1,007 matches
-
surâs mai strălucitor ca tot ce putea să existe în jur și un gât lung și subțire ca un trup de săgeată care se voia terminat spre sânii pe care nu-i puteam ghici de după hainele groase. Am închis ochii rușinat de gândurile mele și o lăsam să mă îngroape în zăpadă. Nu-mi mai păsa de nimic în acele momente. Înțelegeam că aparțin lor, că e mare lucru să ai un prieten și regretam toate momentele în care-i supărasem
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și pe mâini, ca un cățel pe patru labe! Părinții râdeau și au strigat tare la mine că, daca tot m-am udat, să mă întorc, că nu se întâmplă nimic rău acolo unde este apa mică. Încurajat și destul de rușinat, m-am întors exact când un alt val a venit vijelios către mine și s-a săltat până la genunchi. Eu, cuprins de teamă, iar am țipat și am fugit. Mai apoi, după ce am observat atent mișcarea valurilor, am încercat să
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
femei agreabile și aceea de a o inoportuna. Simțeam că trebuie să sufere și nu voiam să fiu martor al unei dureri pe care n-o puteam alina. Dar în adâncul inimii mele era dorința - de care mă simțeam puțin rușinat - de a vedea cum suporta lovitura. Nu știam prea bine ce să fac. În cele din urmă mi-a venit în gând că aș putea să trec pe la ea ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic și s-o întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
aceste rigori și tipare, la început, s-a aruncat și Silvestru, exact ca într-o piscină, cu capul înainte și cu ochii închiși, căci trupul său știa ce își dorește cu ardoare, însă mintea îi respingea justificările. Se simțea când rușinat și descurajat, când nesocotit în optimismul său. Era peste măsură de sufocat; tabuurile îl sufocau. Astfel, toate aceste frământări interioare, adunate bine laolaltă, făcuseră ca descumpănirea să pună aproape de tot stăpânire pe sufletul său, căci se simțea că se află
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
seamănă cu ai mei. Mă mir că piciorul îmi intră greu, când vreau să încalț primul pantof, și abia atunci remarc că perechea de adidași pe care am luat-o are o dungă albastră, nu una neagră, ca ai mei. Rușinat, îmi repar greșeala repede. Plecăm de aici spre Sfânta Sofia. Între timp, s-a pornit ploaia. Catedrala, ridicată de Constantin și finisată de Justinian, e simbolul Imperiului roman de Răsărit. Acum are minarete. A fost transformată de turci în moschee
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
îndepărtate. Dintre apărători, mulți oameni curajoși, pe ei doar cu îmbrăcămintea de culcare, pe jumătate goi sau chiar neînarmați, se luară la luptă cu inamicii în armuri. Paznicii care primiseră liber dormiseră adânc în arșița nopții de vară. Acum, poate rușinați să intre cu întârziere în luptă, alergau să-i oprească pe războinicii clanului Akechi - fie și doar puțin - fără nimic altceva decât ferocitatea trupurilor și propriile lor eforturi disperate. Dar talazurile furtunoase de armuri nu puteau fi oprite și năvăleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Cum adică n-aș fi fost eu? Ce-ar fi putut să mă împiedice să mă nasc cu câțiva ani mai devreme? Am privit-o contrariat și am observat cu un sentiment acut de jenă și de revoltă că era rușinată și emoționată. Dacă mi-o spusese fără ezitare, ezita acum. Rușinea cuvintelor rostite se degaja din zâmbetul ezitant al buzelor ei și din ușoara roșeață care le înconjura. Ar fi trebuit să-mi spună abrupt ca să mă scoată din starea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ești grosolan, ține totuși cont că avem doi copii la masă. Un copil! preciză unchiul Artemie bine dispus. Unul singur. Doar n-o să pretinzi că Delia mai e copil! Nu-i așa, Delia? Ai împlinit cinsprezece ani? Încă nu, răspunse rușinată Delia. Peste două luni împlinesc. Lângă Dragoș, chiar în stânga lui, Delia roșise toată. Vitalitatea din ea era însă mai puternică decât jena. Învingea orice roșeață c-un zâmbet sfidător chiar și când ședea cuminte la locul ei și nu-și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
