1,066 matches
-
corectitudine, dar fără milă! Să ne fie milă de cei care suferă, nu de cei care au produs suferința, să ne fie milă de cei care au fost sărăciți și călcați în picioare și nu de cei care i-au sărăcit și i-au călcat în picioare", a spus Antonescu. "Respectați legea, respectați democrația, dar luptați până la capăt, fără ipocrizie, fără milă. Afară cu Partidul Democrat Liberal! Afară cu cei care și-au permis să își bată joc de milioane de
Antonescu: Luptați-vă cu onoare, dar fără milă faţă de PDL () [Corola-journal/Journalistic/44472_a_45797]
-
captiv, care acționează împotriva intereselor românilor. Din opoziție, am atras atenția, prin moțiuni simple și de cenzură, asupra înrăutățirii permanente a situației sociale și economice a țării, de fiecare dată cu speranța că cei care guvernează vor înceta politicile care sărăcesc românii, lovesc economia și subminează instituțiile și vor opri îmbogățirea prin fraudă a clientelei politice", se afirmă în textul moțiunii. Parlamentarii Opoziției spun că Guvernul a cedat șantajului unor grupuri de interese privatizând companii de stat și acordând licențe de
Moţiunea USL "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!", citită în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/45303_a_46628]
-
gînditorii, atît cît observase el, nu erau oameni pe care să te poți bizui, dar cu un negustor cinstit te înțelegeai altfel. Pe el îl ajutaseră să se descurce persoane importante din oraș. Și ei meritau să fie umiliți și sărăciți de ruși? Prietenul lui îi răspunsese de-abia după două săptămîni. Nu avusese nimic special de făcut. Se bucurase intens că putea ieși din subterană, că pe stradă nu mai era privit într-un anume fel, suspicios-ostil, din cauza înfățișării sale
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
trateze onorabil. Aici Haikis era de acord cu prietenul lui. Conducătorul nu fusese mai breaz decît legionarii, doar că în loc să-i omoare cu mîna lui pe jidani, cum făcuseră ei, voia să-i facă să se sinucidă. Îi dezonora, îi sărăcea sau îi lăsa muritori de foame, în timp ce se jura că-i apără de ceea ce le făceau nemții în Germania și în țările pe care le cuceriseră. În scrisoarea de răspuns Iosif i-a dat dreptate și a adăugat că eliberatorii
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
Carmen Avram a prezentat la prima ediție a emisiunii ”Sărăciți de criză și neglijați de sistem tot mai mulți români cad în plasă falșificatorilor de medicamente. Escroci care se îmbogățesc din suferință noasra și cărora legile slabe le permit să vândă otravă sub formă de pastile pe internet, pe stradă
Otrava din capsule. Vezi aici transcriptul emisiunii ”În Premieră”, sezonul 3 () [Corola-journal/Journalistic/23428_a_24753]
-
postumă a operei și personalității sale. El a stimulat orgoliul masei, a crezut în superioritatea națiunii sale. Or, orgoliul colectiv este un motor care pune popoarele în mișcare. Un popor lipsit de încredere în destinul său va fi umilit și sărăcit. În momentele de cumpănă e nevoie de astfel de spirite care să îmbărbăteze masa. Grigore Vieru, în ciuda slăbiciunilor sale, a făcut-o la un mod exemplar. Prin urmare, mesajul său a fost receptat de inconștientul colectiv și conservat acolo pentru
Cîteva considerații pe marginea postumității lui Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5430_a_6755]
-
din cele mai neașteptate Buculei urmărește cronologic dezvoltarea fostei urbe devenită un oraș prosper, un port și una dintre așezările cele mai importante ale României. Autorul raportează întâmplările dramatice ale acestei urbe greu încercate (fiind arsă ori bântuită de ciumă), sărăcită de armata turcească sau devastată de ocupanții germani (în 1917), raportează, deci, toate acestea la istoria țării, scoțând în evidență trecutul eroic al orașului de la malul Dunării. "Brăila este un loc din cele mai vechi timpuri, hotărât românesc" afirma pe
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
vîndă de veci; căci țara este a Mea, iar voi sunteți la Mine ca niște străini și venetici. 24. De aceea în toată țara pe care o veți stăpîni, să dați dreptul de răscumpărare pentru pămînturi. 25. Dacă fratele tău sărăcește și vinde o bucată din moșia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda lui cea mai de aproape, să vină și să răscumpere ce a vîndut fratele său. 26. Dacă un om n-are pe nimeni care să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
