2,533 matches
-
cu proprietarul, Academia Română. 5. Cum se vede, la Agrimat poducție există, dar oare e ea rentabilă în contextul actual? Mai ales că dinspre UE unele voci caută să-i decurajeze, afirmând că în România se produce puțin și scump. Îngrășămintele saltă prețul, ca și erbicidele și pesticidele. Prețul motorinei, deși subvenționat, crește mereu. Apa de irigat costă circa 4 milioane lei/ha. Toate acestea în timp ce prețul grâului stă pe loc. Și atunci a face parte din UE echivalează pentru mulți agricultori
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
amatori invitat la târg, ce-și “omora” talentul pe o scenă amplasată în chiar centrul câmpului care găzduia iarmarocul... Într-un colț al pieței uriașului patrulater campestru, chiuituri și tropote care zguduiau pământul, cai înșeuați ca la paradă, cu călăreți săltând în șei și rotind cu îndemânare lasou-rile în care urmau să fie prinși viței îndărătnici și capricioși, încă închiși în boxe (padocuri) și care așteptau să se năpustească nervoși spre ținte numai de ei văzute, care i-ar fi scărpinat
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (8) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351227_a_352556]
-
destine. Nesfârșitei poveri... purtător peste vreme, Visuri lungi ai crescut în tăcutul din tine, Vii dovezi, că iubirea... de nimic nu se teme. Peste timp, doar lumina mai arde nestinsă. Au greșit, în prezicerea lumii, profeții. Ai căzut, te-ai săltat, și mereu neînvinsă, Tu, femeie... ești râu... din izvoarele vieții. Referință Bibliografică: Tu, femeie... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 791, Anul III, 01 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TU, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345555_a_346884]
-
Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013. arcuit fin ca o dantelă a curcubeului peste norii albi când alergi desculță în nisipul mării nu știu ce este dacă nu steag al divinitații pus să ucidă starea de om sânii pe care îi salți deasupra apei ca o morgana în limpezirea serii pot sa fie sunt fresca de lumină ce-atrage marinarii în porturile scufundate în adînc buzele moi ca o întrupare de tremurânde stele strânse în sărut ele singure pornesc razboaie lupte scufundă
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
ori simplul meu poem nu te fac frumoasă ... Citește mai mult piciorul tăuarcuit finca o dantelă a curcubeuluipeste norii albicând alergi desculță în nisipul măriinu știu ce estedacă nu steag al divinitațiipus să ucidă starea de omsânii pe care îi salți deasupra apeica o morgana în limpezirea seriipot sa fiesuntfresca de lumină ce-atrage marinariiîn porturile scufundateîn adîncbuzele moica o întrupare de tremurânde stelestrânse în sărutele singure pornesc razboaieluptescufundă corăbiilăsând pe om saracîn propria-i fireiar ochiiah ochii care l-au
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
joacă pong-ping De jocul lor, o viață mă desparte Arde focul în bucătărie Poștașul îmi aduce o scrisoare Dar lenea mea-i așa de mare, Și-mi gătesc de foame o iahnie O turmă paște vizavi pe deal O fătucă saltă pe potecă: Spuneți voi, care bibliotecă Mai ascunde-așa un ideal?! Și-aș vrea să mai lungesc nițel șederea. Însă mă opresc Că vine vremea să-ngrijesc O bubă la un degețel Ce pace-n jurul meu respiră Natura-n
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
joacă pong-ping De jocul lor, o viață mă desparte Arde focul în bucătărie Poștașul îmi aduce o scrisoare Dar lenea mea-i așa de mare, Și-mi gătesc de foame o iahnie O turmă paște vizavi pe deal O fătucă saltă pe potecă: Spuneți voi, care bibliotecă Mai ascunde-așa un ideal?! Și-aș vrea să mai lungesc nițel șederea. Însă mă opresc Că vine vremea să-ngrijesc O bubă la un degețel Ce pace-n jurul meu respiră Natura-n
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
-șef! - Unde este, agent? Nu-l văd! - Este jos, domnule... Nu-l puteam urca aici, că este..., este cât clădirea... - Ce spui, băi? Îți bați joc de mine? Cu ce l-ai adus? - Mi-a aprobat șeful Poliției mașina de săltat autovehiculele parcate necorespunzător... - Cum ți-ai permis, agent, să soliciți... - Ușor, șefu', că v-aude domnul comandant...! E pe scară... După ce a ieșit afară, agentul principal-șef Furtună Samson și-a rezugrăvit întreaga fațadă a chipului său în numai câteva