fermecător, ca un derviș în extaz sau ca un swami în transă; își revenea în dimineața următoare, la micul-dejun, îmbrăcându-și identitatea ca pe un pulover tras peste cap. Chiar că am făcut-o lată noaptea trecută, obișnuia să glumească rușinat, cu degetele mari în buzunarele de la blugi și cu părul răvășit. — Ce, nu-ți aduci aminte ce s-a întâmplat? Și orice amic din gașcă ce fusese de față se apuca să-i povestească exact cum se terminase totul. — Erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o mai văzuse. Chiar privirea pe care o avea înainte de a-i spune lui Bull, cu un accent fals țărănesc: — Ce-ar fi să ne rostogolim un pic, dragă? Bull se ghemui și ieși cu spatele din grădină. Se simțea rușinat și înjosit. Îndreptându-și umerii pe strada întunecoasă, privi în sus, către Archway. Era acolo, arcuit în noapte. Saltul unic ce ar fi putut să-i aducă probabil ușurarea. Podul Sinucigașilor. Parcase pe o stradă din apropiere și o pornise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Rogero învață s-o cunoști pe această Alcina, învață să-i înțelegi vrăjitoriile și să lupți împotriva lor. Ia acest inel, puneți-l în deget și vezi cu propii-ți ochi ce rste ea în realitate.’’ La aceste cuvinte, Rogero, zăpăcit, rușinat a plecat privirrile în pământ și nu a știut ce să răspundă. Melissa a prins acest moment și i-a vârât inelul în deget. Cavalerul a redevenit el însuși imediat. O adevărată lovitură de trăsnet pentru bietul prinț! Copleșit de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
își satisfac imediat dorințele și plăcerile. Mie nu-mi place ceea ce vreau. Ceea ce vreau nu mai are de prea multă vreme nici o tangență cu ceea ce îmi place și constat cu durere și disperare cum îmi scapă de sub control. Mă simt rușinat și mândru pentru ceea ce mi se întâmplă. Mi-e rușine de ceea ce sunt. Dar am de ce să-mi fie rușine? Am începu iar să-mi fac laba. Ar trebui să mă vezi. Am intrat iar în rândul vostru - mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Proprietarul, un neguțător de stofe necioplit, surprins și măgulit de solemnul cortegiu roman, deschise larg ușile unei biblioteci vechi, iar ei văzură că rafturile erau pline nu cu cărți, ci cu bucăți de in colorat, inul de Butous, extrem de scump. Rușinat, neguțătorul dădu la o parte marfa, descoperind un perete: pe el era o frescă înfățișând un bărbat așezat. — Iată-l, tresări Zaleucos. Bărbatul stătea într-o poziție de o neglijență studiată; purta o tunică albă, brațele-i scurte erau descoperite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
poate că ți-l va primi. Plecă și acea persoană. Se opri o femee. Să-ți dau... și-ncepu a se căuta prin geanta, mare, pe care o coborâ din spate. în afară de bani, nu primesc, de la nimeni, altceva. Femeia, oarecum rușinată, că fusese refuzată, fără, măcar, să vadă ce i-ar fi putut oferi, se retrase, și-și văzu de drumul său. Trecură, mulți și mulți, alții, și-i deteră, care bani, care de-ale gurii, umplându-i-se, aproape, coșul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ne f<em și noi! În lumina felinarelor se observă fața Malvinei, înroșită brusc, cu privirea derutată și două lacrimi uriașe care se revărsau printre gene. Izbucnește revoltată aproape plângând: - Vai domnul Marinică, cum puteți vorbi așa ceva? Și a fugit rușinată spre casă. - Ești insuportabil, cum naiba poți vorbi în halul ăsta cu un copil! intervine Flora furioasă. Dar Marinică continuă pe același ton întărâtat. - Te fu..e bine, șchiopul ăla al tău? - Da! Răspunse Flora sec, realizând că el poate
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și bătrânul s-au sfătuit toată noaptea și au hotărât să-l trimită pe copil să-l potolească pe bătrân, că prea le dădea de furcă, și l-au trimis. bătrânul tăcea și își ținea ochii ațintiți în pământ, părea rușinat, iar copilul îl mustra. copilul îl tot mustra, îi reproșa lucruri teribile, bătrânul se rușina și mai tare, barba îi străpungea pieptul, despicându-l și inima îi ieșea la iveală o inimă fragedă ce se zbătea ca o pitulice, ai
