1,040 matches
-
ne ,,asigurase” Iliescu tot timpul. Dar Tagma Jefuitorilor își atinsese în totalitate scopurile: un stat de tip mafiot, o Dictatură a Hoților, îmbogățită prin jaf sălbatic asupra țării, o presă în mare parte aservită lor, o justiție coruptă, o populație sărăcită cu scopul clar de a-i limita posibilitățile de reacție, o debusolare cvasigenerală indusă perfid, cum că ,,nu știm” cum să mai ieșim la liman. Ce se mai putea face în această situație? Ce se mai poate face împotriva unei
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
debusolarea în care au fost împinși în mod sistematic, nici ei nu mai știu bine ce vor. Unii, în inconștiența lor (sau poate interes - de la caz la caz) vor să aducă din nou în față chiar pe cei care au sărăcit populația și au distrus în mod sistematic țara. Astăzi ne confruntăm chiar cu situația total aberantă, în care unii indivizi, din prostie sau ticăloșie (altă cauză nu există), spun că Iliescu este ,,un politician de marcă” și un om ,,deștept
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în față să spună populației să aibă răbdare, să fie ,,consens și pace socială” în timp ce țara era jefuită, economia era distrusă, bogățiile țării erau date străinilor pe nimic, întreprinderile prădate și date la fier vechi, iar inflația și prețurile ridicate sărăceau populația. ,,Furați în voie dragi tovarăși și prieteni că acum se poate; eu vă dau liber la hoții, iar voi în schimb mă țineți pe mine la putere. Eu nu sunt ca Ceaușescu, care voia totul numai pentru el !” Bineînțeles
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Ancheta cerea fruntașilor a 33 de sate să răspundă la întrebările următoare: 1. Câți oameni au pribegit din satul vostru în vremea de acum și care sunt aceia? 2. Dece au pribegit, și îndeosebi dece satul vostru se pustiește și sărăcește dela o zi la alta, cu toate circumstanțele? Înainte de a arăta cele prezentate de oamenii satului, trebuie să spunem că anchetatorii au primit o declarație scrisă din partea însuși cel mai incriminat în speța cercetării, domnului de pământ, contelui Josif Teleki
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru clădiri și în Sibiu pentru palisate, am auzit că prețul lor a fost bonificat, dar noi nu știm, ci știm că nouă nu ni s-au dat un ban din aceia. 9. Slujba la domnul nostru nu puțin ne sărăcește, ce-i drept iarna ne lasă două zile pe săptămână, dar vara până ce lucrurile sale le isprăvește, cositul, seceratul, ne mână în fiecare zi și nu ne dă decât un țipău(pâine), când avem însă sărbătoare, atunci ne scoate din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ani, 5. Todor Ona, 47 ani, 6. Iuon Oina, 28 ani, 7. Iuon Borsan, 28 ani, după jurământul legal mărturisesc: Oameni care au pribegit dela noi de vreo 5-6 ani, domnul ia căutat și i-a adus înapoi, dar fiindcă sărăcim zilnic și ne pustiim arătăm aceste acuze: 1. Darea împăratului ne apasă foarte greu și de multe ori se întâmplă cu țidula sacunului sosește și executorul și atâta mâncare și băutură pretinde.... 2. Dusul lemnelor la cetatea Făgăraș e o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apasă greu asupra noastră și faptul că domnul, toate grădinile noastre le paște cu caii săi, apoi pășunatele într-atât le oprește pentru cosit și ierbărit că noi n-avem loc unde să ne paștem vitele.... Pentru aceste mari mizerii sărăcim și ne ruinăm zilnic și poate trebuie să ne pustiim pentru totdeauna. Nu avem nicio plângere contra domnilor căpitani, pentru că din partea lor am putea trăi în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și mândria satului, familii mai înstărite, mai chibzuite, chiaburii, care erau supuse de activiștii comuniști unui regim de exterminare economică, ca să fie aduse în scurt timp «la sapă de lemn», inconștienți, sau poate prea conștienți că în felul acesta va sărăci țara, făcându-i pe toți egali în ale sărăciei, transformându-i astfel într-o amorfă masă mult mai ușor de manipulat. Pentru că comunismul făcea alergie vis-à-vis de bunăstarea gospodarului. Dăm numai câteva exemple de năpăstuiți, pe care administrația vremii și-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1864, tocmai pentru că popa cel bețiv a plecat grăbit la cârciumă de la biserică, fără să stingă lumânările, „doritor de a schimba potirul pe stacană și de-a părăsi mai degrabă altarul pentru ca să se ducă