1,319 matches
-
asta nu fusese nimeni înaintea mea. Lacătul era în stare bună și nu erau semne că cineva ar fi intrat pe vreuna dintre ferestre. Oricum, la studio puteai ajunge doar dacă treceai pe lânga casă, dincolo de porțile din fier vechi, ruginite și zgomotoase. Chiar dacă persoana care a căutat în apartamentul lui Lee ar fi avut cheia de la studio, Stephen ar fi auzit dacă cineva deschidea porțile. Demoralizată, i-am lăsat cheile și m-am întors acasă. 10tc "10" — Mai doriți vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
camera în care stăteam și în cealaltă, dar cred că era și mai frig în camera ei. Părea că lumina n-o să mai apară niciodată și că vântul n-o să se mai oprească. M-am așezat pe podea lângă trenul ruginit și am simțit vântul intrând prin crăpăturile din perete și pe la marginile geamului. Pielea de pe brațe mi se făcuse de găină și am simțit asta și pe picioare și nu știu de ce, dar continuam să mă gândesc la Jo Lynne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Așa un eveniment trebuie sărbătorit. Bem șampania aici, la tine în dormitor? Nu. Mergem la restaurant, cinăm, apoi, poate mergem undeva la dans. Te miști la fel de bine ca altădată? întreabă ea privindu-l amuzată pe sub sprâncene. Recunosc, sunt un pic ruginit. Scuzabil, nu? Lipsa exercițiului. Nici nu aveam cu cine, poate doar cu soldații prin tranșee. Dar, te asigur, vei obosi înaintea mea. În seara asta vom dansa cât pentru toți anii din urmă în care nu am făcut-o. Amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
acoperiș, nimic de zis, dar printre crăpăturile pereților peticiți cu bucăți de tablă vântul înghețat suflă în voie și zgârie nemilos obrajii celor dinăuntru. Asta se simte mai ales noaptea când gerul fură din căldura godinului, un cub de fier ruginit care ține loc de sobă. Dar, oricum, nici unul dintre ei nu poate spune că doarme afară, în ger. Spre deosebire de mulți alți camarazi, mai puțini norocoși. O lampă veche, cu fitil, stă agățată într-un cui bătut într-un stâlp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
hambar care arată ca și cum în fiecare clipă stă să se prăbușească sub greutatea zăpezii. Dincolo de ușa făcută bucăți, chiar la intrare, se văd două trupuri întinse deoparte și de alta a stâlpilor pe jumătate putrezi ce mai susțin câteva balamale ruginite. Un horcăit ușor arată că unul dintre cei căzuți mai este în viață. Îndreaptă lanterna în jos și jetul de lumină se oprește asupra unui chip cu bărbia pătrată și maxilare proeminente. Cartușierele încrucișate peste piept sunt goale. Trăsese până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ai spus nimic, nu mai vorbi prostii. Uite, râd, zâmbesc, chiar n-am nimic. S-a auzit o pisică miorlăind de la Negruțiu. Mama Mare s-a ridicat și a pornit-o prin grădină. Avea un mers suplu, studiat, deși încheieturile ruginite o făceau să pășească puțin legănat. - Fir-ar ele să fie de pisici, șuieră întorcând capul spre mine. Nu le mai suport. Iar fac pipi peste grădină și nu mai vine mierla să cânte dimineața. Negruțiu ăsta e un nesimțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sunt credincios. Nu cred în nimic, ce naiba, sunt rațional. Dar uite că tot m-am dus pe Magheru. Cunoaștem cu toții ruina asta de care nu se sinchisește nimeni, aflată lângă vechea asociație a revoluționarilor. Dacă treci de panourile din tablă ruginită pășești pe un strat gros de moloz, vezi excremente întărite, pungi de chipsuri, boturi umede de câini care se retrag imediat în tainițele lor. Între zidurile dărăpănate dai peste cornete de hârtie și cărbunii sfărâmicioși ai focurilor aprinse de vagabonzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
aer de îngîndurare, de concentrare, de înfrînare a unui elan, cu zâmbetul ei trist, precoce, și cu mersul de regină exilată, în plimbările nesfârșite prin parcul imens și neîngrijit al casei boierești, despărțit de drum printr-un gard de fier ruginit. Visai s-o smulgi din vâlvătaia unui incendiu (în generozitatea ta, casa incendiată era, firește, a ei!), visai s-o salvezi din ghearele unor bandiți, prin codri. Dar n-o iubeai ca pe fata de altădată. Nu-ți mai erau
