1,753 matches
-
Turcului (punctul Marginea de sud-vest). Pe teritoriul județului Galați M. Brudiu a întreprins cercetări, între anii 1960-1970, la Brăhășești (punctul Izvorul Hanului), Cosițeni-Brăhășești (punctul Nordul satului) și Ireasca-Gohor (punctul Izvoare), iar în perioada 1960-1964, grupul constituit din A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu și D. Vicoveanu a desfășurat săpături la Gârbovăț-Ghidigeni (punctele Arcaci și Zahareasca). În majoritatea punctelor menționate, a fost semnalată prezența unor situri medievale timpurii, iar în câteva dintre ele au fost efectuate săpături sistematice (Oncești - Bacău
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o pilă, un cuțit de pielărie), unelte agricole (un cuțit, două seceri, două cosoare), arme (un vârf de săgeată și altul de lance) și obiecte diverse (două clopote). Materialul se încadrează aceluiași interval de timp amintit. Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Depozitul de unelte se găsește la Muzeul Mixt Tecuci. Bibliografie: Popescu 1961, p. 137-138; Florescu A.C., Rugină, Vicoveanu 1967, p. 75; Spinei 1985, p. 113, 183 (fig.11/5, 7, 11-15); Teodor 1997c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte diverse (două clopote). Materialul se încadrează aceluiași interval de timp amintit. Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Depozitul de unelte se găsește la Muzeul Mixt Tecuci. Bibliografie: Popescu 1961, p. 137-138; Florescu A.C., Rugină, Vicoveanu 1967, p. 75; Spinei 1985, p. 113, 183 (fig.11/5, 7, 11-15); Teodor 1997c, p. 92-93; Ilie, Nicu 2002, p. 20 (menționează greșit componența depozitului de la Gârbovăț, în locul armelor, uneltelor agricole și meșteșugărești sunt specificate piese de harnașament
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
când de fapt sunt secolele X-XI); Teodor 2004, p. 395-406 (descris cu amănunte depozitul respectiv). b) Zahareasca: Pe Dealul Zahareasca (Zaharoaia) au fost descoperit mai multe fragmente ceramice, dintre care unele specifice culturii Hlincea (secolele VIII-IX). Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Materialul se află la Muzeul Mixt Tecuci. Bibliografie: Florescu A.C., Rugină, Vicoveanu 1967, p. 75-76; Ilie, Nicu 2002, p. 20. 61. Gârceni (comuna Gârceni), județul Vaslui a) În țarină la vale: la sud
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dealul Zahareasca (Zaharoaia) au fost descoperit mai multe fragmente ceramice, dintre care unele specifice culturii Hlincea (secolele VIII-IX). Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Materialul se află la Muzeul Mixt Tecuci. Bibliografie: Florescu A.C., Rugină, Vicoveanu 1967, p. 75-76; Ilie, Nicu 2002, p. 20. 61. Gârceni (comuna Gârceni), județul Vaslui a) În țarină la vale: la sud de școală și pe dreapta pârâului din apropiere s-au identificat fragmente de vase din secolele V-VI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
numi delictele supraviețuirii. Din acest punct de vedere, «votul sărăciei» trebuie judecat întotdeauna prin prisma cuvântului lui Isus, care-i mustră pe ucenicii săi pentru a-i feri de capcana ipocriziei: «Adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le distrug și unde hoții nu le sapă și nu le fură». Și adaugă: «Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră» (Mt 6,20-21). Cred că cea mai mare provocare pentru viața consacrată, atât din
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ce mă gîndesc! N-am decât o scuză, că n-am avut parte de ceea ce meritam." 1Tînărul lefter (fr. - n. red.). Stănică lăsă mâna jos, cast, și zise cu taină lui Toader: - Mă Toderiță, ce nu mai aruncați și voi rugina? Tot moară, tot moșie, tot fabrică de zahăr. Numai avere și avere. Mai sunt pe lume și alte bunuri, morale, mă-nțelegi. Lumea evoluează, se subțiază. Să dai tu perlă de fată pe mâna unuia care stă în tărîțe! Mă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Pe coridoare, lucrușoarele cu care, de altfel, pe întuneric se obișnuise, lădițe, sticlării, samovare, își arătau acum adevăratele fețe de babornițe. Într-o singură noapte, vopseaua gri-albăstruie de pe caroserie fusese prăjită ca-ntr-un cuptor. Tăblăria măcinată de furuncurile de rugină. Când își vîrî țurloiul drept în mașină, piciorul îi fu expediat înapoi cu putere de grosimea și elasticitatea pânzelor de păianjen, înflorite între pedale și frâna de mână, mai energice și decât elasticitatea de la niște circari. Pe bancheta din spate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în peisaj. Umblam pe străzi amețit de invidie și de admirație. O variantă a poemului "DESPRE TATA ȘI NOI" suna cam așa: "(poem dedicat infarctului ce a avut loc în noaptea de 11 spre 12 octombrie 1975)" "Mama își întinde rugina pe buze și mișcă lin evantaiul ca să împrăștie lumina de lună prin cameră, ca să-și aducă aminte mai bine. Eu alerg repede-repede dintr-o parte în alta a camerei și mă lovesc cât mai tare de pereți ca să sune
