897 matches
-
pună nimic la loc, ca să-și completeze normele, dar de-acum, gata. Au ajuns la fundul sacului. La noapte, acasă, să se aștepte la bătaie în loc de mîncare. Burhuși o să-și ungă din nou cuțitul cu sîngele lor. Trebuie c-a ruginit de două luni și ceva de cînd n-a mai însemnat datorii... Ba să nu pomenească pe burta goală de chestii d-astea, sînge, datorii, cuțite, pumni în căpățînă, să fie cu toatele în farfuria părinților lor demenți. Pinguinul ăla șontorog
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
mari, conștiințe mărunte. Fumuri de soi peste jale și clondire: în satele putrezite sub omăt, în cartierele mucegăite sub zgura și funinginea zilnică. Peste coala plină de ulei de soia a cerului, muște castrate zboară prin mierea îndulcită cu flaute ruginite în cozile despletite peste iazurile în care peștii au murit otrăviți cu dejecțiile din gurile torționare și burțile hrănite la incubatorul realizărilor. În dughenele goale vibrează bezna. Soia se umflă în burțile flămânde, după ce se desprinde de carnea salamului. Carnea
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
având 3416 locuitori. Comunele Adjudu Vechi și Burcioaia aveau aceeași compoziție și făceau parte tot din plasa Trotuș; comuna Adjudu Vechi avea 1025 de locuitori, iar comuna Burcioaia 415. În 1931, comuna Adjudu Vechi a devenit, alături de Copăcești și comuna Ruginești, comună suburbană a comunei urbane Adjud. În 1950, Adjud a primit statut de oraș raional și a devenit reședința raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
Focșaniul de Bacău. La Pufești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205H, care o leagă spre vest de Păunești, Movilița și Panciu. Lângă Domnești-Târg, tot din DN2 se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre vest și nord la Ruginești și mai departe în județul Bacău la Urechești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Mărășești-Adjud, pe care este deservită de stațiile Pufești și Domnești-Târg. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pufești se ridică la
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
sudică a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malurile Trotușului. Este străbătută de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. La Cornățel, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre sud în județul Vrancea la Ruginești și Pufești (unde se termină în DN2). Tot din DN11A, la Urechești se ramifică șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-est la Sascut (unde se intersectează cu DN2) și mai departe spre sud-est în județul Vrancea la Homocea (unde se
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
Ruginești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Anghelești, Copăcești, Ruginești (reședința) și Văleni. Comuna se află în extremitatea de nord a județului, la limita cu județul Bacău, la vest de orașul Adjud, pe ambele maluri ale
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Ruginești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Anghelești, Copăcești, Ruginești (reședința) și Văleni. Comuna se află în extremitatea de nord a județului, la limita cu județul Bacău, la vest de orașul Adjud, pe ambele maluri ale Domoșiței, și pe malul drept al Trotușului, emisarul Domoșiței. Este străbătută de șoseaua județeană
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Trotușului, emisarul Domoșiței. Este străbătută de șoseaua județeană DJ119C, care duce înspre est la Pufești (unde se termină în DN2) și spre nord în județul Bacău la Urechești (unde se termină în DN11A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ruginești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,14%). Pentru 5,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
satele Copăcești și Slobozia, cu 732 de locuitori ce trăiau în 193 de case, și aici existând o biserică ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele trei comune în plasa Caregna a aceluiași județ, alcătuirea lor păstrându-se. Comuna Ruginești avea 1413 locuitori, comuna Anghelești avea 670, iar comuna Copăcești 880. În 1931, comunele Ruginești (cu satele Ruginești și Văleni) și Copăcești (cu satele Copăcești și Slobozia) au devenit comune suburbane ale comunei urbane Adjud. În 1950, comunele au trecut
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
aici existând o biserică ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele trei comune în plasa Caregna a aceluiași județ, alcătuirea lor păstrându-se. Comuna Ruginești avea 1413 locuitori, comuna Anghelești avea 670, iar comuna Copăcești 880. În 1931, comunele Ruginești (cu satele Ruginești și Văleni) și Copăcești (cu satele Copăcești și Slobozia) au devenit comune suburbane ale comunei urbane Adjud. În 1950, comunele au trecut la raionul Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
biserică ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele trei comune în plasa Caregna a aceluiași județ, alcătuirea lor păstrându-se. Comuna Ruginești avea 1413 locuitori, comuna Anghelești avea 670, iar comuna Copăcești 880. În 1931, comunele Ruginești (cu satele Ruginești și Văleni) și Copăcești (cu satele Copăcești și Slobozia) au devenit comune suburbane ale comunei urbane Adjud. În 1950, comunele au trecut la raionul Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
trecut la raionul Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. Comunele Anghelești și Copăcești au fost în timp desființate, satele lor (cu excepția satului Slobozia din comuna Copăcești) fiind incluse în comuna Ruginești, care a fost trecută în 1968 la județul Vrancea. În comuna Ruginești, la intrarea dinspre sud în satul Ruginești, se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVII-lea. Tot
