1,693 matches
-
alte certificate școlare, unele obținute în România, care se regaseau în dosarul său de student. Până prin 1902 s-a derulat corespondență lui Petre Zlătescu (preluată la un moment dat de tatăl său, preotul Ilie, ce locuia în București, pe strada Sârbească, la nr. 8) cu Legația României din Belgia și cu Secretariatul Universității Noi din Bruxelles pe tema taxelor de școlaritate și a diplomelor ce urmau a fi eliberate după achitarea integrală a datoriilor. Așa cum deja am văzut în scrisorea reprodusa
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mici și o tórta puțin stricată; căptușiți cercei cu aur); b) un ac de cravată [subl. Petre Zlătescu] treflă (rubin, safir, diamant); c) un buton treflă briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul meu. Dsale Dlui Ministru al României la Bruxelles 42 Rezoluția pe care Ministrul României la Bruxelles o punea pe misiva reprodusa de noi mai sus, care era datata 12 / 25 octombrie 1901, tempera puțin elanul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
memoriul lui V.G. Butză trimis Legației României de la Bruxelles, 25 septembrie 1904, nepaginat. 24 În alte surse am gasit Rue de l'Empereur, nr. 15. 25 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 195, scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București,) adresată Ministrului României în Belgia, Eugen Mavrodi, 6 / 19 noiembrie 1900, nepaginat. 26 Ibid. 27 Ibid. 28 Ibid., Scrisoare a Secretarului trezorier al Université Nouvelle (pe antet: École Libre et Internaționale d'Enseignement Supérieur / Institut des Hautes Études) din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Nouvelle (pe antet: École Libre et Internaționale d'Enseignement Supérieur / Institut des Hautes Études) din Bruxelles (28, Rue de Ruysbroeck) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 9 noiembrie 1900, nepaginat. 29 Ibid., Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 6 / 19 noiembrie 1900, nepaginat. 30 Ibid., Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București) adresată Ministrului României în Belgia, Eugen Mavrodi, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 31 Ibid. Într-o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ministrul României în Belgia, 9 noiembrie 1900, nepaginat. 29 Ibid., Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 6 / 19 noiembrie 1900, nepaginat. 30 Ibid., Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească, București) adresată Ministrului României în Belgia, Eugen Mavrodi, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 31 Ibid. Într-o notă marginala din finalul scrisorii din 16 / 29 noiembrie 1900, ce poate fi datata după redactarea raportului diplomatic din 30 noiembrie / 13 decembrie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nepaginat. Mulțumirile lui Petre Zlătescu, precum și datele cu privire la profesorul Lemaire, în Ibid., Scrisoare a lui Ilie Zlătescu adresată lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 5 decembrie 1900, nepaginat. 35 Ibid., vol. 196, Scrisoare a lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie 1902, nepaginat. 36 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. Vezi și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
României la Bruxelles, 5 decembrie 1900, nepaginat. 35 Ibid., vol. 196, Scrisoare a lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie 1902, nepaginat. 36 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. Vezi și epistola lui Petre Zlătescu (Câmpulung) adresată aceluiași Eugen Mavrodi, 21 iulie 1902, nepaginat. 37 Ibid., Scrisoare a lui Eugen Mavrodi, Ministrului României
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bruxelles, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. Vezi și epistola lui Petre Zlătescu (Câmpulung) adresată aceluiași Eugen Mavrodi, 21 iulie 1902, nepaginat. 37 Ibid., Scrisoare a lui Eugen Mavrodi, Ministrului României la Bruxelles, catre Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București), 20 august / 2 septembrie 1902, nepaginat. 38 Ibid., vol. 195, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 39 Ibid. 40 Ibid. 41 Ibid. 42 Ibid.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Mavrodi, 21 iulie 1902, nepaginat. 37 Ibid., Scrisoare a lui Eugen Mavrodi, Ministrului României la Bruxelles, catre Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București), 20 august / 2 septembrie 1902, nepaginat. 38 Ibid., vol. 195, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 39 Ibid. 40 Ibid. 41 Ibid. 42 Ibid., vol. 196, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 1