D’ALE POLIŢIEI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352198_a_353527]
-
făcut zece pași și o dorință nebună m-a făcut să mă întorc să văd dacă bătrânul plecase din locul unde îl lăsasem. Era tot acolo urmărind cum fulgii de zăpadă coborau, într-un joc al lor, pe pământ. Am săltat mirat din umeri și mi-am continuat, de astă-dată hotărât, drumul spre casa în care cei dragi mă așteptau. Însă acum, când aștern pe hârtie aceste rânduri, gândul unui studiu al umbrelor, despre care bătrânul îmi tot vorbea în ziua
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
de lumina din candelă: “Dorul - Dor - Scriitorului Ioan Miclău, din Australia - Dorul meu rămas în sat, / Dorul tău rămas în țară, / Cine le-o fi alintat / De cu zori sau de cu seară, / Când de DOR au lăcrimat? / Dorul meu săltând în joc, / Dorul tău săltând în cântec, / Le-a cuprins peste mijloc / Taina unui vechi descântec / Cu miros de Busuioc. Amintirea alunecă treptat spre “casa cea albă” unde ca tânără fată, a avut fericirea să joace în horă, alături de ursitul
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
Dor - Scriitorului Ioan Miclău, din Australia - Dorul meu rămas în sat, / Dorul tău rămas în țară, / Cine le-o fi alintat / De cu zori sau de cu seară, / Când de DOR au lăcrimat? / Dorul meu săltând în joc, / Dorul tău săltând în cântec, / Le-a cuprins peste mijloc / Taina unui vechi descântec / Cu miros de Busuioc. Amintirea alunecă treptat spre “casa cea albă” unde ca tânără fată, a avut fericirea să joace în horă, alături de ursitul ei, zi însemnată, pe care
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
pui, imposibil de reconstituit din bucățile în care era împărțit. Printre ele, niște roșii care avuseseră aceasi soartă, aruncau în sus stropi mici, ca și când acolo începuse să plouă. În cea de a doua încăpere, !0-15 cartofi cu coajă cu tot, săltau rând pe rând de o parte, ca și cum ar fi vrut să se rostogolească, după care cădeau la loc. Acum știam de unde venea mirosul. Când eram copil, bunica mea punea iarna, aproape în fiecare seară câțiva cartofi în cuptorul de la sobă
MASA DE PRÂNZ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355803_a_357132]
-
liniile corpului frumos cu privirea. După câteva momente, a mers cu vârful degetelor pe aceleași linii. S-a răsucit încet spre stânga, apoi spre dreapta. Nicio cută, nicio urmă a depunerilor de grăsime. S-a oprit la sâni, i-a săltat ușor, i-a palpat și le-a zâmbit mulțumită. A aranjat câteva bucle răzlețe, și-a scuturat capul și cu ambele brațe a desfăcut și acoperit gâtul și umerii cu părul bogat, bine întreținut. Încă sunt frumoasă! Și sexi! Aș
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
mor a doua oară Și-l vei duce mai departe Ca o sagă de-ntrebări Fiecare om o carte Datorează pentru dări Mâna ta de chiparos Să-mi însemne locul crucii Drumul lung și greu pe jos Prin livezi când saltă cucii Lasă doar să plângă luna Peste slovele de fier Zborul naște zbor întruna Și misterul, alt mister Muntele și-a-nchis izvorul Peste care nu se trece Doar căderilor fiorul Împrumută unda rece Că mă știu avar de umblet
FLORI DE MOSC de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355838_a_357167]
-
ca stropi să ude floare crescută-n larga luncă și să-mi hrănească gândul ades cu dor de ducă... Aș vrea să fiu pământul pe care calci să-ți prind desculț piciorul și să-l sărut în iarbă când sprinten saltă și lasă-n urmă dorul acelor dulci idile ce zac ascunse-acum în prăfuite file... Referință Bibliografică: Aș vrea să fiu / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian
AŞ VREA SĂ FIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355892_a_357221]
-
României, în care au fost implicați secretarul de stat Ionuț Costea și israelianul Dan Fischer. Astfel, Fischer a negociat ca reprezentant al băncii străine cu secretarul Costea o dobândă de 15,5-16%. După plecarea reprezentanților băncii, cei doi acoliți au săltat dobânda la 17%, în oferta către Guvernul României. În ședința de guvern însă, imprevizibilul Băsescu, pe atunci ministru al transporturilor, și-a deschis calculatorul portabil, a intrat pe Internet și l-a trimis la plimbare pe ministrul de finanțe, Remeș
CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355917_a_357246]
-
