2,957 matches
-
din siturile arheologice dobrogene au evidențiat existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis) ori de pe limesul dunărean de la Beroe (azi Piatra-Frecăței, jud. Constanța). Despre altele avem doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare ori simple sondaje arheologice. Cea mai bine cunoscută este necropola de la Callatis care, cercetată sistematic, a beneficiat și de o monografie arheologică detaliată. Unele morminte sunt considerate creștine, grație materialului arheologic; în alte cazuri, credința defuncților este văzută
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de salvare efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul dunărean de la Axiopolis (azi Cernavodă, jud. Constanța), dau prilej de reflecție arheologilor și teologilor creștini. În continuare, vom prezenta un repertoriu concis al mormintelor de caracter creștin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
p.Chr.), din afara sistemului defensiv. În fața cetății, la circa 2,5 km est, pe insula Bisericuța, se pot vedea ruinele unei alte fortificații romano-bizantine și urme de locuire din epoca medievală timpurie. Între 1926-1932 s-au efectuat unele cercetări și săpături arheologice în promontoriul Dolojmanului, situat între localitățile Jurilovca și Caramanchioi (jud. Tulcea), de către Paul Nicorescu (1890-1946), ducând la descoperirea ruinelor a două bazilici de secol V (una mare trinavată și alta mică uninavată), situate în perimetrul așezării, având altare și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
formă de cruce. Deși ruinele celor două bazilici nu prezintă cripte decât într-un singur caz, datorită conservării lor admirabile oferă, arheologiei creștine, o contribuție de neimaginat. Ideea este împărtășită și de G. Simion. Acesta din urmă considera că, deși săpăturile arheologice de la Argamum nu au cunoscut amploarea celor de la Histria, Adamclisi sau Dinogeția, descoperirea ruinelor celor trei bazilici creștine - două din secolul VI și o alta din secolul V - constituia un indiciu sigur al prezenței creștine în această fortăreață romano-bizantină
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor identificate în timpul săpăturilor interbelice (Poarta de Vest, Poarta Mică și Poarta cu turn de pe latura de sud a fortificației romano-bizantine, bazilica „mică“), tinzând, simultan, spre cercetarea zonelor din preajma acestora și ducând la conturarea unor insulae din perioadele greacă, romană și romano-bizantină ale locuirii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne ca cercetările ulterioare să aducă noi lumini în această chestiune, încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au dus la degajarea din fața intrării, de pe latura septentrională a sitului, a unei bazilici cimiteriale cu o singură navată și absidă rotundă (diametru 2,20 m) și a unei capele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
spre sud (atașat bazilicii cimiteriale), este o capelă funerară (4 m x 2 m) ce a aparținut probabil comitelui federat Gibastes și fiicei sale Anthusa, potrivit textului lespedei funerare: +Aici odihnește Anthusa, de neam mare, fiică a ilustrului comite Gibastes. Săpăturile arheologice începute de Grigore Tocilescu și P. Polonic, inclusiv la a doua bazilică, în 1899, deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe un platou înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog, cu prilejul efectuării unor lucrări agricole, s-a descoperit un cavou funerar. Săpăturile întreprinse de arheologii de la Muzeul din Constanța au scos la lumină, de sub un tumul de pământ, o construcție funerară, de forma unei camere dreptunghiulare orientată E-V cu laturile de 4,07 m x 2,60 m și înălțimea de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
epocă a fierului și în perioada bizantină). A fost sediul unității auxiliare de cavalerie Cuneus Equitatum Stablesianorum între secolele IV-VII p.Chr., iar între secole V-VI p.Chr. a fost și sediu episcopal. În anul 1958, în urma efectuării unor săpături de salvare pe teritoriul G.A.S. Salcia, raion Măcin, regiunea Dobrogea, au fost trimiși doi cercetători în zonă: Aurelian Petre (1925-1982) și D. Vâlceanu. Aceștia au constatat prezența unei necropole, care a fost săpată pe o suprafață de 6.000
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unei necropole, care a fost săpată pe o suprafață de 6.000 m2 la adâncimea de 2-3,5 m, iar în unele locuri au efectuat sondaje de control la 7 m. Numărul scheletelor descoperite se ridica atunci la 786. Primele săpături sistematice au fost efectuate în această stațiune de pe limesul dunărean între 1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
jud. Constanța) Efectuarea unor cercetări arheologice vizând istoria vechiului oraș Callatis a dus la o serie de descoperiri întâmplătoare (prilejuite de numeroasele lucrări edilitare și de modernizare a Mangaliei). Tot acum și aici, rezultatele intervențiilor repetate de salvare și al săpăturilor organizate au scos la lumină o varietate de descoperiri arheologice, numismatice și epigrafice, corespunzătoare diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
numeroasele lucrări edilitare și de modernizare a Mangaliei). Tot acum și aici, rezultatele intervențiilor repetate de salvare și al săpăturilor organizate au scos la lumină o varietate de descoperiri arheologice, numismatice și epigrafice, corespunzătoare diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în sectorul nord-estic al orașului Mangalia, încă de la sfârșitul perioadei interbelice. Ample săpături (în marea lor majoritate, de salvare) s-au efectuat și în afara cetății, îndeosebi în necropolele orașului, ducând la descoperirea unei necropole de epocă elenistică (secolele IV-I a.Chr.), în partea septentrională a zidurilor cetății, unde s-au făcut săpături