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. Comunele Anghelești și Copăcești au fost în timp desființate, satele lor (cu excepția satului Slobozia din comuna Copăcești) fiind incluse în comuna Ruginești, care a fost trecută în 1968 la județul Vrancea. În comuna Ruginești, la intrarea dinspre sud în satul Ruginești, se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Comunele Anghelești și Copăcești au fost în timp desființate, satele lor (cu excepția satului Slobozia din comuna Copăcești) fiind incluse în comuna Ruginești, care a fost trecută în 1968 la județul Vrancea. În comuna Ruginești, la intrarea dinspre sud în satul Ruginești, se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din centrul satului Anghelești datează din anii 1757-1758 și este clasificată drept monument de arhitectură, iar monumentul eroilor din Primul Război Mondial și din războiul de independență a României, aflat în incinta grădiniței din satul Ruginești, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
cu bronzul târziu și epoca fierului, apoi cu perioada daco - romană. Ele constau din ceramică veche, vase, unelte de gospodărie pentru prelucrare a metalelor, lemnului sau textilelor, obiecte de podoabă și monede, inclusiv cuie dacice având o compoziție specială (nu ruginesc). Cele mai importante sunt considerate a fi depozitul de bronzuri, scos la iveală în 1872 cu ocazia săpăturilor la construcția liniei ferate Teiuș-Brașov și tezaurul de monede romane (argint), descoperit întâmplător, în anul 1939, la locul denumit „La Bordeie ”. Depozitul
Augustin, Brașov () [Corola-website/Science/299055_a_300384]
-
Hangu (în maghiară "Hanga") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Buhalnița, Chirițeni, Grozăvești, Hangu (reședința) și Ruginești. Comuna se află la baza Munților Stânișoarei (în sud-vestul acestora), pe malul râului Bistrița, acolo unde aceasta formează lacul Izvorul Muntelui și unde în acel lac se varsă afluenții Hangu și Brădățel. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
apărând satele Chirițeni și Grozăvești, iar reședința comunei a fost mutată în satul Audia; comuna Buhalnița luase anterior numele de "Izvorul Alb", iar acum a reapărut o comună cu numele de "Buhalnița", cu satele Brădițel (înființat cu această ocazie), Buhalnița, Ruginești și Potoci. În 1968, comunele Buhalnița și Hangu au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Buhalnița a fost desființată, satul ei de reședință trecând la comuna Hangu (alte sate ale ei trecând la orașul Bicaz), și au fost
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
toată lumea de valoroasa mea achiziție și să risipesc astfel suspiciunile informatorilor că nu ne vom întoarce. Ce mare mi se părea odinioară acest apartament! Mi s-a permis să văd fiecare cameră - parcă erau altfel aceste camere în memoria mea, ruginită de trecerea anilor. Parcă erau mai mari, mai spațioase, mai luminoase. Mă mândream cu acest apartament cu patru camere în București - mare realizare pentru vremurile acelea! Din nefericire, poliția nu a fost anunțată să fie prezentă și s-a stabilit
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Oxidul feric-feros", FeO (II,III), numit și magnetit, este materialul natural cu cele mai bune proprietăți magnetice. Deși acești oxizi formează straturi protectoare la suprafața pieselor, porozitatea acestor straturi este atât de mare încât obiectele din fier expuse efectelor atmosferei ruginesc continuu până la distrugerea lor completă. Oxidul feric este opac la radiații ultraviolete și infraroșii, proprietate ce își gasește aplicații la fabricarea geamurilor termoabsorbante. În combinație cu carbonul, fierul poate forma soluții solide sau carbura de fier Fe (numită și cementită
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
cu un conținut de carbon mai mare de 2,11 %. Fierul forjat este un produs maleabil care conține mai puțin de 0,2% carbon. Datorită modului de obținere, piesele din fier forjat conțin mici urme, filamente de zgură. Fierul forjat ruginește mai greu, însă a fost înlocuit în prezent în majoritatea aplicațiilor de oțeluri cu conținut scăzut de carbon, care sunt mai ieftine și mai ușor de obținut. Oțelul nealiat conține între 0,06% și 2,11% carbon, cu mici cantități
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
inexplicabilă din perspectiva unui om normal, cât împrejurarea că acest apetit nu cunoștea întreruperi. Spiritul parcă îi fusese reglat pentru o activitate în platou de durată neprecizată, semănând în anduranță cu densitatea acelor oțeluri care nu se rup și nu ruginesc (...). Știa o carte nebunească...“" (Sorin Lavric, "Picături savante", în "România literară", XLII, 5, p. 9, 19 februarie 2010) Cuprind studii, eseuri, cercetări, articole, documente istoriografice ori imagistice, de la Tudor Vianu, Perpessicius și George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
și diaconi și în prezența unui număr mare de credincioși, paroh fiind protopopul Miltiade Iftode. În perioada 1998-2000 s-au efectuat lucrări de reabilitare ale bisericii. În decursul timpului, tabla neagră cu care a fost acoperit lăcașul de cult a ruginit și a necesitat înlocuirea sa. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la sfințirea acestei biserici, arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, împreună cu un sobor de 35 de preoți, a celebrat la 28 mai 2011 Sfânta Liturghie și Parastasul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
, comuna Ruginești, județul Vrancea a fost ridicată în secolul XVII. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2010 Cod LMI: . Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată de obștea sătească încă din veacul al XVII-lea. Edificiul înfățișează planul de veche
Biserica de lemn din Ruginești () [Corola-website/Science/323449_a_324778]
-
a orașului, lasate special în ruină, au fost demolate și s-au construit blocuri. În vecinătate s-a ridicat și o platformă industrială unde s-a construit o întreprindere de sîrmă și cabluri care funcționează și parțial un șantier naval ruginit astăzi. La 20 de ani după prăbușirea regimului comunist, localitatea nu-și regăsește vechiul destin. Cei care au administrat localitatea visează încă să o facă un puternic centru industrial, ceea ce este imposibil, în lipsa unor resurse naturale și infrastructuri adecvate. Așa
Hârșova () [Corola-website/Science/297071_a_298400]