41,706 matches
-
C. Rogozanu În colecția Societatea politică a Editurii Nemira a apărut o carte ciudată, extraordinară și intrigantă, în același timp: Oameni cu care aș muri de gît de Eugen Istodor. Sînt adunate aici rubricile realizate de autor în Dilema din ultimii ani. În volum, acele interviuri cu indivizi aflați în marginea culturii sau a societății, pur și simplu, își schimbă complet semnificațiile. Pe o pagină cu rubrica " Cu ochii-n 3,14" ele aveau
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
gît de Eugen Istodor. Sînt adunate aici rubricile realizate de autor în Dilema din ultimii ani. În volum, acele interviuri cu indivizi aflați în marginea culturii sau a societății, pur și simplu, își schimbă complet semnificațiile. Pe o pagină cu rubrica " Cu ochii-n 3,14" ele aveau funcție exclusiv de divertisment, de amuzament. În noua postură, feliile de viață capătă statut grav, tragic uneori - nu chiar întîmplător, cum ar putea crede un cititor naiv, cartea apare în colecția serioasă amintită
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
unor asemenea gratificații ultramărinimoase ce pot decepționa vine sub forma unor rezerve ivite acolo unde te-ai aștepta mai puțin, în planul unor valori în genere însoțite de elogii. Apărînd drept capricioasă, libertatea exegetului nu e mai puțin interesantă la rubrica obiecțiilor: "Îi obiectez însă (lui Mircea Nedelciu) că doftoricește cu antibiotice răceli benigne, că trage cu tunurile artileriei grele în obiective mărunte, că bombardează din avion sărmane șubrede căsuțe. Se cuvenea să se mărginească la procedeele tradiționalei literaturi spirituale ori
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
anual de activitate": ce cursuri ai ținut, câți studenți ai avut, ce ai publicat în specialitate (cărți, articole, studii, recenzii, comunicări). În funcție de aceste rezultate, ești apreciat, ți se mărește salariul, ești avansat ș.a.m.d. Mai e însă și o rubrică "altele", de care nimeni nu prea ține seama: de pildă, felul în care i-ai ajutat pe săraci sau handicapați, cât de activ ai fost în comitete și comiții și altele de acest fel. La rubrica aceasta plasam și eu
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
e însă și o rubrică "altele", de care nimeni nu prea ține seama: de pildă, felul în care i-ai ajutat pe săraci sau handicapați, cât de activ ai fost în comitete și comiții și altele de acest fel. La rubrica aceasta plasam și eu activitățile "pe chestii românești", care nu interesau pe nimeni, dat fiind că nu era specialitatea mea. Cât despre cele "patru registre" pe care le pomenești, ele erau socotite în genere ca un anume aspect al trans-disciplinarității
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
anul 2). Interesante articole despre Benny Goodman și John Lennon, sau despre Fusion-ul rezultat din ciocnirea violentă a jazz-ului și rock-ului prin anii '60. Și cîte și mai cîte. Redactorul-șef nu-și dezminte umorul, semnînd o haioasă rubrică - Gogoși și Manele - ilustrată de o caricatură a lui Cristian Topan: un cetățean stă la rînd dinaintea unei toalete din lemn, ca la țară, cu o fereastră sub formă de inimă deasupra căreia scrie: Orar. Manele 15-20. Asta ne-aduce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
generic profesionist, în speță prin indicarea sorgintei unice ori multiple. Cert e că, prin omisiunea din pliante, se întîmplă că sută la sută britanicul Billy Elliot, singurul film european acum în premieră pe ecranele bucureștene, ajunge să fie recomandat, la rubrica Agenda a unui serios hebdomadar cultural, ca fiind din S.U.A. Asta în virtutea obișnuinței dusă tot în plan local pînă în pragul exclusivității: prin micșorarea numărului de filme în circulație, raportul de la începutul acestui an, de 33:1, dintre producțiile de peste
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
și poezie, Caetele au publicat atît studii filosofice, literare, general culturale, istorice (unele, postume) de C. Amăriuței, V. Ierunca, Lucian Bădescu, M. Eliade, Al. Ciorănescu, M. Vulcănescu, Emil Turdeanu, E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, traduceri (din Heidegger, bunăoară), poezii etc. Printre rubricile constante, una care o anticipează pe cea de la "Europa Liberă": Povestea vorbei. Revista își ținea cititorii la curent cu majoritatea aparițiilor românești (cărți ori publicații) din exil. Erau reluate texte rare în exil și interzise în țară, cum ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
