3,663 matches
-
și În selectarea metodei de analiză a raporturilor dintre generații. După cum am amintit, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite de antropologia clasică a rudeniei; b) o a doua semnificație se referă la generația istorică, ce desemnează „un ansamblu de persoane, născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică și o identitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a traiectoriilor profesionale etc.. Limita studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind așa numitele „punți Între cohorte”. În studiul relațiilor Între generații, atât Hagestad (1986), cât și Hareven (1996) au analizat perspectiva cursului vieții - life cours perspective -, În special din unghiul de vedere al procesului de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
concluziile generale ce pot fi sintetizate din acest articol. I. Așa cum am precizat, În viziunea sociologilor francezi, noțiunea de generație implică trei Înțelesuri: a) primul este acela al generațiilor familiale, legate prin filiație, așa cum sunt definite de antropologia clasică a rudeniei; b) o a doua semnificație se referă la generația istorică ce desemnează un ansamblu de persoane născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică și o identitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
astăzi familia lărgită?”. Răspunsul, acum, ne este Întemeiat și legitimat prin datele numeroaselor anchete Întreprinse de sociologii contemporani: nu, familia lărgită nu a dispărut. Mai mult ca niciodată, rolul distinct al generaților se afirmă. În inima societății moderne, legăturile de rudenie continuă să garanteze fiecăruia locul său În ordinea generațiilor și - prin reproducerea unei ordini sociale exterioare și care le transcende - să ofere un ajutor social și o identitate socială. Note Bibliografie Arber, S. și Attias-Donfut, C. (eds.) (2000). The myth
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de durată, de locuire În comunitatea supusă observării. În condițiile În care acest lucru nu este posibil, din constrângeri materiale, soluția, susține doctorul Totelecan, este de a reconstrui relația „eu”/„tu” acolo unde ea exista, prin biografie personală (relații de rudenie, copilărie În comunitate etc. - p. 38). Pe linia acestei opțiuni, autorul conduce o parte din cercetare În Păniceniul natal (comuna Căpușul-Mare, Cluj) și dezvoltă analize În care suprapune experiențe de viață ale bunicului, ale tatălui și ale sale (capitolul III
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a negociat” interviurile se află din parcurgerea ultimei părți a lucrării, cea care prezintă transcrierea a 28 de interviuri pe parcursul a 85 de pagini. Termenii-cheie ai Întrebărilor formulate de către autorul-intervievator sunt din familiile vecinătate (vecin, vecinătate, relații cu vecinii), Întrajutorare, rudenie, asociere (asociații, Întruniri, clăci, șezători etc.), demarcări spațiale În cadrul satului (părți de sat, gard, trecători, mejdii etc.), relații sociale (certuri, conflicte, participare comunitară etc.), străin. Este, evident, spațiul tematic al unui cercetător interesat de diferitele fațete ale capitalului social comunitar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precedente lor, tinerii de astăzi Își caută Întotdeauna perechea, corespondentul În rândul propriei generații (apud Preel, 2000, 67). O prezentare critică a studiilor lui Le Play și a elevilor săi (Thourville, Demolins, de Rousiers, Pinot, ș.a.) referitoare la structurile de rudenie și la tipurile de comunități familiale pe care le circumscriu a fost realizată În 1994 de către Ilie Bădescu În Istoria sociologiei perioada marilor sisteme (1994, 101-159). În cadrul unei reflexii asupra istoriei, a memoriei colective și a timpului social, generație este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar corespunde autonomiei individuale, diversității sau expresivității individuale . În sfârșit, pe când calitatea vieții, exprimată prin standarde economice, a tins să crească, modul de viață configurat comunitar a tins să scadă. Rata criminalității a crescut, divorțurile s-au multiplicat, relațiile de rudenie s-au degradat, natalitatea a scăzut, iar multe societăți, mai ales cele dezvoltate, devin tot mai bătrâne, oamenii au tot mai puțină încredere unii în alții și parcă vor să pară tot mai străini în raporturile lor. Migrația internă și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot mai săracă, cu o izolare socială tot mai accentuată și o incapacitate de angajare morală mereu mai redusă. Toate datele statistico-empirice actuale ilustrează în mod convingător că nivelul criminalității și dezordinii sociale a crescut, că familia și relațiile de rudenie nu mai sunt surse ale coeziunii sociale și că nivelurile încrederii interpersonale și în instituțiile tradiționale au scăzut până la niveluri alarmante. Altfel spus, stocul de capital social a scăzut în toate societățile până la un nivel care pune în pericol dezvoltarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