2122 din 22 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ce ți-aș face! -Ce ți-aș face de te-aș prinde! Sufletul ți l-aș cuprinde În mâinile amândouă Și te-aș răstigni în rouă. Dimineața, de cu zori, Te-aș sălta de subțiori, Te-aș pune pe pieptul meu Să-mi asculți suspinul greu. De te-aș prinde ce ți-aș face! Dar mă-ntreb, și ție-ți place? Să-mi fii lacrima din stele Și iubita vieții mele, Să-mi
CE ȚI-AȘ FACE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354938_a_356267]
-
grăuntele de pe ciocălăul dulce de cucuruz, la marea desfătare a mușcăturii din mărul discordiei, la miracolul gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu o Ileană bălaie a cărei singură zestre sunt cei mai minunați șapte ani de acasă... poți să cauți în toate cărțile lumii, dar
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
înțelegeam aproape nimic, acum aceasta devenise cursivă în exprimare, sigură pe ea, stăpână pe ceea ce știe; îi plăcea să citească și nu mai făcea greșeli de ortografie, scria caligrafic și avea caiete model. „Ce noroc dădu peste asta, cum o săltă domnișoara din mizeria în care era”, mai auzeam când și când, comentariile neputincioase și supărate ale unora și ale altora, care pricepeau că n-aveau încotro - era mai bine să ia lucrurile așa cum se prezentau. O sticlă de lapte și
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
FARMEC Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Farmec În grădina mea se adună Zânele în nopți cu luna Și se prind de mâini încet Lin săltând în menuet. Eu cuprins de nerăbdare Stau cu umbră în așteptare, Închid ochii, deschid ochii, În vârtejul alb de rochii. Mai apoi din ferie Gândul s-ar dori soție, Insă zânele prind veste Și se mută în poveste. Al.Florin
FARMEC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356812_a_358141]
-
dinadins, golanu' dracului cu snaga lui și cu neamul lui de schizifreotici, care au speriat lumea de hoți și de nenorociți la suflete ... Apa îi bolborosea blesteme pe la urechi și era rece și poate el o tot ruga să-l salte de-acolo, da' madam Jorjet l-a tras numai de picioare din apă, ca să nu se înece dracului și i-a dat ordin lu' dom' colonel să-și țină gura, că ea l-a salvat, că leșinase, da' dom' colonel
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
el. Și eram gata să-mi lepăd toate zdrențele de pe mine pentru a te urma pe valuri, când deodată un Demon cu coarne de aur a coborât din cer asupra mea, mi-a luat acest Măr de aur, m-a săltat de mijloc, apoi ridicând din pământ o lespede mare și neagră m-a aruncat înăuntru ca pe o mireasă săracă, desculță, flamandă și cu hainele rupte ce eram... Apoi, izbucnind într-un hohot de plâns isteric și provocator, zise: - Ajutați
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
până-n seară Hodorogim precum o moară, Și trece viața, dulce-amară, La fel ca un marfar prin gară... Luăm un toc și-o călimară Și mâzgâlim pe foi... gargară! Îmi spui tristă: E toamnă, doară! Dintr-o dată așa ștrengară, Cu pași săltați de căprioară, Te-ndrepți spre vechea oglinjoară; Prin amintiri gândul îți zboară La anii când erai fecioară; Cum trece timpul... te-nfioară! Să nu fii tristă?! Să nu te doară?! Nu mai ești, astăzi, bălăioară, Arginții-n păr sunt o comoară
O ASPIRINĂ ŞI GARGARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356884_a_358213]
-
Aceasta face să ne întoarcem mereu pe locurile natale, pentru a o împrospăta” Mitologia greacă ne amintește de gigantul Anteu care a rămas neînvins cât timp atingea pământul. Sfârșitul său a fost provocat de Hercule care a reușit să-l salte in aer, izolându-l de pământul care-i dădea forță. Spiritul patriotic eminescian rămâne exemplu grăitor pentru noi, cei de azi: „Cine are dragoste de națiune, nu-i cere nimic acesteia, dar îi dă totul” (spunea poetul) Din nefericire, în
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
cer de plumb de-a pururi domnea, / Iar creierul ardea ca flacăra de soare (Altfel). Catrenul bacovian solicită imaginația receptorului, poetul sugerează geneza și lasă cuvântul să plutească dublând interesul existențial, al lumii de început dar și a lumii literatului săltat de atingerea nervului bolnav, care îi seacă fiindul: Și-nvinețit de gânduri, cu frunte în pământ, / Omul începuse să vorbească singur... Singurătatea în care existentul începe să vorbească singur exprimă sfârșitul, pe care poetul îl sugerează temător, pentru că el conștientizează că
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]