882 matches
-
un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei muluri. Ferestrele pronaosului, câte două pe fiecare latură laterală (nordică și sudică), sunt terminate în arc frânt și ornamentate cu rozete în stil gotic. Absidele laterale sunt încadrate de câte două contraforturi. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare și au firide oarbe, prelungite până la soclu și cu o dublă arcatură în arc frânt la partea superioară, având deasupra lor mici
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
boltit formând o calotă sferică susținută de opt pandantivi. Pe pereții pronaosului se află patru ferestre de dimensiuni mari (două pe peretele nordic și alte două pe peretele sudic), realizate în stil gotic (cu chenare în arc frânt și având rozete și două colonete). Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforți mici, în trepte. Pe
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
ancadramente au forma găurii de cheie, fiind o formă foarte rar întâlnită, doar la biserica „Sf.Nicolae” din Lăpușna, fiind și singurele din țară. Pe lângă forma lor deosebită, intrările conțin și decorații sculpturale. Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete în câte 4 și 6 petale, iar în partea superioară pomul vieții, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conținând rozete cu spițe și chenare profilate. De-a
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Intrarea în pronaos în partea inferioară are rozete în câte 4 și 6 petale, iar în partea superioară pomul vieții, marginile având chenare ce cuprind forme geometrice: romburi, cercuri, dinte de lup. Ancadramentul intrării în naos este mai simplu, conținând rozete cu spițe și chenare profilate. De-a lungul timpului, biserica a avut parte de mai multe intervenții, reparații, uneori și extinderi. Cu sprijinul lui Nicolae Iorga, care a donat 10000 lei, în anul 1940 biserica este renovată. O fotografie realizată
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
m și înălțime - 32 m. Fațada clădirii este fragmentată, fiind placată cu cărămizi în două culori. Portalul de intrare este în stil maur este incununat de o arcada in plin cintru cu lambrechin. În registrul superior se află decorațiuni cu rozete. Cornișa este bogat decorată și se termină la colțuri cu 6 turnulețe pinaclu împodobite cu arce și colonete. Interiorul este împărțit în trei nave (nava centrală acoperită de o boltă semicilindrică și navele laterale separete de arcade de nava centrală
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
în axul absidei altarului. Tereza Sinigalia considera că era foarte posibil ca acești contraforți să fi fost adăugați ulterior pentru întărirea structurii bisericii. După cum relatează Romstofer, biserica a avut sub streașină și la turlă o ""decorație de plăci ornamentale cu rozete și nasturi smălțuite"". Lăcașul de cult avea abside semicirculare la interior și pentagonale în exterior, acestea fiind străpunse de câte o fereastră în ax. Absida altarului era mai amplă decât absidele laterale. Absidele erau împodobite cu firide înalte (câte 5
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
îmbinate în coadă de rândunică, teșiturile capetelor fiind marcate, iar perechile de console, adevărate aripi, tratate prin crestături multe și mărunte ce se opresc într-un lob. O pleiadă de cruci, cu brațele în forma discului solar și decor de rozete, aninate de peretele altarului, îi sporește izul patriarhal. Turnul - clopotniță este înalt și robust, cu foișor în console, mai târziu închis cu scândură, rămânând câte două ferestre pe fiecare latură, închise și cu obloane, iar fleșa înaltă, ascuțită, învelită în
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
au slujit următorii preoți: În primul deceniu al secolului al XXI-lea, biserica a suferit o serie de lucrări de reparații și renovări, pierzând înfățișarea avută inițial. Ea avea inițial trei turle din lemn căptușite cu tablă zincată și o rozetă în stil neogotic deasupra intrării. În anul 2009 s-a înlocuit tâmplăria la ferestre și uși și s-au efectuat unele reparații și reamenajări interioare, sub îndrumarea preotului Liviu Solovan. Biserica "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
fostul premier Victor Ciorbea și academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici. În interiorul bisericii, între pronaos și naos, pe partea dreaptă se găsește mormântul domniței Bălașa. Prin 1884 sculptorul Ion Georgescu i-a făcut monumentul funerar, din marmură albă. Pe un postament decorat cu rozete și colonete, este montat un mic sarcofag, la rândul lui atent uvrajat, cu șiruri de denticuli, blazoane, flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