la taraba crâșmei”. „[Acum] satul e sărăcit de jupânul Moisi - scrie Alecsandri - și jupânul Moisi vede fără entuziasm clădirea unei [noi] biserici, care e menită a-i smomi [= ademeni] o parte din mușterii” <endnote id="(881, pp. 228-232)"/>. Și retorica antisemită interbelică speculează pe tema opoziției dintre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi cu Îndestulare ori cu lipsă, tot anul” <endnote id="(137, p. 215)"/> sau „Când ț-a intra În casă [la Începutul săptămânii] un om cu noroc, Îți merge ca din apă, da când ț-a intra unul fără noroc, sărăcești și flămânzești” <endnote id=" (259, p. 223)"/>. În anul 1880, pictorul Nicolae Grigorescu a expus la Expoziția oficială de la Paris o pictură intitulată Evreul cu gâsca. Suflul proaspăt al lucrării și realismul ei frust i-au impresionat pe criticii de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de evacuare, a restricțiilor de circulație și aprovizionare, a regimului muncii obligatorii. De asemenea, în același Memoriu se arată că evreii, sunt lipsiți de mijloace de subzistență în marea lor majoritate, ca urmare a interdicției de a-și exercita profesiunile, sărăciți de obligațiile financiare și materiale la care erau supuși. Avocatul Solomon Zalman, în calitatea lui de președinte, face eforturi disperate pentru a asigura funcționarea instituțiilor de învățământ și de asistență socială și spitalicească, de care populația evreiască avea nevoie. Pe
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
faptul că „Școala evreiască din Huși nu are cu ce plăti salariile profesoarelor care nu au primit salariile pe câteva luni”. Țărănimea fălciană a fost evocată În contextul strict al bussines-ului astfel: „Județul nostru este un județ deficitar, țăranii au sărăcit, Își vând vitele pentru a cumpăra porumb și grâu, astfel că afacerile pe care le fac comercianții sunt foarte reduse, câștigurile mici și posibilitățile de a da ajutoare sunt complect reduse”. Cantina preconizată a se deschide „...pentru aproximativ 100 de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toate acțiunile inițiate de Consiliul Județean sau Comunal al FDP, atât pe teren propagandistic, cultural, economic, politic, etc.”. Cu certitudine, cel mai urât le-a sunat În urechi simplilor alegători contribuția economică deoarece asta Însemna iarăși scuturarea buzunarelor și-așa sărăcite de nevoile curente. Ca toate documentele emise de la 1 ianuarie 1948, și acesta se sfârșea cu entuziastul „Trăiască Republica Populară Română!”, ce va fi Înlocuit mai târziu cu „Luptăm pentru Pace!” ori „Trăiască primul Plan Cincinal!” sau, cine mai știe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dar al cui?, ne Întrebăm noi. Mare atenție se acordase unei replici din piesă despre care cenzorul spunea că „... poate căpăta un alt sens În interpretarea scenică”. Iată angoasa tovului: „Dincă: <<În numele cui? Al ordinei? Al țării asteia care sărăcește și blastămă și piere>>?”. C-a vrut sau n-a vrut, maestrul Everac dăduse palme grele sistemului ticăloșit În mijlocul căruia fusese nevoit să-și ducă existența dar și să scrie pentru a putea supraviețui. Mai lungă fusese cererea de modificare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
24-25 a fost Cuvântul Domnului care ne-a mobilizat foarte mult ca familie să ne implicăm în lucrarea misionară și socială: ,,Unul,care dă cu mână largă,ajunge mai bogat;și altul,care economisește prea mult,nu face decăt să sărăcească. Sufletul binefăcător va fi săturat, și cel ce udă pe alții va fi udat și el”.Și așa a fost! Domnul fie lăudat! În încheiere doresc să amintesc un ultim paragraf scris de George Muller care sună astfel: “De multe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
că nu prea știi de trebile politice din țară. Nici eu nu le cunosc prea bine dar am înțeles câte ceva din ce ne mai spune domnul învățător, sau cei din tîrg care mai citesc gazetele.Oamenii o duc greu și sărăcim din an în an mai mult că cei de la guvern, politicienii, își văd numai de interesele lor. Apăi și regele a cam lăsat țara de izbeliște și îngăduie să-și facă de cap toți cei ce ne cârmuiesc din guvern