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mort! Nu mișcă, gata! Cum îl faci să umble, fată, se îngrașă, aduce sutele pe sîrmă! Bagă în cap ce-ți spun, că-mi place de tine, nu lăsa miile în tejghea! Asta-i moartea francului! Când stă, coclește, prinde rugină! Iei azi o sută din vânzare, n-o pune sub saltea, dă fuga a doua zi la piață cu ea, cumpără ceva, adu la prăvălie. Iar mai vinzi, iar mai cumperi. Marfa nu se strică niciodată dacă știi s-o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
crame, i-a căzut sub ochi o fetișcană plină și puternică, în fote curate, ca piatra de munte, sănătoasă și veselă, de râdea repede cu un glas dulce. Tot ținutul acela albăstrui, de viță stropită cu piatră acră, coclise. O rugină ștearsă și găunoasă bolea în frunze. Pădurile aveau un miros putred și soarele leneș de octombrie le bătea frunzișul galben, pierit. Negustorul se așternuse la masă cu cărăușii lui. A cumpărat vinul nou, roz ca petala trandafirului, a plătit, se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se închine și să pupe icoanele cu margini de lemn în care mișunau cariile. Schimbau apoi așternuturile pline de petice și pernele dolofane. După asta, femeile goleau căldările și se primeneau. Aveau fuste albe și ciorapi de bumbac cum e rugina. Se legau cu panglici roșii luate de la încuietorile șifonierelor și își ungeau părul cu gaz. Erau frumoase nevestele lucrătorilor sâmbătă seara, cu ochii înroșiți puțin de săpun și mâinile curate ca albușul de ou. Copiii adormeau repede și ele plecau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
principiile de tehnică legislativă, vom începe prin a evoca nu opinia unui jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel M. Rugină 46, a evidențiat, ca obligații morale ale oricărui membru al corpului legiuitor: conștiința calității de român, atașamentul față de interesele naționale și respectul față de adevărul științific. În ceea ce privește ultima cerință, profesorul A. M. Rugină arăta că este evident faptul că nu este de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel M. Rugină 46, a evidențiat, ca obligații morale ale oricărui membru al corpului legiuitor: conștiința calității de român, atașamentul față de interesele naționale și respectul față de adevărul științific. În ceea ce privește ultima cerință, profesorul A. M. Rugină arăta că este evident faptul că nu este de așteptat ca fiecare membru al Parlamentului sau fiecare ministru să fie om de știință, ceea ce este un lucru greu, deoarece, pentru a fi om de știință cu adevărat, îți trebuie o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
factor de securitate juridică, comunicare prezentată la cea de-a XIII-a Ediție a Zilelor juridice franco-române, Paris Lille, 2005. 45 François Terré, Introduction générale au droit, Ed. A 6, Dalloz, Paris, 2003, p.39-40, 243, 345. 46 Anghel M. Rugină, Decalogul obligațiilor morale ale legiuitorilor din toate timpurile, Cuvântul rostit în Adunarea Constituantă a României; Academia de Studii Economice, Cabinetul Catedrei de Economie politică. 47 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, p.20, 22, 35, 65 48În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și forma de proprietate dominantă, de faza ciclului economic pe care o parcurge economia, de modul de gestiune a riscurilor și incertitudinilor - implicațiile asupra stabilității și echilibrului macroeconomic sunt sintetizate într-o formă deosebit de instructivă și atractivă de prof. Anghel Rugină prin formularea teoremei imposibilităților și a teoremei posibilităților. Elementele spontane sunt preponderente în programele și strategiile de inspirație FMI, destinate statelor foste socialiste din Europa, dar și altora nesocialiste din Asia și America Latină; potrivit acestora, instaurarea proprietății private și liberalizarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
mai mulți termeni de referință decât abordarea de tip reformă. Editura Economică, București, 1995; Aurel Negucioiu, op. cit.; Constantin Popescu și Dumitru Ciucur, Tranziția prin criză, Editura Eficient, București, 1995; Gheorghe H. Popescu, Macroeconomia, Editura Universitară, București, 2009, pp. 197-204; Anghel Rugină, Principia Oeconomica, Editura Academiei Române, București, 1993 și Teoria și practica economică în epoca de tranziție și după, Editura Fundația României de Mâine, București, 1994; Cătălin Zamfir, op. cit. 21 Forma conceptului prezentat în acest fel se pretează foarte bine la reformele
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
