912 matches
-
Întâmplă. Nu-i piramida de la Gizeh ori Sfinxul, ci ce-a mai rămas din ele după ce timpul, vântul, ploaia, furtunile de nisip și-au făcut datoria. Turnul Eiffel nu va fi niciodată adevărat până când structura lui de fier, stricată și ruginită În cele din urmă, nu va veghea un oraș mort ca un spectru În turnul său de pază. Nimic nu va fi În realitate ceea ce este, până când Universul, care n-are sentimente, nu se va trezi ca o dihanie adormită
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
era pe moarte. A disimulat pentru cîtva timp cancerul care îl atinsese, grație forței sale caracter și uimitorul său curaj fizic. A dus o viață activă aproape pînă la sfîrșit, conform principiului: "E mai bine să te uzezi decît să ruginești". Boala a fost din păcate mai tare, a fost internat la spitalul La Pitié, unde a continuat să-și desăvîrșească cultura citind Péguy, Proust, Stendhal și Pascal. Susținut de soția sa, Marie-Louise, a murit în aprilie 1973, lăsîndu-ne descumpăniți. Aveam
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
partea intimă a operei de artă ce se adresează sensibilității, elementul de sugestie a limbii, fondul sufletesc mistic se anulează aproape cu desăvârșire"78. Există însă și câteva excepții, pentru că unele opere izbutesc totuși să se salveze și să nu "ruginească" sub vremi. În literatura noastră, spre exemplu, doar Eminescu ar fi reușit să învingă în lupta cu timpul, pentru că a compus "cele mai muzicale și mai plastice versuri ce s-au scris în românește". În rest, toată poezia română de dinaintea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
panică..... Toamnă Cântec de toamnă de Cornelia Moldoveanu de Nicolae Scurtescu Rând pe rând, podoaba toamnei A-nceput ca să se ducă; S-a dus pruna brumărie, S-a uscat miezul de nucă; Frunza-n codru se rărește Toți copacii-au ruginit Zilele încep să scadă Nopțile iar s-au lungit. Cu-ale sale dalbe flori, Vara pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit și prin ograda Jocurile de copii. 94 Toamnă de Demostene Botez Toți acei ce întreaga vară Au lucrat din zori în seara
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se face Și nouă mustul ne place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
place. I, i, i! Haideți copii la vii! O, o, o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ahab. Vorbește, cap prea puternic și spune-ne taina pe care-o ascunzi. Dintre toți scufundătorii, tu te-ai scufundat cel mai adînc. Deși ești luminat acum de razele soarelui, te-ai vînzolit cîndva printre temeliile acestei lumi. Acolo unde ruginesc nume și corăbii necunoscute, unde putrezesc nădejdi nerostite și ancore, acolo unde fregata pămîntului acestuia poartă, ca rest, în cala-i ucigătoare, oasele a milioane de înecați, acolo, în acea teribilă împărăție a apelor ți-a fost sălașul preferat. Ai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au cosit fînul, da, undeva în văile Anzilor, iar cosașii dorm acum printre căpițele de fîn proaspăt. Dorm? Da, Starbuck, căci noi toți sfîrșim prin a dormi pe cîmp, oricît ne-am trudi. Dormim? Da și putrezim în verdeață, așa cum ruginesc coasele de anul trecut, aruncate prin otava necosită... Starbuck! Dar Starbuck plecase, deznădăjduit și alb ca un cadavru. Ahab străbătu puntea spre celălalt bord, ca să privească și acolo; tresări, însă, cînd văzu doi ochi reflectîndu-se în apă. Fedallah stătea nemișcat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi un spirit critico-creator. Un lucru este sigur: junimiștii n-au fost împotriva transplantării civilizației apusene pentru toată lumea. Ei, pentru dânșii, au fost pentru transplantarea în mare; au fost împotriva acestei transplantări pentru majoritatea țării. Junimiștii n-au fost niște "ruginiți". În viața lor personală au adus pe malurile Bahluiului și ale Dâmboviței felul de trai din marile capitale ale Europei și chiar limba acelor capitale. N-au renunțat, pentru dânșii, la nici una din achizițiile civilizației europene, în domeniul politic