din cetatea în care o avea; căci casele din cetățile Leviților sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel. 34. Ogoarele așezate în jurul cetăților Leviților nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăpîni de veci. 35. Dacă fratele tău sărăcește, și nu mai poate munci lîngă tine, să-l sprijinești, fie ca străin, fie ca venetic ca să trăiască împreună cu tine. 36. Să nu iei de la el nici dobîndă, nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, și fratele tău să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
împrumuți banii tăi cu dobîndă, și să nu-i împrumuți merindele tale pe camătă. 38. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care v-am scos din țara Egiptului, ca să vă dau țara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru. 39. Dacă fratele tău sărăcește lîngă tine, și se vinde ție, să nu-l pui să-ți facă muncă de rob. 40. Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta pînă la anul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
și puteți să-i țineți astfel robi pe veci. Iar cît despre frații voștri, copiii lui Israel, niciunul din voi să nu stăpînească pe fratele său cu asprime. 47. Dacă un străin sau un venetic se îmbogățește, și fratele tău sărăcește lîngă el, și se vinde străinului care locuiește la tine sau vreunuia din familia străinului, 48. el să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi vîndut: unul din frații lui să poată să-l răscumpere. 49. Unchiul lui, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
noi în țară, făcând de prisos orice muncă intelectuală". Clasa aceasta trăiește din munca țăranului, care "ca dorobanț moare pe câmpul de luptă, ca muncitor se spetește plătind dări". Ea face politică pe baza legilor franțuzești, în vreme ce poporul de jos "sărăcește și se stinge de mulțimea greutăților". Aparatul administrativ creat este supradimensionat, scump "și nu se potrivește cu trebuințele simple ale poporului" 9). Profeții noului timp sunt fabricanții de palavre, uzurpatorii, demagogii, toți trăind din munca țăranilor, "fără a compensa prin
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
receptorul la ureche în blocul vecin - este nevoie și de o legătură între cele două aparate. Pentru a avea însă o comunicare completă și eficientă este nevoie și de un feedback. Cuvântul acesta de strictă specialitate, impus de cibernetică, este sărăcit dacă-l traducem prin termenul românesc răspuns. Fiindcă el este un răspuns special, nu seamănă cu o confirmare sau infirmare. Este un răspuns care ajută receptorul să-și dea seama de valoarea mesajului, să observe cum a fost perceput și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cu cestiunea agrară. Cestiunea raporturilor între proprietatea mare și cea mică nu e pur și simplu economică, ci amenință a degenera în cestiune națională, de existență chiar pentru statul nostru și pentru naționalitatea română. Țăranul, în Moldova mai cu seamă, sărăcește și scade la număr, iar urmarea acestei stări de lucruri, ce se putea prevedea cu siguranță matematică, e că și proprietarii mari dau îndărăt, că moșiile încap pe mâni străine și împreună cu ele influența determinantă asupra sorții istorice a acestei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stinse, cu acele resturi în care vertebre și cranii sunt osificate și condamnate la o anume formă, resturi intelectual sterpe, fizic decăzute, moralicește slabe și fără de caracter. Toată viața publică a poporului tânăr se viciază, moralitatea lui decade, inteligența lui sărăcește și se usucă. Nu e nici un pericol pentru români de - a - și asimila rase tinere de orice origine ar fi, dar un pericol mare de-a asimila rase bătrâne, cari au trecut prin o înaltă civilizație și prin mare corupție
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
imediat superpusă țăranului, a transmite de la o mână la alta posesiunea lucrurilor, dar a opri pe această cale cea mai mare parte drept recompensă a acestui serviciu de mijlocitor. Deci există două națiuni deosebite în această țară, una stoarsă și sărăcită de producători, alta îmbuibată de mijlocitori: poporul și plebea. A afirma că "liberalism" sau "conservatism" de principii poate lecui o asemenea stare de lucruri este, ierte-ni-se, o credință ușoară. Orice principii am pretexta că avem și unii și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de esploatare, condusă de cel mai străin dintre ei, de d. C. A. Rosetti? Dar să i-o spunem, spre mângâierea d-sale și a partizanilor, nu mai sperăm în venirea unui asemenea om. Acest popor românesc e atât de sărăcit, atât de amețit prin fraze, atât de căzut încît un asemenea om ar muri sub garduri, ca Șincai ori ca Avram Iancu, sau s-ar găsi cineva să-l vânză, precum pe Tudor l-a vândut sârbul Macedonski, și, în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