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Christian, care, strălucind de fericire, explica pentru a mia oară că cea mai frumoasă zi din viața lui fusese cea În care Marie Îi spusese da. Apoi cineva o strigă pe Anne, atrăgînd atenția lui Ryan asupra ei, iar atunci, rușinată, se Întoarse la ocupațiile ei. Scriitorul o urmări cu privirea. Ciudată fată. Avusese nevoie de cîteva zile pînă să-l abordeze ca să-i vorbească de proiectul ei: organizarea unei reuniuni În care el să scrie dedicații pe romanul său. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fiul pălind după ce luase de pe jos ziarul, nu-l văzu lăsîndu-și scuterul vraiște și Îndreptîndu-se cu pași mari spre fabrica de faianță. Năvala lui În birou o luă pe nepregătite, descumpănirea din privirea lui Ronan o bulversă. Gwen se simți rușinată că nu izbutise să se controleze În port și că uitase de prudența cu care pînă atunci Își Înconjurase iubirea adulteră, În primul rînd pentru a-l ocroti pe el. - Chiar credeai că vei putea să-mi ascunzi asta? Gwen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Nu, nu voi dansa. Mâine trebuie să car piatra, și e tare grea. O să mă duc diseară la sărbătoarea sfântului, dar o să plec devreme. - Ține mult? - Toată noaptea, până dimineața târziu. Se uită la d'Arrast, cu o privire oarecum rușinată. - Vino la dans. O să mă iei la întoarcere cu tine. Altfel voi rămâne și voi dansa. Poate n-o să fiu în stare să mă stăpânesc. - Îți place să dansezi? Ochii bucătarului se aprinseră și în ei se desluși un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Indecente. A clătinat din cap și o șuviță groasă de păr i-a alunecat pe frunte. — Îmi dau seama că nu e o literatură de calitate. Probabil că nici nu e literatură. S-a uitat la mine cu un zâmbet rușinat. — Tocmai mi-am spulberat orice șansă să mai obțin o a doua întâlnire, nu? Sigur că nu, i-am spus, cu inima bătându-mi în trap. Cui îi păsa că nu era genul de literat? La cât de mult muncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fiu, căruia îi venea greu să-și dezamăgească părinții. De ce stricam eu primul week-end întreg pe care-l petreceam împreună, după luni de zile? — Îmi pare rău, Randall. Nu știu ce m-a apucat, i-am spus pe un ton scăzut și rușinat. El mi-a întins sticla de Evian, iar eu am luat o gură. — Nu-ți face griji. Hai să ne relaxăm și să ne bucurăm de restul serii, da? Am dat din cap, luând încă o gură de apă, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
îmi amintesc ce-mi zicea Angelina, să stau cu ochii pe tine, dar a făcut-o doar la început, pentru că imediat ți-a căzut în plasă, dacă ar ști Părințelul ce potrivire este între noi, cred că s-ar simți rușinat, astea sînt vorbele ei, că tu o luaseși pe panta aia, că erai irecuperabil și așa mai departe. — Toți sîntem irecuperabili, asta să i-o spui cu prima ocazie cînd o s-o vezi, n-a fost ea cu mine aici
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Jur că dacă am fi știut că se ajunge aici, am fi lăsat totul baltă, ne-am fi resemnat fiecare cu soarta sa și pace, zise Angelina. — Sau am fi încercat să ne rezolvăm altfel problemele, spuse Tușica simțindu-se rușinată, fără să implicăm pe nimeni în toată povestea. — într-un fel a fost și vina mea, spuse Roja, dacă nu m-aș fi lăsat prostit de promisiunile lor, nu s-ar fi ajuns atît de departe. Chiar nu se mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
partidă de șah cu Grațian. Motivul era unul cu totul personal: de la o vreme, uita. Uita să stingă lumina În baie, sau să Închidă gazul În bucătărie. Uita și se auzea spunând tot mai des: am uitat. Se scuza, tăcea rușinat, zâmbea neajutorat. Nimeni nu-l lua În seamă, pentru că e normal să uiți. Acum se Întreba: dacă am uitat să joc șah? Ar putea lua șahul și să Încerce câteva mutări. Cine să-i spună Însă dacă mutările sale sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
filmului: agenți, descoperitori de talente și regizori de probe care-și făceau veacul la Schwab’s Drugstore, unde vânau naive starlete potențiale, pe care le amăgeau cu promisiuni pe buze și prezervative în buzunare. Ei ne-au povestit - mândri sau rușinați - niște povești de alcov la fel de jalnice ca și poveștile lui Betty despre fericirea din clipele petrecute cu armăsarii în uniformă. Până la urmă bărbații din carnețelul negru a lui Elizabeth Short aveau două lucruri în comun - s-au văzut cu numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]