n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atunci, încă nu era reacționarism, era moderantism. Vom vedea mai jos că C. Negruzzi se declară "moderat". Mai târziu, după introducerea constituției liberale, moderantismul acesta va fi reacționarism: acum constituția liberală nu mai e de câștigat, e câștigată. Nu e "ruginit", apreciază toate bunurile lumii civilizate, se-mbracă nemțește, gustă teatrul și opera franceză și italiană, citește pe Victor Hugo, călătorește pe la stațiunile balneare din Europa, e duelgiu, e, în sfârșit, "european". Dar e împotriva "civilizației" pentru masa cea mare a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
8 Răcoasa 11,8 Verdea 7,4 Gogoiu 6,4 Mărăști 1,9 Răstoaca Răstoaca 21,2 Reghiu Reghiu 25,2 Ursoaia 15,0 Șindrilari 10,1 Răiuți 1,8 Farcaș 1,2 Valea Milcovului 4,1 Jgheaburi 1,2 Ruginești Văleni 5,0 Anghelești 5,0 Sihlea Bogza 4,4 Voietin 5,7 Sihlea 4,9 Slobozia Bradului Cornetu 13,0 Coroteni 8,2 �� Valea Beciului 11,3 Olăreni 3,8 Slobozia Bradului 16,1 Liești 5,5 Soveja Dragosloveni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
ciupercă Nectria coccinea se face după prezența fructificațiilor ciupercii și uscarea scoarței infectate. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercii N. coccinea se asigură prin metode silviculturale și chimice. ... 2.2.2.4. Agenți fitopatogeni care produc rugini pe trunchi În păduri de rășinoase ----------------------- Articolul 53 (1) Depistarea ciupercii Melampsorella caryophyllacearum, care produce "mătura vrăjitoarelor" la brad, se face după prezenta în coroana a lujerilor proliferati și a racilelor pe ramuri și tulpina. ... (2) Prevenirea apariției și combaterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
ciupercă Nectria coccinea se face după prezența fructificațiilor ciupercii și uscarea scoarței infectate. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a ciupercii N. coccinea se asigură prin metode silviculturale și chimice. ... 2.2.2.4. Agenți fitopatogeni care produc rugini pe trunchi În păduri de rășinoase ----------------------- Articolul 53 (1) Depistarea ciupercii Melampsorella caryophyllacearum, care produce "mătura vrăjitoarelor" la brad, se face după prezenta în coroana a lujerilor proliferati și a racilelor pe ramuri și tulpina. ... (2) Prevenirea apariției și combaterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
Nistorești Obiectiv de investiții 275 2779 5 Școala cls. I-IV nr. 3 sat Șindrilari, com. Reghiu Obiectiv de investiții 66 2780 6 Școala cls. I-IV sat Tinoasa, com. Dumitrești Obiectiv de investiții 86 2781 7 Grădinița PP com. Ruginești Obiectiv de investiții 100 2782 8 Școala cls. I-IV sat Petreanu, com. Poiana Cristei Obiectiv de investiții 100 2783 9 Școala cls. I-IV sat Târâtu, com. Poiana Cristei Obiectiv de investiții 200 2784 10 Grădinița PN com. Chiojdeni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
50 2820 46 Școala cls. I-VIII com. Răcoasa Utilități 20 2821 47 Școala cls. I-VIII sat Negrilești, com. Negrilești Utilități 20 2822 48 Școala cls. I-VIII com. Străoane Utilități 94 2823 49 Școala cls. I-VIII sat Ruginești, com. Ruginești Utilități 38 2824 50 Școala cls. I-VIII sat Anghelești, com. Ruginești Utilități 31 2825 51 Grădinița PN com. Fitionești Utilități 10 2826 52 Grup Școlar com. Dumitrești Utilități 130 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BUCUREȘTI 21176 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── 2827 1 Grădinița de copii nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
46 Școala cls. I-VIII com. Răcoasa Utilități 20 2821 47 Școala cls. I-VIII sat Negrilești, com. Negrilești Utilități 20 2822 48 Școala cls. I-VIII com. Străoane Utilități 94 2823 49 Școala cls. I-VIII sat Ruginești, com. Ruginești Utilități 38 2824 50 Școala cls. I-VIII sat Anghelești, com. Ruginești Utilități 31 2825 51 Grădinița PN com. Fitionești Utilități 10 2826 52 Grup Școlar com. Dumitrești Utilități 130 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BUCUREȘTI 21176 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── 2827 1 Grădinița de copii nr. 7, sector