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Omul Alb luase jumătate din nume), erau mărginite de case somptuoase, construite În stiluri eclectice. Stil georgian din cărămidă roșie alături de Tudor englezesc, care dădea În stil franțuzesc de Provence. Casele din Indian Village aveau curți mari, alei impozante, cupole ruginite În mod pitoresc, statui de negri servili (ale căror zile erau numărate) și alarme antiefracție (a căror popularitate de-abia Începea să crească). Bunicul meu rămase totuși tăcut În timpul În care făcu turul impresionantei case noi a fiului său. ― Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nou. Și apoi iarăși. Bărcile din golf făceau parte din asta, și orchestra de coarde a greierilor din iarba arsă, și gheața care se topea În paharele noastre de limonadă. Leagănul se mișca Înainte și Înapoi, scârțâind pe lanțul său ruginit, și era ca În cântecul acela vechi de copii: Micul Jack Horner stătea Într-un colț și-și mânca plăcinta de Crăciun. A băgat degetul Înăuntru și a scos o prună... După prima rostogolire a ochilor, Obiectul și-a ațintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de sârmă plină de jeg și unsoare. Străzi cu case demolate, doar cu câte un zid rămas în picioare, ca o bucată de măsea cu plomba căzută, copaci de un verde nefiresc de spălăcit, de culoarea halucinației... Maidane cu chiuvete ruginite și carcase de răcitoare, fecale și sârme... Două, trei, zece pagini despre rătăcirile unui personaj prin astfel de locuri rele... Și depozite de cărămidă roșie, cu scoabe de fier, cu ziduri 15 mai vaste ca orizontul... Ciudat este că visam
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
încît n-aveam loc în ea decât îmbrățișați, pentru ca să se-așeze din nou în fața gherghefului și să bată mereu, ca-n fiecare zi, cu furculița ei de cositor printre ițele covorului abia început. După ce mai treceam de maidane cu țevi ruginite și de depozite de cherestea înnegrite de ploi, mă-ntorceam acasă mult mai trist decât plecasem, deși ieșisem tocmai ca să scap de tristețea și durerea de cap de la atât de multe ore de citit și privit în gol camera mea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mi-au mai servit la nimic. Toată strada fusese între timp demolată și-n locul ei se-ntindea un mare maidan pe care cei din jur apucaseră deja să ridice munți de gunoaie: carcase de frigidere Fram, sticle jegoase, robineți ruginiți, ziare folosite rușinos... Muște verzi bâzâiau, zburând cu o viteză de necrezut, peste putoarea dulceagă a locurilor... O căruță trasă de-un cal, plină de sticle goale, era oprită aproape de locul unde fusese casa. Țiganul zăcea pe capră ca un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
by Traian T. Coșovei. Best Poetty Money Can Buy". Prin Traian am descoperit un stil nou de viață, la care m-am străduit o vreme să mă adaptez. Hălăduiam zile în șir prin torpoarea orașului, ne cățăram pe vechi și ruginite locomotive cu aburi, băteam Podul Grant, ne întorceam în centru, unde beam un pepsi pe terasa de la "Dunărea". îmi împrumuta cărți de poezie, poeți americani din generația Beat, pe care apoi îi comentam cu superioritate: "Bătrîne, păi să fi publicat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de umanitate, n-am fost mai impresionat decât privind, de curând, câteva secvențe în care se filma dezmembrarea unei comunități țigănești de la o margine a Bucureștiului. Peisaj industrial dezolant, castele de apă în ruină, scheletul unei hale, mormane de țevi ruginite și robineți. în mijlocul bălăriilor înalte cât un stat de om, o duzină de barăci de fier cu ușile smulse. În ele * Acest text este un articol din "Dizionario della Libertî" publicat în Italia în 2002. Douăzeci și șase de scriitori
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
din loc în loc, prin cîte-o frază de-o frumusețe paradoxală în care-l găsești, de fapt, pe adevăratul scriitor sub chipul unui mare poet. întorcîndu-mă la Nabokov, ca să-nțelegi principiul de funcționare al faimosului duș, (un duș mizer, cu sita ruginită, dintr-o sală de baie-n ruine) trebuie să mergi la "Apocalipsa" lui Ioan, la pasajul despre cele șapte biserici, unde se spune "Și îngerului bisericii din Laodiceea scrie-i: "Iată ce zice Cel care este Amin, Martorul credincios și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