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vremea îndepărtatei mele copilării. S-a stins fulgerător ca o flacără, fără suferință! M-am îngrijit de toate conform datinei și cu respectul cuvenit pentru mama mea dragă și scumpă! Am încercat o mare durere sufletească simțind că am rămas sărăcit de marea dragoste a ei, a celei care mă născuse. Oricum, viața nu stă în loc!... Muncesc relaxat, mulțumit de munca din școală și de relațiile mele cu lumea. Puțin timp după această dată, oponentul meu iese la pensie. Venea la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
foarte mult și cu care mă distram de minune. A sosit Într-o seară de vară - parcă prin 1913 - dintr-un orășel situat la vreo treizeci și ceva de kilometri de noi. Tatăl lui murise recent Într-un accident, familia sărăcise și vajnicul băiețel, nepermițându-și costul unui bilet de tren, străbătuse atâta cale cu bicicleta pentru a petrece câteva zile cu mine. În dimineața următoare sosirii lui, am făcut tot posibilul să pot ieși din casă pentru a porni În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de nu le dai, te lasă!... Haideți! Haideți! Împărăția Cerurilor e pe voi! Care mai dați?! Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta, de-om da și-om tot da, boierii or sărăci și prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca o șiră a spinării, nu știu, zău, ce s-ar fi ales de noi, spune Ștefan. Avem rădăcini adânci, nu ne smulg ei cu una cu două, întărește Șendrea. Soartă de popor mic și sărac... Nu suntem săraci, suntem sărăciți. Ne-a ronțăit o istorie nenorocită, povestește Ștefan. De ne gândim numai la ultimul sfert de veac de ură și dezbinare ce ne-a făcut mai mult rău ca o năvălire barbară... Am rămas bolnavi, dezbinați, înrăiți, săraci și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
popoare de alt neam și credință s-au așezat În vatra romanică, ducându-și traiul Împreună cu localnicii În pace și Înțelegere. Orânduirile ce s-au scurs În vreme au impus legi nedrepte, au pretins populației băștinașe obligații Înrobitoare, marginalizând și sărăcind autohtonii latini. Acești istrieni nu s-au bucurat de binefacerile progresului căci autoritățile fie turcești, slave sau germane nu le-au permis școli și biserici În limba română și nici o formă de manifestare proprie identității lor. Constrânși de nevoi și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Adler, Jung, Schneider, pe de altă parte pe Shakespeare, Dostoievschi, Cehov, Faulkner, Hemmingway, Kafka, sau am scoate din literatură pe Don Quijotte sau pe Salavin, personajul titular al romanului lui Duhamel. Este imposibil, deci, să reducem subiectele fără a le sărăci, amândouă fiind demult înscrise într-o aceeași temă printr-un statut care le dă drept de liberă existență și circulație. Mă întreb, de altfel, la ce ar folosi să reducem o temă deja constituită, la două repere care nu ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de mâncare"); lua florile, murdărindu-le cu lutul de pe mâini, îmi întindea mâna să i-o sărut, mi se făcea greață, dar el mă sfătuia: "Să nu-mi mai aduci flori... n-am murit... cu florile este o batjocură, ne sărăcesc florile, nu mai avem grâu de când cu moda asta nelegiuită...; tu să înveți să fii cumpănit". Atunci am auzit întâia oară acest cuvânt. Cred că l-am schițat corect pe Părintele Vania. Dar, ca și sărăcia, care provoacă un rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
umilirile sărăciei, trebuie să credem că situația acelei lumi sărace era într-adevăr mizerabilă. Să nu uităm că Verona, un oraș militar și fortificație a renumitului cvadrilater austriac, nu dispunea de fabrici iar satele dimprejur erau în continuu jefuite și sărăcite de rechizițiile de animale și de furaj pentru armată. În suburbia orașului, unde se găsea parohia Santo Stefano, unicele activități de o anumită relevanță erau magazinul gogoșilor viermilor de mătase, unde lucrau periodic vreo 50 de femei și «Rigatta Zatta
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un reacționar ca și junimiștii. Dar în Eminescu nu vorbea interesul vreunei clase diriguitoare, ci al claselor mici, al meseriașilor, al răzeșilor și al țăranilor 1. Din acest punct de vedere a criticat Eminescu formele noi, care sunt rele, pentru că sărăcesc și distrug acele clase. Ca să pricepem și mai bine deosebirea dintre Eminescu și junimiști, să ne gândim la atitudinea câtorva corifei ai "Junimii". Pe când Eminescu, cum am spus, a criticat societatea românească în numele claselor de jos, dl Maiorescu a criticat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]