aurite. Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana "Înălțarea Sfintei Cruci". Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. Rețin atenția stranele cioplite și decorate cu rozete, "dinți de lup" și colonete strunjite, precum și coarda de sfeșnice având o feronerie compusă din trei arcade trilobate, decorate cu motive florale din fier forjat. Acest obiect a fost inscripționat cu următorul text: Această coardă de sfeșnice s-au făcut
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
Campanula cochlearifolia" - , uneori scris "Campanula cochleariifolia") este o plantă din genul Campanula și din familia Campanulaceae. Clopoțelul pitic de stâncă are numeroase tulpini scunde, cu lungimea maximă de 100 mm. Tulpinile sunt înghesuite. Frunzele de la baza tulpinii sunt stufose, în rozetă, formând pâlcuri mici. Ele sunt aproximativ rotunde, au dinți rari și ascuțiți pe margini și au codițe lungi. Frunzele de pe tulpină sunt mai mici, mai rare și ascuțite. Florile au culoarea albastru-deschis. Cresc câte l—5 pe codițe lungi la
Clopoțel pitic de stâncă () [Corola-website/Science/323397_a_324726]
-
Cotmenei, prin eforturi proprii. Pe peretele de la intrare, în stânga ușii, este însemnat: anul erei bizantine "„7339”", care se traduce prin anii 1830-1831 ai erei noastre. Acesta corespunde foarte probabil unei reparații, iar numele lui "„Tu[dor] Stancu”", dublat de două rozete, aflate pe aceeași bârnă lângă ușorul portalului de la intrare, indică donatorul sau meșterul participant la aceste lucrări. Faptul că iconostasul bisericii a fost pictat în anul 1830 de zugravul Ioniță Tăvăran, semnat pe icoana Maicii Domnului cu Pruncul, iar un
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
din întregul ansamblu fortificat, el este boltit în cruce și este construit cu piatră de carieră. Nava centrală prezintă o boltă pe ogive cu nervuri cu secțiune pătrată din piatră, boltă care se termină într-o cheie de boltă cu rozetă. Pe latura vestică, exterior, se pot vedea patru contraforți masivi care odinioară erau mai mici. Bolta corului nu are nervuri, ea fiind construită din cărămidă și are ridicate deasupra ei cele trei caturi ale turnului ce are drum de strajă
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]
-
obiecte fabricate în China cea ce ne indică un comerț intens între cele două țări vecine, fiindcă au fost găsite și statuiete grecești reprezentând hopliți la nord de Tian Șan. Deasemenea, cultura chineză a fost influențată, obiectele fiind inscripționate cu rozete și linii geometrice, caracteristice culturii elene. Lumea elenistică și Imperiul Maurya au exercitat una alteia o influență culturală puternică. Legăturile de prietenie erau strânse, spre exemplu, la curtea fiecărui împărat indian se găsea un ambasador grec.Împăratul Așoka, nepotul lui
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
câte două vițe de vie ce se intersectează de trei ori în ascensiunea lor. Originea celor două vițe de vie nu este relevată privitorului, dar ea poate fi bănuită în registrul inferior al ușorului, în care este reprezentată o frumoasă rozetă, cu șase petale, aceasta fiind mărginită spre exterior de mici triunghiuri, dispuse sub forma unor raze. Registrul inferior, ce are aproximativ 0,37 m înălțime, puțin mai ieșit în afară, este delimitat de un șir de denticuli. Registrul superior, în
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
ocupă o suprafață de 0,50 hectare. Aria protejată (carieră) reprezintă o formațiune de coloane (cu o lungime de până la 5 m, și o grosime de cca. 0,50 m) andezitice poligonale, dispuse în jurul unei zone centrale, dând forma unei rozete. Cariera este și un punct de interes paleontologic datorită semnalării unor resturi de faună fosilă ale unor specii de scoici ("Congeria neumayri"), ostracode ("Candona labiata") sau melci ("Planorbis planorbis") atribuite perioadei finale a Miocenului și începutul Pliocenului. În vecinătatea rezervației
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
dinspre miazăzi, prin "„tărnaț”", așa cum era obiceiul cel vechi. Acest pridvor avea șase stâlpi ciopliți decorativ și încheiați în arcade, cu o fundătură de scânduri și parapet spre bătătura bisericii. O cruce de piatră din 1869 în cimitir păstrează o rozetă înscrisă în funie, motiv decorativ ce putea fi preluat din portalul de la intrare sau din fruntarul pridvorului, motiv des întâlnit la bisericile de lemn din zonă, așa cum se mai pot vedea în Cizer, Sârbi și Tusa. Tinda joasă era tăvănită
