961 matches
-
inamicul, cadre militare, oficialități demise, rude ale contra-revoluționarilor și toți care i-au sprijinit, activiști politici și pentru drepturile cetățenești, foști oameni de afaceri cu legături în Occident, lideri ai grupării etnicilor germani. În noaptea de 17-18 iunie 1951, de Rusalii, a fost pusă în mișcare cea mai amplă acțiune de deportare din istoria contemporană a României, după deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică, întreprinsă în ianuarie 1945. Un număr de 12791 de familii, respectiv 40320 de persoane, din 258
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
cf. Gal 5, 22). Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului. Semnificația Rusaliilor creștine mai poate cuprinde următoarele aspecte: Cuvântul românesc "rusalii" derivă, probabil, indirect, din lat. "Rosalia", prin termenul din gr. medie ρουσάλια și sl. "rusalija". "Cincizecime" este un calc după gr. πεντηκοστή, "(ziua) a cincizecea", denumire care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști. Cel mai
Rusalii () [Corola-website/Science/302862_a_304191]
-
amintirea Înălțării Mântuitorului. La Roma, Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. De aceea, vigilia și săptămâna Rusaliilor au fost rânduite asemănător vigiliei și săptămânii Paștelui. Deja în vremea Papei Leon cel Mare (440-461), în săptămâna după Rusalii urmau trei zile de post din ciclul Quattuor tempora. În secolul al XI-lea, s-a introdus, în Biserica Romei, "octava Rusaliilor"; în 1969, prin revizuirea anului liturgic, s-a înlăturat octava, pentru a se reveni la structura în care
Rusalii () [Corola-website/Science/302862_a_304191]
-
zi a Pogorârii Duhului Sfânt când, în urma predicii Sfântului Apostol Petru, „ca la trei mii de suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate a celor care credeau în Hristos. Începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere. (cf. Legea nr. 202/2008 - MO 728 din 28.10.2008) Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Țările de Jos, în unele cantoane din
Rusalii () [Corola-website/Science/302862_a_304191]
-
Securitate. În 15/16 ian. 1950 este a treia oară arestat. Face detenție „administrativă”, fiind dovedit vinovat, până pe 23 martie 1951 la Canal. Eliberarea s-a datorat Patriarhului Justinian care i-a semnalat lui Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor. De Rusalii în 1953 este din nou anchetat, apoi este arestat la Timișoara, Jilava, Oradea pentru 6 luni din 5 oct.1955 până în aprilie 1956. În 1959 i se înscenează nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism și pentru a
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
episcop englez datează de la Sinodul de la Arles din 314, la care au participat episcopii de Londra și York. Totuși cel dintâi misionar “în masă” a fost sfântul Augustin de Canterbury (d. 604), trimis de Papa Grigore I cel Mare . La Rusalii, pe data de 1 iunie 597, regele Ethelbert primi botezul, apoi pe 16 noiembrie, Augustin fu hirotonit arhiepiscop de Canterbury. Cu toate că inițial creștinii englezi aveau un sistem bisericesc celtic, primii cinci arhiepiscopi cantareni au fost italieni, apoi al șaselea englez
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
caracterizat-o în acești termeni. Pe baza mai multor versete din Noul Testament, Parham a început să susțină că asupra celor credincioși se coboară Duhul Sfânt. Aceștia dobândesc astfel darul vorbirii în limbi, numit glosolalie - făcând trimitere la evenimentul petrecut de Rusalii (a cincizecea zi de la Învierea lui Isus Hristos, de aici și denumirea de "penticostali", luată de adepții noii mișcări - Fapte cap. 2). Evenimentele de la școala lui Parham sunt considerate începutul penticostalismului clasic, iar el este considerat fondator. În ciuda acestui rol, scrierile
Penticostalism () [Corola-website/Science/303843_a_305172]
-
numită Cătun, de care era legată prin Drumul Cavalerilor. Costantin Lacea spunea prin 1910 că „și astăzi populația românească, în frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei și cea a Costiței), conduși de "Junii Curcani", ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tâmpa, pe la Crucea din Cutun și petrec acolo. Bătrânii povestesc că în tinerețele lor se făcea joc sus, în Cetatea de pe Tâmpa”. La 1241 abia au timp câteva familii de brașoveni să se adăpostească în ea
Cetatea Brassovia () [Corola-website/Science/304052_a_305381]
-
