5,212 matches
-
de foc, cu buze mari Și coapsele de struguri copți, Cu pielea mirosind a nopți, Cu părul răvășit de vânt, Cu zâmbet minunat și sfânt, Să-mprăștie din mâna ei Belșug și darul dragostei. E toamnă mirosind a ploi De roua dorului din noi, De lacrima unui sărut, De sufletul ce ne-a durut... E toamnă... vreau să sufăr iar, Sperând că nu e în zadar... Și mă frământ, și te aștept Să mi te-ascunzi râzând la piept. Referință Bibliografică
DE TOAMNĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384401_a_385730]
-
umeri de bărbați peste 40 de ani!) Acoperă-mi ridurile acestor ceasuri goale! Să nu le prade deznădejdea, Sau frunza de trifoi cu patru foi. Să nu le doboare secure de vânător, Sau lacrimă de fecioară Nepurtată -n pârg de roua dimineții. Urlă-mă, adună-mă , între cer și despletita poiană de dureri ! Tânguiește-mă ca pe o frunză de nuc în apa de limpezire a pletelor tale ! Leapădă-mă-n via de boabe de struguri vineții, Sau în căușul palmelor
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
lumină, Să ne-amintim cum fost-au alte toamne! Chemarea toamnei Ai schimbat culoarea cerului de seară Chiar din prima clipă în care-ai apărut Și-ai sosit în pripă în ceas neprevăzut, Renăscând paloarea florilor de ceară. Brumă peste rouă, în noapte ai cernut Și-asmuțind vâltoarea, văi se înecară, Distrugând savoarea verii cea sprințară Rătăcită-n ploaie cu picuri de sărut. Dar ai dat pădurii nouă-nfățișare, Rod bogat în cramă ca-n trecute timpuri Și ai luat căldurii
ACEASTA-I TOAMNA! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384404_a_385733]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > RIME SCRISE-N ROUĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului din ieslea mea de gânduri curând vor paște cerbii eu împletit prin scânduri cu firul verde-al ierbii voi mai hrăni copacul cu triluri
RIME SCRISE-N ROUĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384422_a_385751]
-
cerbii eu împletit prin scânduri cu firul verde-al ierbii voi mai hrăni copacul cu triluri din cuvinte ce-or înfrunzi-n iatacul umbrar peste morminte în care zac tăcute visând viață nouă și frunzele căzute și rime scrise-n rouă *** Ciclul " Era să fiu poet" Referință Bibliografică: rime scrise-n rouă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1413, Anul IV, 13 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RIME SCRISE-N ROUĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384422_a_385751]
-
mai hrăni copacul cu triluri din cuvinte ce-or înfrunzi-n iatacul umbrar peste morminte în care zac tăcute visând viață nouă și frunzele căzute și rime scrise-n rouă *** Ciclul " Era să fiu poet" Referință Bibliografică: rime scrise-n rouă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1413, Anul IV, 13 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
RIME SCRISE-N ROUĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384422_a_385751]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului Scrie-mi un poem simplu de iubire, Cu salcâmi în floare și fântâni de lemn, Ciutura privirii să scape de sare, Stelele aprinse în drum să-mi așterni! Teii să-mi inunde inima de flori, Roua să trezească zilele cernite, Arșița tăcerii să treacă de nori, Ploaia din priviri să nu ne irite... Grijile mărunte să nu fure ceasul, Polenul din ganduri să ne prindă glasul, Să zidim vitralii din trăiri înalte, Cămașa brodată cu bujori
POEMUL IUBIRII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384480_a_385809]
-
Acasa > Poezie > Imagini > MĂ PLEC ADÂNC ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mă plec adânc pe nevăzuta rană A codrului rămas fără frunzare! Pe patul nins de rouă lucitoare Înalță licuricii rugă-n strană. Îl plânge vântul. Cum să mai foșnească Izvorul de plămadă respirată? Pe iarba udă, umbra lui pătată Așteaptă frunze noi s-o risipească. Înjugă cerbii-n coarne adiere Pudrând-o pe lăstari ca muguri
MĂ PLEC ADÂNC ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384546_a_385875]
-
1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Sărutul tău în zori când încă Lumina doarme în boboci, E ca o fugă- clape albe Pe degete cu cari' te rogi, Și îmi alergi tăcute note pe trup...Cad boabele de rouă Pe unde mă atingi, Iubire, Și raze cad, de Lună Nouă... Scripturile își zic versete Nocturnele fac val în jur, Tu îmi agăți din 'nalt în plete Agat de stele și...conjur Ca orice față mai zeiască Ne vede Dragostea