genuri și a principiilor reproducției sociale este în plină desfășurare. Familia nucleară moștenită de la societatea industrială se transformă odată cu schimbarea a tot ceea ce-i este asociat: practicile și relațiile de gen, căsătoria și sexualitatea, dragostea, relațiile parentale și cele de rudenie. Este din ce în ce mai evident că opoziția, contradicția dintre societatea postindustrială și cea industrială nu se manifestă doar în arii macrosociale. Familia și relațiile de gen actuale se despart în mod hotărâtor de cele specifice societății industriale și trec prin transformări ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
două consecințe. Mai întâi, cred că am ajuns în stadiul în care sociologia familiei din epoca modernității actuale nu se mai poate referi doar la managementul casnic al relațiilor de gen, la armonii și la forme de disarmonie casnică, la rudenie sau la consecințele întreruperii unor relații de rudenie mai îndepărtate. În al doilea rând, pentru a evita cantonarea în derizoriu și superficial, media și fiecare dintre noi nu se mai pot limita doar la celebrarea ostentativă a frumuseții feminine sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în stadiul în care sociologia familiei din epoca modernității actuale nu se mai poate referi doar la managementul casnic al relațiilor de gen, la armonii și la forme de disarmonie casnică, la rudenie sau la consecințele întreruperii unor relații de rudenie mai îndepărtate. În al doilea rând, pentru a evita cantonarea în derizoriu și superficial, media și fiecare dintre noi nu se mai pot limita doar la celebrarea ostentativă a frumuseții feminine sau masculine, la etalarea acelei „de 3 x femeie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
amenințat poziția centrală a familiei în societate, dar au și intrat în conflict cu ea. În societățile modernității timpurii, s-au constituit de fapt două structuri de organizare. Una era constituită în jurul familiei și includea grupul familiei extinse bazate pe rudenia mai apropiată sau mai îndepărtată, pe vecinătate, pe grupuri de prietenie sau religioase, pe comunitatea în care era localizată. Cealaltă era centrată pe corporațiile economice, asociațiile non-profit (voluntare) și organizațiile publice (asociate statului). Cu cât o societate înaintează în dezvoltare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
viitor al părinților. Părinții neîncrezători în sistemul pensiilor de stat își asigură viitorul prin investițiile în educația copiilor, de care cred că vor fi dependenți la bătrânețe. Firmele, într-o proporție covârșitoare, sunt întemeiate de familii („firme familiale”). Relațiile de rudenie sunt transpuse în relații contractuale pentru înființarea de firme cu acționari multipli, dar care, în mare parte, aparțin sferei familiale extinse. Destui dintre cei care lucrează în organizații publice oferă slujbe și atrag spre locuri de muncă privilegiate rude și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acest sens. Încrederea generalizată nu era recomandată, precauția fiind mai potrivită în orice situație. Pe de altă parte raritatea și căutarea de mecanisme de asigurare a nevoilor zilnice conducea la nevoia de a dezvolta relații de cooperare în interiorul grupului de rudenie. Proprietatea asupra pământului era importantă, acesta manifestându-se ca o sursă de alimente. Privind lucrurile dintr-o perspectivă diferită, sunt câteva rădăcini istorice mai adânci ale patternurilor de cooperare care pot fi regăsite în România rurală contemporană. În Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
domnitori. Boierii au cumpărat complet satele îndatorate peste măsură, forțând apoi țăranii să muncească pământul și devenind unica autoritate în satul respectiv. În aceste condiții, colaborarea dintre membrii comunității se rezuma la întrajutorări izolate, realizate de regulă în interiorul grupului de rudenie. Toate aceste premise istorice au contribuit la formarea unei culturi nonparticipative. Aceasta tinde să limiteze comunicarea în interiorul și în afara comunității, acționând ca un factor de conservare a ordinii, de încetinire sau blocare a schimbării. Pe de altă parte, lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
măcar o dată pe săptămână cu prietenii. Cifra urcă la 36% în mediul urban și la doar 31% în mediul rural. Motivele sunt diverse. Pe de o parte este cultura încă puternic tradițională, cu relații dezvoltate în principal în interiorul grupului de rudenie, cu o preocupare redusă pentru petrecerea timpului liber. Pe de altă parte, este lipsa obișnuinței de a te întâlni la care a contribuit încercarea regimului comunist de a controla viața privată. Așa cum arată Katherine Verdery (1996), există o serie întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