tânăr fecior neînsurat". Legat de acest ritual este și un obicei (de care bătrânii își mai amintesc încă) care se încadrează în cultul soarelui, de care pomenea și cronicarul german, ca simbol de nemurire pentru strămoșii daco-geți. În ziua de Rusalii, bărbații, femeile, copiii și tot ce era transportabil la curte plecau de cu seara spre muntele Postăvarul, după ce, în prealabil, vătaful sau alți bărbați de inițiativă, băteau din poartă în poartă, folosindu-se de ciocanul, în formă de șarpe, prezent
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cu 949 cai, 1890 boi precum și 1370 de persoane. "Crâșmăritul" era una din taxele ce încununa cu success sistemul de impozite aplicat populației, prin aceasta stăpânii realizând venituri însemnate. Astfel, de trei ori pe an, cu prilejul sărbătorilor principale(Paști, Rusalii și Crăciun), iobagii erau obligați să cumpere de la domnii de pământ o cotă oarecare de vin la prețul fixat de aceștia, cotă care era distribuită de către crâșmarul și judele satului. De cele mai multe ori însă, vinul respectiv era de prostă calitate
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
toate felurile. Abia sub conducerea lui Sava Branković s-a hotărât ca preoților să li se dea de către fiecare enoriaș 10 bani, o „mierță” de grâu, zile de clacă precum și pielicele de miel în ziua de Sfântul Gheorghe, Ispas și Rusalii, lucru nerespectat de fapt întotdeauna. Cu toate promisiunile făcute de către promotorii Unirii cu Roma, situația materială a clerului care a intrat în comuniune cu Roma, nu s-a îmbunătățit substanțial după 1700, deși Sinodul din acest an a prevăzut ca
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
este o mănăstire de călugări creștin-ortodocși, întemeiată de ieromonahii Nifon Popescu și Nectarie în anul 1863 ca metoh al schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos. Biserica mănăstirii are hramul "Duminica Tuturor Sfinților Atonului" (prăznuit în duminica a doua de după Rusalii). Mănăstirea se află într-o zonă retrasă de pe dealul Bucium, în partea de sud a municipiului Iași, putându-se ajunge la ea de pe Șoseaua Bucium (aflată pe Drumul Național Iași-Vaslui) urmând a doua stradă după Plopii fără soț (ai marelui
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
monastică cu 16 viețuitori. Aici se află în prezent Casa Roznovanu (reședință mitropolitană), un frumos parc dendrologic și principala fermă viticolă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Deoarece hramul mănăstirii "Sfinții Atonului" se sărbătorește în ziua de "duminica a doua după Rusalii", numită și "Duminica Sfinților Români", mitropolitul Daniel a hotărât ca această mănăstire să aibă și hramul Sfinților Români. În ultimii ani s-au efectuat numeroase înnoiri gospodărești și se pregătește construirea unei noi biserici cu hramul "Învierea Domnului". Începând cu
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
zidită din piatră și cărămidă și are o lungime de 22 m și o lățime de 8 m. Având în vedere că în această zonă a existat o mănăstire , în anul 1993 a fost înființată Mănăstirea ,BUNA-VESTIRE, PATRANGENI. De Sfintele Rusalii ale anului 1993, un sobor de preoți în frunte cu Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei au sfințit piatra de temelie a noii mănăstiri. Primii truditori care au început lucrările de construcții au fost două maici : Monahia Arsenia Pană
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
Niscovului fiind o fostă mănăstire de călugări greci. În fața intrării se află a doua curte a cetății, care a fost împrejmuită cu ziduri - dispărute complet - ce a servit drept grădină iar mai apoi era locul unde se organizau târguri de Rusalii și hramul bisericii. Zidurile împrejmuitoare sunt în număr de patru, formând un patrulater cu laturi de diferite lungimi, construite din bolovani de râu cu cărămidă.Aceste ziduri au din loc în loc contraforți, iar cele patru colțuri au avut turnuri mari
Fosta Mănăstire Bradu () [Corola-website/Science/312336_a_313665]
-
dar va fi refăcută în același stil de starețul Glicherie Lovin, mai târziu duhovnicul mânăstirii Adam. Schitul Buciumeni în anul 1750 devine metoc al Episcopiei Romanului. Un document al vremii menționează că hramul mânăstirii era sărbătorit a doua zi după Rusalii la sărbătoarea Sfintei Treimi. Între 1840 - 1844 se ridică biserica din cărămidă și clopotnița. De-a lungul timpului bucurându-se de numeroase danii, schitul își sporește atât obștea cât și averile. În 1860 schitul (legea secularizării averilor bisericești) se desființează
Mănăstirea Buciumeni (Galați) () [Corola-website/Science/312339_a_313668]
-