izvorul a toată independența, colegiile neatârnate de pîn' acum, se desființează. Toate astea sunt bune și frumoase. Înțelegem chiar ca d. Brătianu să ne aducă aminte soarta gladiatorilor: Morituri! E drept să ne aducă aminte: clasele vechi ale României au sărăcit și au căzut; vremea lor a trecut pentru totdeuna; toți românii sunt săraci, toți sunt egali. Nu mă vreți voi pe mine, dar vă voi eu pe voi. Am în mâna mea colegiul IV, inerția pe care-o mișc încotro
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și daca la toate mizeriile ce relevăm nu primim alt răspuns decât digresiuni asupra gloriei militare [î]i putem asigura pe adversari că - din nenorocire - va veni o zi în care nimeni nu va mai putea conta pe un popor sărăcit 236 {EminescuOpXIII 237} și demoralizat. Istoria își are logica ei proprie; nici un neam nu e condamnat de a suporta în veci un regim vitreg, corupt și mincinos, chiar daca acel regim se exercitează de cătră fiii lui proprii, cu atât mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
substanțială și neajunsurile răsărite dintr-o dezvoltare neregulată a trecutului nostru istoric. Experiența însă a dovedit că introducerea de forme lipsite de cuprins sunt departe de a prezenta o compensațiune exactă a sacrificiilor pe cari le cere înființarea, că poporul sărăcește prin risipa de muncă, cu totul disproporțională cu foloasele ce le poate culege din aceste inovațiuni. A fost dar natural ca, în urma acestei extenuații de putere, multe rele endemice și altele de caracter epidemic să se ivească și să decimeze
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și a accentuat dependența față de unele state dezvoltate și de organismele financiare internaționale. Această stare de lucruri a generat și mari discrepanțe sociale. O minoritate infimă a acumulat, mai ales pe calea „acumulării primitive” de capital, în vreme ce majoritatea populației a sărăcit, cu precădere datorită creșterii prețurilor, mai rapidă decât cea a salariilor, pensiilor și altor venituri, precum și prin extinderea șomajului. Pentru realizarea tranziției la o economie de piață s-au folosit, în țările din centrul și estul Europei, diferite căi și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
ani a ținut domnia domniței Maria Brâncoveanu în scaunul de la Iași. Gravă și plină de importanță, a căutat cu toată tinerețea ei să-și impună prestanța rangului în fața orgolioaselor jupânese moldovence. Țara era încercată, jefuită de polonezi, cazaci și tătari, sărăcită de schimbările dese de domnie, de biruri și de haraciuri. Se cuvenea ca toată lumea să-i acorde respect, pentru că ea aducea garanția unei stabilități politice de care Moldova de mult nu mai avusese parte. Când respectul nu venea în mod
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se poate face în Moldova, ca țara și oamenii ei să se refacă la umbra steagului nostru și să înceapă să fie buni platnici. Beiul Constantin Duca, în două rânduri domn la Iași, s-a aruncat în războaie fără noimă, sărăcind țara și pe noi. Ce povață ne dai, măria ta? — Scoateți-l din domnie și puneți pe altcineva. — Imbrohorul care-l mazilește este pe drum, în câteva zile îl aduce pe Duca la noi. Îl vom închide în închisoare și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cailor..., gândea păcătos spătarul, așa că-și făcu semnul crucii, hotărât să urmeze îndemnul preotului și să treacă dincolo la mânăstire ca să guste și el din pâinea îndulcită cu miere și din ulcelele de vin când or cânta călugării: „Bogații vor sărăci și vor flămânzi, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de binele Lui!” În biserica mânăstirii, lume multă, multă, călugări, negustori și, judecând după îmbrăcăminte, femei din toate stările. Masa cu prinoase ținea cât pronaosul, peste
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care era un R mare când te apropiai. Venea de la Renning, cei care dețineau fabrica. Îmi amintesc mereu de furnal fiindcă tata stătea de obicei pe verandă, se uita la el și zicea: „Renning ăștia sunt oamenii care ne-au sărăcit. Dracu’ să-i ia pe rahații ăștia bogați. Ei au sărăcit toată valea asta, ei și nenorociții de politicieni pe care-i pun să ne conducă“. Nu prea avea un loc de muncă stabil, așa că stătea pe verandă mai tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]