renan și american, bazat pe doctrina impusă de Reagan - un liberalism mai nuanțat promovat de republicani. A fost agreat, atunci, acest tip de model, cu particularități în Germania, Suedia, Norvegia și Austria. Sunt cunoscute din acel timp propunerile profesorului Anghel Rugină legate de un tip de model privind căile de ieșire din criză, care recomandă României un model de tip liberal-social, care ține seama atât de componenta socială a dezvoltării, cât și de suportabilitatea reformei de către populație. Alături de celelalte așa-zise
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în forma sa pură, ar fi la fel de inacceptabil și pentru fostele state socialiste din Europa<footnote J. Kenneth Galbraith, „De ce dreapta nu are dreptate”, The Guardian, 20 ianuarie 1990, reprodus în Alternative, nr. 3 din 1990, pp. 30-33.. footnote> Anghel Rugină, economist american de origine română, susține că România ar trebui să se orienteze spre o orânduire social-economică bazată pe echilibru stabil, în care domină libertatea, justiția socială, echitatea și stabilitatea cu oscilații naturale, limitate. Acesta consideră că societatea și economia
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
dădacă, nici managed society and economy, respectiv societatea și economia administrate, ci o economie de piață funcțională, adică liberă, justă și stabilă; sunt o economie și societate bazate pe armonie socială, create în condiții de echilibru general stabil<footnote Anghel Rugină, Teoria și practica în epoca de tranziție și după, Editura Fundația România de mâine, București, 1994, pp. 115-116, 129, 135. footnote>. Această multitudine de concepte cu ajutorul cărora se formulează și se definește obiectivul strategic fundamental care trebuie înfăptuit în anii
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Europa, Craiova, 1998, pp. 261-264; Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu, op. cit., pp. 118-121; Nicolae N. Constantinescu, Reformă și redresare economică, Editura Economică, București, 1995, pp. 21-134; Niță Dobrotă, op. cit., pp. 532-547; Aurel Negucioiu, op. cit., pp. 11-44; 67-108; Anghel Rugină, op. cit., pp. 17-110. footnote>. Partea a II-a Concepte, corelații și agregate fundamentale în economia modernă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
dum-dum fecund pe meninge. E triumful cerebralității music-hallului acrobatismului elegant pînă la gazometru. Viața carburator Încins cade peste capul vînzătorului de castane. Și cuvintele cu intestinele desfăcute aleargă prin forburg Înlănțuindu-se În jazzul frazelor vertiginoase. Literatura nu mai prinde rugină ca fructele toamna, nu mai supurează la intervale ca un flegmon, „ci pneu rostogolit vulcanizare În danțul cetăților se prăvălește. Automobil autocamion cazan imens manometru catran toate s-au revărsat tumultuos peste pînzele vindecate de imbecilizare”. Iar mai departe: „Rupte
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
perspectivei „personajului” care se confesează). „Curțile sugrumate”, „casele infirme”, „minore(le) Încă blonde (ce) curățau mașinile de gătit și mîinile lor se umpleau de tuci, ca o premergere a nopții”, „borfași de rînd, cerșetori și prostituate”, „telali ofticoși, mîncați de rugina lentă a păduchilor”, „căruțele cu zdrențe, cu toate rămășițele civilizației”, „bordeiele pline de Înecăciunea udă a funeraliilor În solitudine”, prietenii din „judecătoriile de ocoale”, cu „respirația scrisă dinainte pe cadranele de ceasornic”, care „Încuiau În dosarele voluminoase cheia unei existențe
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
toate Înfățișările lumii sub cristalul pleoapei”, „dar În pupilă ca-ntr-o deltă se revarsă fluviile tuturor făpturilor / În pupilă fulgerul Întîlnește zmeura / Pupila pune pe dinăuntru o fundă de culoarea nufărului / Și toamna aduce brocartele și panopliile ei În rugină / pentru gloria plantelor” etc. Iar cînd Își propune să „scuture din somnul” inerției „oamenii Îngrășați de tenebre”, - cum se Întîmplă, de exemplu, În Zodiac - poetul o face sub același impuls către universala deschidere a ființei, solicitată de toate orizonturile: Iată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o coardă”. Tot așa, „din amnarul frunții scapără singurătatea clară”, „Fiecare pas Încearcă rezonanța de marmoră a aerului”, „MÎna ca dintr-un pian, deșteaptă cîntecul - surîsul / Și pasul se regăsește sprinten pe bolovanii zilei”, „o undă atinge antena spiritului În rugină” etc. etc. Iar, În prelungirea magiei erotice din Colomba, „incantațiile” oferă În mai multe rînduri ilustrări edificatoare ale „tiparului” amintit: „Tu faci un semn și focul În Înțeles se-arată”, „Îți treci ca un descîntec mîna prin evocare”, „cîntecul e
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]