va fi luat cu el în cavoul familial de la Belu, la cîțiva pași în stînga capelei de pe aleea centrală. Nu știu să fi scris mare lucru. Ca secretar general de redacție, Mircea Grigorescu făcea de toate. Era absolut neobosit. Ținea rubrici întregi, săptămînal (el a reintrodus în presa postbelică rubrica de bridge), sau completa paginile acolo unde lenea colaboratorilor lăsa goluri. Nu conta subiectul. Putea improviza despre orice. Se așeza la mașina lui de scris, tipul acela vechi, de ebonită neagră
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
mijlocii" (programul unui partid politic, în campania electorală din 2000); "Capitalul autohton trebuie să devină o prioritate națională" (Piața financiară, nr. 3, 1998); în contexte asemănătoare, apar și sintagmele investitori autohtoni, producător autohton etc. Termenul e folosit adesea și în rubricile sportive: "Organismele ce conduc arbitrajul autohton au suferit schimbări majore" (Cotidianul, 1.3.2000); "după o etapă "mai curată, măi uscată, mai sigură", aranjamentele murdăresc din nou campionatul autohton" (Cotidianul, 20.3.2000); "întrebat despre posibili jucători autohtoni pe care
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
adevărul trebuie spus cu orice preț. Dar parcă se mai întâmplă și altceva decât tăieri de beregate, atacuri la furgonete cu bani și escrocherii cu bilete loto. Iar dacă nu se întâmplă, cu atât mai trist! Telejurnalele ce se substituie rubricii "violuri și decese" ne plasează nu doar într-o lume exclusiv infracțională, ci și într-un minorat existențial - în animalitatea pură. Aș fi fost mult mai curios să aflu de la Televiziunea de stat, de pildă, imagini ample cu Ion Iliescu
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
mers, în tăietură proaspătă, sînt revistele România literară, Observator cultural, Contemporanul, Dilema, 22, Adevărul literar și artistic etc. în paginile acestora, artele vizuale sînt privite foarte diversificat și urmărite atît în manifestarea lor ingenuă, cît și într-o perspectivă sistematizată. Rubricile, specializate riguros, observă din unghiuri diferite actualitatea artistică, iar această specializare se regăsește chiar în tonul cronicilor și în dominanta lor stilistică. Textele semnate de Amelia Pavel, Judith Angel, Anca Oroveanu, Magda Cârneci, Liviana Dan, Aurelia Mocanu, Ileana Pintilie, Ioana
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
politică. Arbitrară și hilară efectiv e clasificarea poeziei și ordinea așezării ei în sumar. Dl Pericle Martinescu are dreptate: "Alcătuită în felul acesta foarte personal, unde arbitrariul capătă forme hipertrofice, ediția Cuza - notabilă la vremea ei pentru contribuțiile filologice de la rubrica "Însemnări literare", constituie azi mai mult o piesă de muzeu." Și o curiozitate editorială. Ediția Iorga, din 1922, n-are prefață, publicînd numai poeziile apărute în Convorbiri literare. Într-o comunicare din 1939, citită la Academie, propunea un comitet pentru
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
sigla Cartea românească începe colaborarea mea la "România literară", după opt ani neîntrerupți la "Adevărul literar și artistic". Cititorilor care nu mă cunosc, ca și celor familiarizați cu scrisul meu, țin să le precizez că mă voi apleca, în cadrul acestei rubrici, asupra operelor pe care le consider importante. Vor fi și "execuții "critice, dar mai rar. Nu vor fi comentate neapărat ultimele noutăți editoriale, dar nici titluri fără legătură cu prezentul literar. Pot fi cărți despre care s-a mai scris
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]
-
instrument filologic, de reconstrucție etimologică - poate deveni azi și un mijloc de politică culturală în domeniul limbilor și al comunicării. Ca și dicționarul anglicismelor în Europa (coordonat de Manfred Görlach), pe care l-am prezentat acum cîțiva ani în această rubrică, dicționarul latinismelor și volumul care îl însoțește nu sînt de fapt destinate doar filologilor. Ele oferă cea mai bună orientare pentru cei care vor stabili compatibilitatea sau unificarea terminologiilor, ținînd cont de tradiții, modele și norme de adaptare; de asemenea
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
Rodica Zafiu Din cand in cand, revin în această rubrică asupra diferitelor tipuri de abreviere din română actuala; motivul cred că e destul de evident: e vorba de o tendință puternică, cel puțin în anumite registre ale limbii, stimulată de fenomene internaționale similare (de modă, de idealul eficienței) și mai ales
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