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
Sibiu. Pe mijlocul fațadei, se află un ancadrament de piatră al portalului, susținut de coloane deasupra cărora se ridică antablamentul. Ancadramentul este decorat cu blazonul aurit al lui Samuel von Brukenthal și cu alte elemente decorative specifice stilului baroc: urne, rozete și festoane. În continuarea portalului este un pasaj de trecere, prin care se pătrunde în curtea interioară a palatului, care are un plan dreptunghiular. În fundalul primei curți se află un al doilea portal, cu un concept similar cu cel
Palatul Brukenthal din Sibiu () [Corola-website/Science/322747_a_324076]
-
și îmbinate în „coadă de rândunică”, cu întărituri din lemn de tisă și cuie forjate de meșteri fierari. Lăcașul a fost clădit pe o fundație din lespezi de piatră. Streașina largă este sprijinită pe console în retrageri decorate cu motivul rozetei. Acoperișul este înalt, cu pante repezi și are o învelitoare din draniță bătută în „solzi”. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
ca și bolta pronaosului, doar că are o deschidere mai largă. Cele 12 nervuri ale bolții pornesc de pe un plan poligonal, rezemându-se pe console mici ornamentate în „cap de cal” și unindu-se în cheia bolții marcată printr-o rozetă policromă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are trei ferestre: una dreptunghiulară, de dimensiuni mai mari, în axa absidei și
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
prețioase, cum ar fi tapiseria, au fost înlocuite în decursul timpului de unele mai "moderne". Lambriul elaborat pentru a proteja camera de frig este încă o mărturie a splendorii trecutului. Partea superioară a panourilor este decorată cu butoane aurite și rozete, în timp ce partea inferioară, care este dezgolită în prezent, a fost, probabil, acoperită cu piele sau cu tapiserie de catifea. Ușa ascunde o toaletă, care este de fapt o gaură în podea, cu un cadru de lemn. În trecut, aceasta era
Castelul Hohensalzburg () [Corola-website/Science/328198_a_329527]
-
arhiepiscopului Johann Jakob von Kuen-Belasy, landului și orașului Salzburg. Coloana din mijlocul fântânii a fost construită în 1687 cu un grilaj din fier forjat decorat cu stema orașului Salzburg. Bazinul fântânii are din perioada 1685-1687 opt fețe din marmură cu rozete pe părțile laterale și frunze de acant la colțuri. De asemenea, din aceeași perioadă datează și cele două scări de marmură ce înconjoară construcția. Statuia din vârful coloanei îl reprezintă pe Sfântul Florian și a fost sculptată în 1734 de
Alter Markt (Salzburg) () [Corola-website/Science/328299_a_329628]
-
poate fi legat direct cu ideologia din vremea Tetrarhiei. Camera templului este acoperită cu arce semicirculare, realizate din trei rânduri de plăci fixate cu grijă și sculptate pentru a forma un tavan casetat: decorul sculptat cu capete umane și cu rozete este adesea comparat cu cel al templului lui Venus din Roma, construit sub domnia lui Hadrian lângă Forum Romanum. Imediat sub arce se află o cornișă corintică ale cărei modilioane sunt decorate cu fulgere. Statuia sacră ce conținea cella este
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
pereții scunzi. Se mai pot vedea și astăzi câteva asemenea case, cum e, de pildă, aceea de pe strada Justiției (între strada Călărași și faleza Dunării). La orășenii turci mai pricopsiți, tavanele odăilor erau din lemn lucrat frumos, în formă de rozetă; un asemenea tavan se poate vedea la muzeul de istorie al orașului. În timpul ridicării planului cetății, în 1790, de către căpitanul von Vermatti, orașul avea 2580 de case , ceea ce, admițând căte cinci locuitori de casă, aceasta cifră constituie un minim, dă
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
ceea ce duce la ipoteza că nu au origine comună. Primele trei soiurile au florile hermafrodite funcțional femele dovedind că, totuși, sunt soiuri mult mai evoluate, proveniența lor fiind de natură hibridă. Coarna vânătă este singurul soi autofertil din acest sortogrup. Rozeta este ușor scămoasă, de culoare verde deschisă, cu margini cafenii. Vârful lăstarului este aproape glabru, de culoare verde, iar lăstarul este glabru, cu o colorație verde-slab cafenie. Inflorescența este uniaxială, de formă cilindro-conică, de mărime mijlocie. Floarea este hermafrodită funcțional
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]