soldat cu o ghioagă. Registrul al treilea al pereților naosului este dedicat unor scene de vindecare (a slăbănogului, a orbului), unor pilde (a bogatului nemilostiv) și unei teme din ciclul de după înviere (Necredința lui Toma) ilustrând duminicile dintre Paște și Rusalii. Tot în registrul inferior sunt ilustrate câteva episoade din viețile unor sfinți: Lupta lui Nestor cu Lie, Înălțarea sfântului Ilie și Sfântul Anton ispitit de diavoli . Pictura pronaosului este aproape în întregime închinată Judecății de Apoi și unor teme auxiliare
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
vicepreședinte al Asociației culturale Ariergarda Secțiunea "Unchiul" din volumul "Drumul cel mare", Editura Facla, Timișoara, 1985. "Litera albă" (roman), Editura Facla, Timișoara, 1988. "În pasaj" (roman), Editura Militară, București, 1990. "Unelte, arme, instrumente" (proză scurtă), Editura Cartea românească, București, 1992. "Rusalii '51. Fragmente din deportarea în Bărăgan" (coautor - Daniel Vighi), Editura Marineasa, Timișoara, 1994. "Dicasterial" (proză scurtă), Editura Arhipelag, Târgu Mureș, 1995. "Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje" (coautori: Daniel Vighi, Valentin Sămînță), Editura Mirton, Timișoara, 1996. "O cedare în anii
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
documente, reportaje" (coautori: Daniel Vighi, Valentin Sămînță), Editura Mirton, Timișoara, 1996. "O cedare în anii '20" (proză scurtă), Editura Paralela 45, Pitești, 1998. "Fahrplan fϋr die Sixties", coautor - Daniel Vighi, ediție bilingvă, traducere de Gerhardt Csejka, Edition Solitude, Stuttgart, 2003. "Rusalii '51. Fragmente din deportarea în Bărăgan" (ediția a II-a, revăzută și adăugită), Editura Marineasa, Timișoara, 2004. "Tradiție supralicitată, modernitate diortosită. Publicistica lui Nichifor Crainic și a lui Nae Ionescu, la o nouă citire", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2004
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
cu doar 20 de locuitori. După aproape 10 ani, în 2011, în Măgura sunt mai puțin de 10 locuitori. Cu toate acestea, în cursul anului 2011, biserica a fost restaurată. După ce lucrările au fost finalizate, în a opta duminică după Rusalii - 7 august, vechea bisericuță a fost târnosită de către P.S. Petroniu. Cel mai vechi preot despre care se știe că a slujit în această biserică și despre care s-au găsit și documente care să certifice acest lucru a fost preotul
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
ocazii, de exemplu, dansul executat de soldații lui Mihai Viteazul, ""călușerii"", ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Călușul este un obicei românesc practicat de Rusalii și ține de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
stropesc cu găleți de apă. Uneori e o singură - o figurantă sub zece ani: "Paparuda" este denumirea cea mai răspândită a ritului magic de provocarea a ploii, practicat pe timp de secetă. Jocul este practicat în a treia joi după Rusalii; poate însă avea loc și în orice zi de vară, după o secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar și de băieți, sub 14 ani. Alaiul e alcătuit dintr-un număr variabil de personaje, dintre care cel puțin
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
mic canal de scurgere a apelor pluviale. De asemenea, au fost edificate scări de acces până la intrarea în biserică și tratat acoperișul, cât și bârnele la exterior cu o soluție anticorozivă. Biserica este folosită de credincioși doar în ziua de Rusalii a fiecărui an.
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Biserica Banu cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” (prima duminică după Rusalii) este o biserică localizată în Iași pe Strada Gavriil Muzicescu nr. 9 (fostă Strada Banu). A fost zidită în anul 1800 de către mitropolitul Iacob Stamati pe locul unei biserici din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), biserică ridicată
Biserica Banu din Iași () [Corola-website/Science/317948_a_319277]
-
2007-2008 de pictorul restaurator Valeriu Șușnea și de tehnicianul restaurator Doru Istrate. După finalizarea amplelor lucrări de renovare și restaurare a picturii, Biserica "Sf. Gheorghe" din Tecuci a fost resfințită la 24 octombrie 2010, în Duminica a XXIII-a după Rusalii, de un sobor de trei ierarhi format din arhiepiscopul Casian Crăciun al Dunării de Jos, episcopul Corneliu Onilă al Hușilor și episcopul Visarion Bălțat al Tulcii. Alături de aceștia, în soborul preoților slujitori s-au mai aflat pr. prof. dr. Nicolae
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]