a acțiunilor minerești din centrul capitalei, și-ar fi putut permite riscul asasinării unei somități a vieții științifice internaționale ca urmare a publicării unui interviu (e drept, incendiar), acordat revistei "22" (în momentul asasinatului, Culianu renunțase de cîteva luni la rubrica de comentarii politice din revista "Lumea liberă", dar nici aceea nu cred că ar fi putut declanșa o asemenea ripostă). Presa din țară era plină, la vremea respectivă, de articole cel puțin la fel de acide la adresa FSN și a fostei Securități
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
m-a întrebat Haralampy. Și totuși, ceva-ceva lipsea din cadru, așa că, după ce am tras cu prietenul vreo două "trăscăuri de Bistrița", am dat-o pe cugetare descoperind că era vorba pur și simplu despre Gigi Becali. Ne aflam fix la rubrica de sport a telejurnalelor, când auzim: -"Cine? Cristian Tudor Popescu? Fiara aia? Jigodia și veninosul ăla?" Parcă era vocea lui Gigi Becali... -"Uite cine vorbește"2)!, da' repede, m-a îndemnat prietenul. Da, el era - l-am recunoscut, mai ales
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
În expresie: "Victor (Hănescu) este mai energetic"... Dacă așa stau lucrurile, sistemul energetic național îl va putea folosi pe tenisman în caz de avarii la Cernavodă, Porțile de fier, Mintia, Doicești ș.a. ? Să fie într-un ceas bun! -La o rubrică tv de sport, președintele FRF, Mircea Sandu, spunea că ar fi suficiente 3 miliarde de euro pentru niște... COMPLEXE sportive. Excelentă idee, însă e indicat ca suma să fie repartizată fără ca gramatica sau DEX-ul să fie de față... 1
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
putea obiecta că, de când a fost scris acest text, trecu peste un secul... Adevărul e că, dacă în zilele de progres presupus ale României de azi, am asista la t.v. la o dizertație între Vanghelie, Becali și Dinescu la rubrica A LU, nu știm bine, dacă între timp, nu ne apropiarăm și mai mult de epopeia lui Ion Budai-Deleanu, }iganiada, devenită epopee națională... Gânduri bune de depănat în tihna Aeronavei prezidențiale trecând majestuoasă în zbor peste țările lumii.
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
Rodica Zafiu Extinderea folosirii prepoziției pe în limbajul colocvial e un fenomen actual despre care am mai scris în această rubrică. Revin asupra acestei tendințe, în măsura în care exemple noi par a o confirma. De fapt, e vorba de mai multe situații diferite; în primul rînd, de întărirea unor tipare deja existente: construcțiile cu anumite verbe, în locuțiuni familiar-argotice (a o da pe
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
îmi făcuse un abonament la “Gazeta Matematică” și din clasa a V-a ajunsesem rezolvitor de probleme. Îmi făcea plăcere să caut soluțiile problemelor dificile dar așteptam cu nerăbdare și confimarea că au fost corecte, văzându-mi numele scris la rubrica rezolvitorilor de probleme. Numele meu era publicat în revistă ca rezolvitor. Ca să obțin punctajul, în clasa a V-a, trebuia să rezolv și probleme de clasa a Vl-a. Ca urmare am învățat singură „Geometria” de clasa a Vl-a, dintr-un
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
Cronicar Elefantul printre porțelanuri În Plai cu boi de pe luna mai, dl Andrei Pleșu își continuă seria portretelor și situațiilor menite a ilustra "obscenitatea publică" (acesta e supratitlul rubricii sale) cu un personaj al literaturii și politicii românești de dimensiuni pantagruelice: Adrian Păunescu și comedia nuanțelor. Portretul este extraordinar. Cronicarul și le-a amintit pe acelea în aqua forte consacrate pe vremuri de Jean Cau lui Orson Wells și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
Al. George, care observă totuși, cu temei, că explozia de publicații postdecembriste i-a găsit pe cronicari nepregătiți. Un lucru e sigur: cronicari există, din belșug, în revistele noastre (între răspunzătorii la anchetă cei mai numeroși sînt cronicari care dețin rubrici în momentul de față), destui foarte talentați, cîțiva cu autoritate (Gh. Grigurcu, Al. Cistelecan, Dan C. Mihăilescu, spre a-i menționa pe cei fără întrerupere activi), așa că nu se poate vorbi de o demisie masivă a criticilor din funcția de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
ani de când scriu, într-un fel sau altul, cronici literare. În ziare și reviste, la radio și televiziune, am comentat pe scurt sau pe larg în toată această perioadă (din 1970, când Ștefan Bănulescu mi-a încredințat la Luceafărul o rubrică de Comentarii critice și până în prezent, când semnez Cronica literară în România literară alături de Gheorghe Grigurcu) aproximativ 2000 de cărți ale unor scriitori români contemporani. O mică bibliotecă. Pentru fiecare cronică, am citit nu numai cartea respectivă, ci și alte
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]