AȘA PIAN ȘI PIANINĂ... de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384560_a_385889]
-
de culoarea inimii Lui, îi ascultam glasul de tunet mângâietor. L-am ascultat și am mers mai departe. Mi-am văzut harul cum îmi ridica fruntea, brațele, întreaga ființă pentru a putea atinge cu ochiul unic larg deschis bobul de rouă al dimineții. M-am trezit din propriu-mi coșmar urmând fărâma din visul Lui. O clipă mi-a fost frică, apoi nu mi-a mai fost. Acum nu-mi mai este decât de verbul "a uita" să-mi dezvolt harul
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
zboare spre cer în secundele unor victorii false; 5. să și să și să și să... Spun stop și spun: exist, trăiesc, gust libertatea și o beau, și o respir prin cuvânt, prin iubirea Lui, învăț să ating picătura de rouă fără să-i stric hotarele bucuriei de a fi. Restul este cârja, dureroasă recunosc, pentru a învăța să trăiesc, să mă trăiesc. Încercările ajung să cred că sunt cuiele pe care El ni le aruncă înapoi (în joacă? serios?) pentru
POVESTE DIN POVESTE DIN POVESTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384572_a_385901]
-
azi sunt mai tânăr cu o zi decât ieri timp în lume avem să întinerim să copilărim lumânări topite de nimicuri ruine trăim cum căutând fericirea pe pământ viața dintr-o poveste iertare să sting lumini nenoroc rugăciuni bob de rouă sărut alinare nu uitarea o altă lacrimă ce te cheamă înapoi omule mamă fiu iubită acorduri de nai suflet pustiu de-atâta dor târziu pentru cuvinte s-a făcut târziu peste morminte lumina mai arde cum în durerea sufletului se
TIMP ÎN LUME ESTE ÎNDEAJUNS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384584_a_385913]
-
ATUNCI NEPREGĂTITA DE-A TRĂI Mă doare dorul din a lumii inserare În care suflete și stele sunt aruncate la-ntamplare, Carul cel mic, înaintea sufletului mare. Mă vindeca lumină și curățenia gheții, Căldura flacării în pură perpetuare-a vieții, Roua din flori înaintea ploii dimineții. Mă doare, vindeca și iar mă rog la Tine Că protezarea sufletului meu olog de bine, Să nu fie doar trecere în sine, Să fie o creație de implinire-a sorții, De neincredere indusă a
ATUNCI NEPREGATITA DE-A TRAI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384676_a_386005]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TĂCEREA MERILOR Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sub verdele spuzit de sărbătoare, cu ochii plini de roua primăverii, îngrop pocalul sub căderi de soare, să nu mai plângă niciodată merii! Cu pași de promoroacă ning copacii, cerșind veciei clipe de-nchinare, poștași grăbiți își umplu-n fugă sacii, cărând țărâna trupului ce moare! Mirese-aruncă peste tot buchete, din
TĂCEREA MERILOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384674_a_386003]
-
să te strecori în ghiozdănel de școală! Să fii adorată precum o contesă! De Ziua Recoltei să te primenești! Sa te iubească lumea, ca pe-o prințesă! Cu daruri să surprinzi priviri omenești! TOAMNA IUBIRII PIERDUTE Toamna iubirii pierdute transformă roua în brumă. Iar prin zile tot mai scurte, plăcerea plimbării curmă. Vântul biciuiește pomii, până cad frunze sângerii. Jalea morții pun în lacrimi galbene, roșii, arămii. Vântul răscolește norii ce-ascund razele de soare. Ploaia să-și pună fiorii în
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
toate de culori, de la verdele aprins până la albul nestins și de la un timp încoace verdele-galben se face, lăstuni fulgeră pe ape, vin muscuțe să se-adape, maicile-s gata de rugă, mieii toți o iau la fugă, calcă îngerii prin rouă prevestind o slavă nouă, stelele cad în fântâni, se strâng mioarele-n stâni, umbrele cad în trecut, pe un timp sărac și mut, apar doar năluci și hore, peste putredele ore, cuiburi de singurătăți trec în timp, în alte dăți
BALADA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384673_a_386002]
-
Crucii între Verticalitate și Orizontalitate și din raportul mereu rejudecat, în fiecare nouă carte, dintre Subiect și Autor. Cărțile acestuia sunt opere ale secțiunii de aur, sunt marile reculegeri, un turn al lacrimei, o cădere între cuvinte, extazul păsării de rouă, întâlnirea cu aproapele nostru pe diferite planuri, unele imaginare,, o hermeneutică a transimaginarului, sau o transhermeneutică a imaginarului, interfața dintre creator și cititor, mitul unor edenice viziuni ori realitatea unor transviziuni procesuale. Acest scriitor, prin cărțile sale, inclusiv în volumul