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
vol. 195, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 16 / 29 noiembrie 1900, nepaginat. 39 Ibid. 40 Ibid. 41 Ibid. 42 Ibid., vol. 196, Scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 1 / 14 octombrie 1901, nepaginat. 43 Ibid. 44 Ibid., Scrisoare a văduvei Suykens (15, rue de l'Empereur, Bruxelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 23 juillet 1902, nepaginat. Într-o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nepaginat. Într-o anexă a unui document diplomatic din 29 august 1902, care confirmă încă o dată lista bijuteriilor, datoria lui Zlătescu către văduva Suykens creștea ușor ajungând la 696,78 franci. 45 Ibid., Scrisoare a lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august 1902, nepaginat. 46 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Suykens creștea ușor ajungând la 696,78 franci. 45 Ibid., Scrisoare a lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august 1902, nepaginat. 46 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. 47 Ibid., Chitanță emisă de Societatea de asigurări "La Continentale", 30 août 1902, nepaginat. 48 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
la transmisie orală, la anumite forme legendare, la imagistică vag înțeleasă etc. La fel, în materie de religie. Însă erau totuși o serie de călugări și preoți mai bine pregătiți, uneori originari din Grecia, alteori din lumea slavă, inclusiv cea sârbească, balcanici care mergeau spre Ardeal și Principate. Uite, sinteza gândirii ortodoxe compusă înainte de 1640 la Kiev de mitropolitul Petru Movilă a devenit îndată o lucrare clasică de circulație europeană și așa a rămas până azi. Mai era și situația puțin
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Nicetus și Nicetius, fiind confundat uneori cu Nicetas de Aquileea sau Nicetius de Trier. Orașul Remesiana era situat pe marele drum care traversa centrul provinciei Iliric, legând Europa apuseană cu Constantinopolul. Astăzi pe vatra vechii cetăți romane se află satul sârbesc Bela Pelanka. Din punct de vedere administrativ, Remesiana făcea parte din Dacia Mediteranea, iar din punct de vedere bisericesc, în vremea Sfântului Niceta, ținea de Mitropolia din Tesalonic. Majoritatea istoricilor români afirmă că Niceta era, prin naștere, dacoroman. Nu se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe condamnat cu picioarele prinse în butuc, fie pentru pază, fie ca pedeapsă". Butucul, mijloc de tortură, asemănător cu acelea utilizate în occident, îl găsim în practica mănăstirească.( În mod cu totul excepțional, el apare într-un desen, de origine sârbească, publicat de N. Vatamanu în cartea sa "De la începuturile medicinii românești"). Fiindcă atâți bolnavi mintal au cunoscut această tortură, nu ne putem opri a-i descrie, citând un alt fragment: "Butucul era alcătuit din două bucăți de lemn prevăzut cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fiind că războaiele cu ei n-aduc nici un folos, "ci pier numai o mulțime de turci în zadar". Eminescu reține replica sultanului (Sbiόr pisarzόw polskich, sec. II, tom. V, Warszawa, 1828): Până când românii stăpânesc Chilia și Cetatea-Albă, iar ungurii Belgradul sârbesc, până atunci nu vom putea birui pe creștini!" Și răspunsul lui Eminescu: Pe câtă vreme Basarabia este în mâinile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul. Căci, după cât dăm noi cu socoteala din ciudatele teorii a frontierelor naturale, a barierelor ostile de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
considerat la origine slavon să fi fost unul local, adică traco ilir. Este aproape o enigmă că majoritatea cuvintelor atribuite slavonei pot fi întâlnite cu un sens și cu un fonetism specific numai românei, bulgarei și dialectelor macedo slave sau sârbești de tranziție. Să îndrăznim, deci, a gândi că, de fapt, măcar unele din aceste cuvinte s-ar putea să fi fost împrumutate de slavi, cu ocazia invaziei lor în Balcani, de la populația autohtonă. Nu trebuie omis că, în momentul apariției