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
săpături (în marea lor majoritate, de salvare) s-au efectuat și în afara cetății, îndeosebi în necropolele orașului, ducând la descoperirea unei necropole de epocă elenistică (secolele IV-I a.Chr.), în partea septentrională a zidurilor cetății, unde s-au făcut săpături repetate datorită necesității amplasării de construcții moderne (stadionul, parcul, spitalul orășenesc etc.). Au fost descoperite circa 100 de morminte. Constantin Preda (1925-2008), remarca în mod deosebit mormântul cu papirus și platforma cu ruguri de incinerație. Pe teritoriul necropolei de epocă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
investigațiilor au format obiectul unui studiu separat. Cimitirul de la Mangalia acestei perioade a fost, unul dintre cele mai remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Mangalia acestei perioade a fost, unul dintre cele mai remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au scos la lumină diferite vestigia: 1) o stelă funerară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
remarcabile monumente paleocreștine de pe teritoriul Dobrogei (Petre Diaconu, 1924-2007). Repetarea descoperirilor (1960, 1916 și 1962) și importanța obiectivului arheologic a determinat începerea săpăturilor sistematice, desfășurate pe durata a 10 campanii de săpături (între anii 1963-1975). Tot lor le aparține și săpătura de salvare din 1968, efectuată în partea de sud a șoselei Mangalia-Albești (8 morminte de inhumație). În urma unor descoperiri întâmplătoare s-au scos la lumină diferite vestigia: 1) o stelă funerară creștină, scrisă în grecește, care menționează existența unui jurist
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care este înscris numele episcopului local Stephanus (secolul VI), primul episcop atestat într-un alt oraș al provinciei Sciția Minor, Tomis; 3) un fragment de arhitravă, care avea înscris numele împăratului bizantin Iustinian (527-565), iubitor de construcții (gr. filoktistos). Alte săpături arheologice nesistematice au descoperit ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), situate pe latura de nord a zidului de incintă al orașului Calattis. În anii următori, seria descoperirilor întâmplătoare continuă să se repete aproape cu regularitate. Aceste
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
deși este situată în marginea de vest a orașului Mangalia, dincolo de calea ferată, de o parte și de alta a șoselei ce duce spre Albești (în continuarea străzii Oituz), prezența unor construcții moderne nu a îngăduit decât parțial cercetarea necropolei. Săpăturile arheologice efectuate anterior anului 2000 au vizat cercetarea necropolei din epoca romano-bizantină, amplasată la marginea de vest a Mangaliei, necropolă care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care ocupa un teren extins, aflat, în cea mai mare parte a sa, dedesubtul clădirilor moderne. Cercetările arheologice au fost concentrate astfel numai în partea de nord a orașului (neafectat de clădiri), unde s-au și efectuat o serie de săpături de salvare, cu câteva întreruperi, între anii 1965-1976. Prezența acestor disfuncționalități au împiedicat realizarea completă a tuturor constatărilor și înregistrărilor necesare mormintelor cercetate. Pentru o parte a mormintelor (339-360) există numai inventarul lipsit de alte amănunte. Au fost săpate cam
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolei, fiind dezgropate 360 de schelete. Cercetările arheologice în necropola callatiană au continuat și după 1990 și mai recent. În toamna anului 2005 s-au efectuat în orașul Mangalia mai multe lucrări pentru modernizarea sistemului de termoficare. Una dintre aceste săpături, realizată fără supraveghere arheologică, a dus la descoperirea unor morminte aparținând necropolei antice din zona de nord a orașului, afectate din păcate de intervențiile mecanice. Cercetările arheologice efectuate în această zonă a orașului au evidențiat existența unei necropole care a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
datate pentru secolul IV. 4.1. Tipurile de morminte Monografia necropolei callatiene prezintă un repertoriu voluminos de 367 de morminte (plus altele în tumuli, din epoca romană timpurie: 10 în tumulul I și 10 în tumulul II). Mormintele identificate prin săpăturile de salvare, cercetate în necropola callatiană, se ridică la peste 400 (însumând aproape 600 de schelete). În cele 338 de morminte descoperite s-au găsit 547 de schelete: 367 sunt de adulți, 154 de copii și 26 de adolescenți. S-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
decât în celelalte categorii. Asemănări în privința datării acestei categorii de morminte întâlnim în zona nord-pontică (secolele II-IV), la Odessos și la Intercisa (secolele V-VII); b) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M316, M338 și una recuperată prin săpăturile de salvare din 1968), constau dintr-o cameră funerară de formă rectangulară 3,70 m / 5,60 m x 2 m x 2 m, accesul făcându-se printr-un dromos prevăzut cu trepte de piatră. Sectorul culoarului din fața intrării, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de podoabă și de ofrandă alături de defunct. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să substituie încă obiceiurile păgâne. Materialul descoperit (multe dintre mormintele săpate sunt fără inventar) în urma săpăturilor efectuate până acum, ne prezintă mai multe informații de natură arheologică (foarte variate): cele mai multe obiecte datează din prima fază a necropolei (secolul IV), cu excepția câtorva obiecte și vase de lut (secolele V-VI). În marea sa majoritate, materialul descoperit este
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]