veste_povesti_anne_marie_bejliu_1384338214.html [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TRUP Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului trupul tău și zalele gândului bolnav rostogolesc pe podea mâinile... palmele strigă mângâiere inima de catifea pulsează undeva, între a fi robot și a fi mișcare a glasului materiei în care smulgi una câte una, cu foarfecele uimirii, iubire. zaci în propria-ți neliniște. te arunc în
TRUP de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Trup_anne_marie_bejliu_1326434147.html [Corola-blog/BlogPost/361737_a_363066]
-
ne-ați sărăcit, vă spânzurăm, samsari! PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-auzi cânt de ciocârlie Arături cu mărăcini Într-o toamnă timpurie Venetici ne sunt stăpâni Noi trăim în sărăcie Nici Vladimiri, nici Jieni Nu mai bubuie din
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
anotimpuri”, autor Titi Nechita. Titlul volumului, sugestiv, de altfel, ne induce ideea că poetul a ajuns într-un punct al existenței când întrebările devin tot mai insistente și pline de neliniști, când simte mult mai acut povara timpului ce se rostogolește spre asfințit. Într-un târziu , ”lumina plânge” în zbaterea atâtor clipe: ” Sus, pe deal, lumina plânge,/Curcubeiele s-au frânt,/ Codrul ramurile-și frânge / Plecându-se la pământ.” (Plouă peste mine). Anotimpurile par a fi ”pretextul” validării acestor trăiri.Sigur
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1477222699.html [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
râsul lor într-o parte respir trup ca o vremelnică uitare de sine în cealaltă culeg stropi din mirarea crescută liniște uneori strâng în brațe glasul tău îl învelesc în așteptarea peretului unde îți tac cuvintele și aștept să se rostogolească văzduhul de ruginiul frunților căzute la pământ întâlnindu-te am aflat surprinsă că mi-a lipsit piciorul drept cum am reușit să mă târăsc o viață mințindu-mă că pășesc neobișnuit de drept? Referință Bibliografică: În palmele tale este timpul
ÎN PALMELE TALE ESTE TIMPUL de OANA RADU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_palmele_tale_este_timpul.html [Corola-blog/BlogPost/355344_a_356673]
-
fac din ele un candelabru de cristal ar fi prea ușor să le așez în fața ușii așa cum aș pune o sită în fața furtunilor de-aceea nu-mi pasă dacă vei rămâne o vreme risipită pe-aici sau de te vei rostogoli prin mine cu ploi cu tot tu ești oaspetele și azi voi fi și eu o gazdă bună. Referință Bibliografică: Oaspetele / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2089, Anul VI, 19 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
OASPETELE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1474268707.html [Corola-blog/BlogPost/376572_a_377901]
-
aibă cu cine vorbi, să aibă de la cine să învețe, dar chiar era o problemă că avea trupul pătrat și accesorii neobișnuite? Gândurile îi fură întrerupte de scârțâitul zăpezii. Un omuleț întârziat, plin de cărbune din cap până în picioare, se rostogolea pe drum într-o grabă uimitoare. Se opri gâfâind în dreptul lui pentru a-și trage sufletul: - Vino cu mine! Nu vii? Șirul nu se va opri până la palat, să știi! - Eu nu arăt ca un om de zăpadă obișnuit, nu
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1481711567.html [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]