statura atletică. Puloverul negru de lână, pe gât, se mula pe pieptul musculos. Era un tip de treabă. Cu toate astea, nu o atrăgea nimic la el. Era ca o casă părăsită, cu ușile deschise și ferestrele sparte, prăfuită și ruginită, scoasă la vânzare de prea mult timp, gata să se prăbușească la prima pală de vânt. — Sam, ai avut până acum cam douăzeci de relații pe termen scurt, nu? Poate câteva să fi durat un an-doi. La Început totul părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Îi era din ce În ce mai rău. Din când În când sistemul vechi de Încălzire Își aduna ultimele forțe și Încerca să dea căldură, dar fără succes. Doar scârțâia din Încheieturi, ca o navă veche ce Încearcă să-și pună În funcțiune motoarele ruginite. Își botezase sistemul de Încălzire Visul American. Îi plăcea să boteze totul, ea singură născocise numele de Desert Rose, și așa o striga toată lumea. În prima noapte În mansardă, când sistemul de Încălzire se pornise În toiul nopții, se trezise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
vechi cântându-i prohodul? Devenise americancă din Întâmplare, dar mulți dintre prietenii ei - Kitty, Pedro sau colega ei de cameră, Flan - veniseră aici din proprie voință, seduși de Visul American. Însă ei visul ăsta i se părea un concept la fel de ruginit și de ineficient ca și sistemul ei vechi de Încălzire. Visul American de-acum, așa cum Îl știa ea, nu era să muncești mult și să te Îmbogățești, cum fusese cu ani Înainte, ci să supraviețuiești. Visul American se transformase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
niște tufe din cimitir, ne-am întins păturica pe-o piatră mare de tot (pe care cineva cioplise niște litere și niște numere), ne-am aranjat lucrurile prin casă și ne-am apucat să gătim într-o cutie de conserve ruginită (în care cineva aprinsese niște lumânări), eu am adus patru râme, le-am rupt bucățele și le-am lăsat să fiarbă în tocăniță, fetele au mărunțit petale de trandafiri, boboci de crăițe, frunze de stânjenei, au presărat pietriș și praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mereu de la capăt.!” A stat la sfat cu gânduri... răscolit de aduceri aminte, amintiri ce se petrec în clipe cât vecia, peste care se așterme pulberea uitării. Era vremea toamnei din el și asculta vântul purtând în voia lui frunzele ruginite... Însemna a-și asculta, în tăceri albastre sufletul și pașii, într-un ceas de spargere a nopții... A asculta cum se sfătuiesc copacii... a asculta toamna din el... Era vremea toamnei din el... Suflete, fii gata să urcăm, Taborul Anul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
e”. Stelele, stelele purtătoarele noastre de peceti... Dorea să-și guste plăcerea încet, să simtă cum se apropie de lumină, de strălucirea care nu încape în cuvinte... Era vremea toamnei din el și asculta vântul purtând în voia lui frunzele ruginite... de a-și asculta sufletul și pașii într-un ceas de spargere a noptii... Asculta toamna din el... De-a lungul acestei îndelungate nopti a sufletului, neluminată decât de tăișul unei necurmate interogări lăuntrice, simti cum alunecă într-un somn
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fetițe și un timp Diana SOARE Șuvițele pământii mi s-au părut dintotdeauna fascinante... Fire tremurate, troienite precum dunele de nisip în deșert. Modele fantastice și incredibil de fragile, spulberate într-o clipă cu degetele care fac valuri în apa ruginită. Joc de copil lângă o cadă de baie, demult. Milena „Mă uit la pat. E larg de două persoane. E un studio. E gol. Peste așternut e aruncată cuvertura. Înseamnă că e dimineață târziu.“ Sub pat e Țuki, pisica din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
frig și singurătate. Căzuse noaptea. Foarte departe, pe muchea unui câmp, se vedeau ferestrele aprinse ale unei case. Nimic altceva nu mai dădea lumină. M-am aflat iarăși, tremurând și nins, în fața ușii stacojii, umflate de umezeală. Un lacăt mare, ruginit, pe care nu-l văzusem înainte, atârna pe ușă, prins în inele șubrede. Mi-am lipit urechea de lemnul ud. Pe scorojeala vopselei înnegrite fluturau fulgi răzleți de zăpadă. La început n-am auzit nimic, nici măcar tăcerea, de parcă spațiul dinăuntru
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
urechile lui de pisică. O femeie în colțul străzii îl privea curioasă. Dudu îi trimesese o bezea. Era fericit, devenise tată datorită urechilor lui de pisică. Asta nu era chiar atât de rău, dimpotrivă! Încălecase din nou pe bicicleta lui ruginită, încercând să facă opturi în dreptul casei Ninei. Inima lui veselă era bântuită de un presentiment. Își amintise brusc visul de azi-noapte. Visase un drum, acest drum, cel al iubirii care nu duce nicăieri. Extraordinare sunt visele, șoptise Dudu pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]