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
este-n ” gândul spre stele”, în ” Flăcări și zbor pe culmi de soare”. Dar unde nu este iubirea? Iubirea este ”fir de soare, Sorbind a cerului suflare”, este ”metamorfoză...” peste timp”, un ”dans în noapte”, este locul nemărginit unde ”cu roua așternută pe gene”, poeta așteaptă. Așteaptă și strigă...: Te-aștept, iubire!”. Ne mai spune Daniela Tiger că iubirea poate fi furată. Păi..., ce... noi nu știm asta! ”Din ocean de sentimente”, în ”blânde nopți de veghe ”, vine unul și ți-
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
colțișor din țara mea, Să-i simt mireasma, să-i sărut pământul, Însă cuprind cu ochii minții, tot ce este ea, Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Și voi deschide fereastra sufletului meu, Să zboare liber, prin zarea diafană, Prin roua pastelată, a unui curcubeu, Printre stejarii, din pădurea seculară. Eu, vă voi aștepta, micuțe păsări călătoare, În țărișoara mea, să mă întorc cu voi, Iar dorul arzător, să-l sting, cu-al ei izvoare, Să spun oricui, că nicăieri, nu
VOI PĂSĂRI CĂLĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382431_a_383760]
-
celui mai spectacular tablou. Adriana era pierdută definitiv. Nici nu știa prin ce lume îi plutesc gândurile, ascultând cum italianul nu se mai oprea din a-i lăuda frumusețea, finețea, sau mirosul suav de parfum de viorele, culese dimineata pe rouă, ce-l degajă corpul său. Parcă era o liceană care a întâlnitun profesor, maestru în arta seducției. Devenise o ingenuă ce nu a văzut niciodată un asemenea expert în rostirea vorbelor frumoase și care poate păcăli chiar și pe cineva
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
lumina din jurul ei i-ar mângâia petalele însângerate, iar ea ar fi regina. Așa era floarea mea, prietena mea din adolescență. (Se apropie de ușa roșie.) A plâns mult când am plecat. Dacă vântul în încercarea de a-i usca roua lacrimilor de pe îmbujoratele petale le-a răpit? Nu, nu pot să cred că a fost atât de crud. Să încerc ușa cea roșie. (Bate la ușă. Ușa se deschide și se arată în spatele ușii o țigancă bătrână.) X: Am greșit
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
pare să se rotească în jurul meu. (Bătrâna țigancă intră pe ușa roșie râzând. Ușa se închide în urma ei.) Bătrâna țigancă (din spatele ușii închise): E pierdut! X: Mi-a spus cândva ea, ea, prietena mea din adolescență, că eu sunt precum roua ce cade peste natură vara, în zori. Răcoresc, sunt plin de energie o clipă, pe urmă, când soarele își deschide ochiul în văzduh și își aruncă privirea spre pământ, mă usuc ca pomul fără rădăcini. M-a îndemnat să mă
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
Numai unul din doi și prea repede parcă Cedăm. Cedăm obosiți de atâta-ntrebare De atâta deșert la ceasul în care Iubim. Iubim? Ce iubim? Și pe cine ? Și când ? Durerea aceasta care urcă plângând E numai tăcere. Tăcere și rouă. Beție și fum Și cantecu’acesta se stinge acum Fără noi. Fără noi amândoi, fără noi toți cei care Suntem talpa și somnul, țintă vie-n mișcare Mai știi? Mai știi că-ntr-o zi n-o să șuiere vântul Să
DINTR-O TAINĂ DE FATĂ de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382478_a_383807]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DIMINEAȚA LUMINII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Las frageda lumină să vorbească La-ngemănarea dimineților târzii, Când roua-n tihnă prinde să-nvelească Candoarea pașilor curați, din zori de zi. Tălpile-mi sărut pământul dezvelit Și-l simt cum măngâie picioarele domol, Cu fiecare pas, respir, la nesfârșit Aroma vieții pătrunzându-mi trupul gol. Mă prind cu mâinile
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
îmi văd starea, strigarea ce e mută Și traiectoria care mă înveșmântă-n lut, În neputința cărnii, durerea-i mai acută, Dar sufletul zâmbește, chiar dacă e căzut. Când lăcrimează cerul, mă contopesc cu ploaia Și mă aștern pe glie, ca roua-n dimineți, Sunt ramurile goale, la fel e goală foaia, Ce ar putea descrie povestea altei vieți. O viață de izbândă,hțcu pace și iubire, Speranță, sănătate, puteri și bucurii, Dar am primit durerea, ca mod de viețuire Și marea
ŞI IARĂȘI AI PLECAT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382476_a_383805]