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
cls. I-VIII sat Negrilești, com. Negrilești Utilități 20 2822 48 Școala cls. I-VIII com. Străoane Utilități 94 2823 49 Școala cls. I-VIII sat Ruginești, com. Ruginești Utilități 38 2824 50 Școala cls. I-VIII sat Anghelești, com. Ruginești Utilități 31 2825 51 Grădinița PN com. Fitionești Utilități 10 2826 52 Grup Școlar com. Dumitrești Utilități 130 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BUCUREȘTI 21176 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── 2827 1 Grădinița de copii nr. 7, sector 2 Obiectiv de investiții 550 2828 2 Grădinița de copii nr. 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
butucănoase. Cum de-a nimerit Moșu în nunta aia bezmetică de-acum patru luni? Ce-a căutat el între vînoșii cîini, între suplele cățele? Pentru că, de-atunci, ăhă, masculii au dispărut, văzîndu-și de viața lor crudă, femelele au fătat, a ruginit frunza din vii... Păi, din nunta aia tot s-a ales Moșu cu ceva: cu un culcuș în frunzarul gras, cu pomeni de peste tot, de pe la generoasele ferestre. Ce-i puțin pentru bătrînețile lui de cîine retras la vatră? Îl și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Chiojdeni │59. Păunești 14. Ciorasti │60. Petreanu 15. Ciuslea │61. Ploscuteni 16. Cimpineanca │62. Poenita 17. Cîmpuri │63. Popești 18. Cîndești │64. Pufesti 19. Cîrligele │65. Racoasa 20. Clipicesti │66. Răstoaca 21. Corbita │67. Reghiu 22. Cotești │68. Rîmniceni 23. Ruginești 24. Diocheti │70. Sihlea 25. Dumbrăveni │71. Slobozia-Bradului 26. Dumitresti │72. Slobozia-Ciorasti 27. Faraoanele │73. Soveja 28. Faurei │74. Spulber 29. Suraia 31. Gologanu │77. Tanasoaia 32. Gugesti │78. Tichiris 33. Herestrau │79. Timboesti 34. Hingulesti │80. Tulnici 35. Homocea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
vaporiza, a se vindeca, a se voala (filmul), a se volatiliza, a se zaharisi, a se zdreli, a se zdrențui, a se zgâria, a se zvânta (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) mucegăi, a (se) putrezi, a (se) râncezi, a (se) rugini, a (se) trece 28 (primare); a (se) accelera, a (se) aclimatiza, a (se) aglutina, a (se) albi, a (se) anchiloza, a (se) arde, a (se) cangrena, a (se) coace, a (se) cocli, a (se) condensa, a (se) crăpa, a (se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ale subiectului verbului ergativ, respectiv ale obiectului verbului corespondent tranzitiv. De exemplu, în cazul unor verbe primare: este nevoie de anumite proprietăți pentru ca un anumit lucru să se clocească dacă este lăsat la căldură sau să (se) mucegăiască, să (se) ruginească, să expire, să fermenteze etc.; în cazul verbelor derivate, situația este asemănătoare: este nevoie de anumite proprietăți pentru ca o substanță/materie să se aciduleze, să se acrească, să se altereze, să se depigmenteze etc., să (se) coclească, să (se) înverzească
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se pare că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o clasă la alta). Cu excepția verbelor mucegăi, putrezi, râncezi, rugini și trece, care sunt primare, toate celelalte au și o variantă tranzitivă (Ion accelerează mașina, Căpitanul ancorează vaporul etc.), deci sunt derivate, participând la alternanța cauzativă. Acest fenomen de variație a fost studiat pentru română (Manoliu-Manea 1993, Cornilescu 1998, Dobrovie-Sorin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Calude (2007: 255) arată că nici analiza lui Lakoff, nici cea a lui Labelle, care o contrazice pe a lui Lakoff, nu pot fi aplicate la română, pentru că aceasta permite exprimarea lexicală a forței cu ambele variante: Robinetele (s-)au ruginit din cauza umezelii. Calude (2007: 257) sugerează că diferența semantică este mult mai subtilă: focusul e plasat pe activitate în cazul construcției cu se (în condițiile existenței unei cauze externe), pe când în cazul verbului nonreflexiv focusul e plasat pe participant (care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]