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din partea vestică a Munților Balcani. De pildă, e cazul torlacilor, care la Sofia sunt asimilați bulgarilor, la Belgrad, sârbilor, iar la Skopie, macedo slavilor. În Banat, există un fonetism de tranziție între cel tribalic și cel dacic, similar cu graiurile sârbești din Șumadia și Voivodina. În Crișana Maramureș, se înregistrează un fonetism dacic nordic, cu multiple influențe celtice întâlnite și în graiurile slave din Slovacia (altădată, răspândite din Rutenia până în Câmpia Panonică și infiltrate în limba maghiară). Ardealul este privit, de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
riscul decimării, localnicii s-au repliat în regiuni inaccesibile năvălitorilor. Autohtonii au mai avut și varianta deplasării spre zone periferice în raport cu nucleele teritoriale în jurul cărora se coagulaseră statele salve. De exemplu, politica de oprimare, după care s-au ghidat cnezatele sârbești, i-a forțat pe albanezi și aromâni să migreze spre miazăzi. Destinul greu împărtășit în comun a făcut ca aceste comunități să rămână strâns legate până la convertirea albanezilor la islam. Explicația retragerii masive a autohtonilor în arii izolate sau marginale
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Bizanțul și-a recuperate teritoriile, reușind fie să asimileze din populația slavă, fie să o împingă spre nord. În acest ultim caz, între Munții Balcani și Dunăre, slavii au întemeiat noi state, prin persecutarea autohtonilor, așa cum a fost situația cnezatelor sârbești, ori au fuzionat cu elementul romanic, așa cum s-a petrecut în cazul imperiului vlaho bulgar. Deși s-au aflat în conflict cu Bizanțul, noile formațiuni slave au funcționat ca un adevărat cordon sanitar în favoarea Imperiului Roman de Răsărit. Au filtrat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
puternice, acum proaspăt rase, care În vechea imagine aveau o barbă de două zile. Îi cunoștea chipul doar fiindcă privise fotografia făcută Într-o zi de toamnă la Vukovar, În fosta Iugoslavie, când trupele croate, lovite de artileria și ambarcațiunile sârbești care bombardau de pe Dunăre, abia se mențineau În micul perimetru defensiv din orașul Încercuit. Lupta era Îndârjită În suburbii, și, pe drumul spre Petrovic, Faulques și Olvido Ferrara - intraseră cu o săptămână Înainte prin singurul loc posibil, o potecă ascunsă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a adăugat. Pentru Faulques era un alt fapt de muncă, firește. Rutină profesională. Dar el trăia prima oară așa ceva. Îl recrutaseră cu câteva zile Înainte și ajunsese printre camarazi la fel de Înspăimântați ca el, cu o pușcă În mâini În fața tancurilor sârbești. - Uite ce-i, ne-au făcut zob. De-adevăratelea. Eram patruzeci și opt, și ne-am Întors cinșpe. Ăi de i-ai văzut pe șosea. - Nu arătau prea bine. - Imaginează-ți. Fugiserăm ca iepurii peste câmp și ne-am regrupat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
integrare a mareșalului Tito; dar bătrânul mareșal murise, iar situația se schimbase. Soțul era croat; soția, sârboaică. Împărțeala Îi despărțise. Când bandele milițienilor cetnici Începuseră să le asasineze vecinii, soția și fiul avuseseră noroc: locuiau În zona cu populație majoritar sârbească și rămăseseră acolo, pe când soțul, fugar, fusese Înrolat În milițiile naționale croate. - În privința familiei, ostașul era liniștit. Înțelegi, domnule Faulques? Mama și fiul erau În siguranță. Când Își căra pușca, trăind mizeriile și spaimele războiului, el se consola, știindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
păsa mai puțin decât de cealaltă, cea adevărată: femeia și copilul. Fapt e că patria oficială a devenit abatorul numit Vukovar. O capcană Înspăimântătoare. Markovic s-a oprit o clipă, absorbit. Îți Închipui cum e să vină peste tine tancurile sârbești și să n-ai arme cu care să le oprești? Într-o dimineață, soldatul a fugit iepurește Împreună cu tovarășii lui, ca să-și apere pielea. Apoi, când supraviețuitorii s-au regrupat, iar el abia de-și trăgea sufletul, dumneata l-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
canatul ușii: cum Înțepi fluturii cu acul În insectar, Închipuiește-ți, cei cu efectul de care vorbeai mai Înainte. Apoi, când s-au plictisit de muiere, i-au tăiat țâțele și capul. Când să plece, au trasat pe perete o cruce sârbească și vorbele: Șobolani ustași. Tăcere. Faulques a căutat zadarnic ochii interlocutorului În lumina roșietică ce-i Încadra fața. Glasul care istorisise era obiectiv și liniștit, ca și cum ar fi citit un prospect farmaceutic. Atunci, musafirul a ridicat Încet o mână, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]