stai lângă fierul de călcat până când reușeai să îți îndeplinești obiectivul. Timpul rămas după toate aceste activități și așteptări era mai degrabă redus. Se adăuga reprezentarea generală asupra unui anumit risc asociat întâlnirilor și discuțiilor cu oameni din afara grupului de rudenie. Oricine, spuneau zvonurile răspândite în epocă, ar fi putut să te toarne la securitate sau la partid. Asociaționismul era în timpul perioadei comuniste pur și simplu interzis. Orice asociație era golită în bună măsură de conținut prin controlul ideologic asupra sa
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mică măsură participarea în asociații religioase este un indicator al capitalului social de tip bridging. Asociațiile religioase, cu puține excepții, definesc grupuri mici de oameni, de regulă provenind din aceeași parohie, în mediul rural suprapunându-se adesea peste grupurile de rudenie. În această perspectivă, participarea în astfel de asociații este mai degrabă un indiciu al prezenței capitalului social de tip bonding. Din punct de vedere al încrederii, cel mai important indicator al capitalului social pare a fi încrederea generalizată, cea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
spuselor preotului din sat, doar aproximativ 6-7 familii sunt de religie ortodoxă pe stil vechi. O mare parte din familii sunt de baștină din zonă, foarte puțini sunt veniți în localitate, fie din satele din comună, fie pe filieră de rudenie, ca urmare a dislocărilor de populație pentru munca în țară în sectorul minier sau pe diferite șantiere. Îmbătrânirea demografică, tipică pentru satul românesc, este prezentă și în Trifești. 15% din populație este peste 65 de ani, ceva mai puțin față de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
satului este foarte rar ales drept confesor sau sfătuitor spiritual, „de când cu revoluția cam toți sunt șefi, nimeni nu are nevoie de sfat” (idem). În ceea ce privește ajutorul între oamenii din sat, acesta, atunci când există, se manifestă mai mult în virtutea relației de rudenie pe criteriul „vin eu la tine și vii și tu la mine” și, mult mai puțin, în virtutea relației de vecinătate. Răceala, indiferența în relațiile dintre localnici, pare a-și avea rădăcinile, în opinia unora, în experiența tragică a colectivizării pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au timpul necesar” (viceprimar). Primarul este apreciat pentru faptul că este bun gospodar. Totuși se menționează că ar trebui să fie mai diplomat, să știe să pună anumite probleme. Atunci când numele primarului este alăturat numelui preotului se menționează relația de rudenie dintre aceștia (preotul este ginerele primarului): „Acu, fiind în aceeași familie, și preotul, și primarul, normal că dau unul după altul” (pensionar, 55 de ani). Atitudinea față de Uniunea Europeană Toți cei cu care am discutat au spus că au auzit de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
etc. Cele șase sate prezintă o varietate destul de largă de expresii ale vieții comunitare. Hănești și Trifești par a fi mai degrabă tributare unui culturi civice parohiale, în termenii lui Almond și Verba, dezvoltă relații aproape exclusiv în interiorul grupului de rudenie, preferă în general să aștepte să se întâmple ceva în bine, decât să colaboreze pentru a produce acel bine. La polul opus, în Zerind, ceea ce surprinde este relativa bogăție a manifestărilor capitalului social de tip bridging. Capitolul de față caută
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și Tomșaniul. Ațintiș reprezintă un caz aparte, instituțiile participării găsindu-și expresii extrem de pragmatice în așa numită bancă țigănească, în obiceiul alegerii ciobanului satului și în adoptarea unui element din instituția vecinătății săsești (tabelul 2). Penuria relațiilor în afara grupului de rudenie este una prezentă în grade diferite în toate localitățile analizate. Ea reflectă situația descrisă în capitolul 2 ca specifică pentru întreaga societate rurală românească. Există însă agenți care tind să contribuie la formarea unui capital relațional mai puternic. Echipa de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în unele țări, mai mult ca în altele, tradițiile familiale „au tendința să persiste” (Segal, 1999). Un astfel de caz este și India. Dependența, supremația bărbaților asupra femeilor, vârsta asociată statutului sunt încă elemente definitorii ale relațiilor familiale și de rudenie. Acest lucru se explică foarte bine prin faptul că „sistemul familiei tradiționale indiene este acela al familiei unite, familia fiind bazată pe ierarhie patriarhală și patriliniară. Laolaltă pot conviețui trei sau mai multe generații, statutul vârstei și al generației, genul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]