1,039 matches
-
corespondentă a voastră din București ? A.M.P. : Era o copilă din Moldova, de la școala de presă a Opiniei. V.A. : Ce s-a întâmplat cu ea ? A.M.P. : S-a măritat cu Horia Rusu și este văduva lui Horia Rusu, săraca ! A avut mare ghinion. V.A. : A dispărut din presă și era o fată foarte bună. A.M.P. : Din presă a dispărut. A mai fost o vreme pe la liberali. Era foarte talentată. Este, că nu știu ce face. V.A. : Și bătĂioasă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
O să aveți nevoie de ei. Suntem prieteni, nu mai e ca pe vremuri. RĂzboiul Rece s-a terminat. Nu se mai întoarce“. Iar fata asta, mă uitam la ea, traducea cu atâta participare, de parcă eram surori. Se vedea că ea, săraca, de fapt era de partea noastră și chiar credea în ce zice și că nu era ca aia, îndoctrinată. Între timp, pusese să fie desfăcută mașina, începuseră să scoată șuruburi din caroserie. Era o ches‑ tiune din asta cu totul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
partid. Toți erau contra ! Toți din vechile partide istorice voiau ca arhivele să rămână la servicii ! Mona Muscă, care l-a însoțit pe Quintus până să intre pe platou, îi spunea liderului liberal să fie de partea tran‑ sferului dosarelor. SĂraca Mona Muscă ! Nu, Quintus a dormit jumătate din emisiune și, când se trezea, spunea că nu trebuie luate arhivele de la Securitate. Știm de ce, că și el avea lucruri de ascuns în arhive. Domnul de la PNȚCD, la fel de convins. Deci Ticu Dumitrescu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
vai! madame democrația e jună - jună de tot - o minoră; mica democrație are încă mult timp voie să-și vâre degetele mărunte în năsuciorul impertinent și din când în când, să-și ridice rochița mai sus de buric. E micuță, „săraca...” N.D. Cocea găsea dimpotrivă, că democrația este foarte serioasă și matură, dar e virgină, na fost pusă la încercare...” Mircea Eliade, fostul coleg de școală al lui Șeicaru, era ambiguu, se scălda în lirismul ... vorbelor. Democrația fiind minoră, i se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
situația mea actuală”. Cum fragmentul versurilor se termina astfel: „Miamintesc ce-a fost odată și mă năpădește jalea, Vărs pe-ascuns lacrimi amare și aștept să scap din „Valea Plângerii”, care altă dată răsuna a voioșie, Iar azi a ajuns săraca: mută, tristă și pustie” Iar el deceda în noiembrie 1942, poezia numai încrezătoare în ceea ce avea să urmeze, nu putea fi... Pe anul 1943, Revista Bucovinei a totalizat 632 de pagini, iar în 1944, 399 pagini. Cu numărul 4/1944
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dus mai departe de noi. Avînd dulapuri, avînd haine, avînd toate, ne-am înjghebat, în pripă, un fel de colibă, punînd dulapurile roată și rogojinile le-am folosit ca acoperiș. Cînd a venit ploaia, totul a fost praf, toate hainele... săraca mama și soția puneau ligheane pentru ca să nu se ude. Dar era o căldură în balta aceea foarte mare. Atunci în iunie, 25, cînd am ajuns noi. Stăteam și ne uitam, toți vecinii, unul la altul: ce căutăm noi în Balta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unui computer, să se deplaseze pe un anumit itinerar; 2) era ea însăși o ființă vie și sensibilă care-și cunoștea bine obligațiile; 3) la timonă putea să se afle o fantomă. Din cele ce populează castelul. Contribuie și ele, săracele, la colectarea fondurilor necesare întreținerii muzeului, în condițiile economiei de piață. Ultima versiune mi s-a părut mai aproape de adevăr, mai în spiritul locului. Stăm în ecluză vreo 15 minute, și după ce străbatem, preț de 30 de minute, fără un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
capului, sediu al vitalității și puterii spiritului. În basmele citate nașterea nu numai că este de natură magică, dar se produce în circumstanțe în care conceperea pare imposibilă și este nesperată: „La ietate dă opzej dă ani, să pomenește baba, săraca, cu burta mare!” (Bugheade-Sus - Argeș ). Aceasta este prima barieră înfrântă de erou, însăși apariția lui în lume provoacă armonie și fecunditate. Erodarea permanentă a creației prin vecuire are un corespondent în bătrânețea mamei, iar fiul care a demonstrat că ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
casa lor, nu cucoșu. Și a treia fată a fost Marița blondă și înaltă și a fost drăguța tati. A fost măritată cu Nică Rădășanu și au ținut crâșmă. Mulți bani și multe zile amărâte a avut biata mama mea săraca din pricina ei ! Și un ficior Vasile Liță, care iar a fost voinic și înalt că toți și cele trei fete și feciorul au samanat mâni-sa nu tată-su. Vasile Liță a fost de rară omenie și de mare cinste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pompilian, era dispus să renovăm Întreaga clădire, făcând-o mai corespunzătoare cerințelor zilei (canalizare, baie, Încălzire). Astfel În 6 iulie 1974 am devenit proprietarii noului apartament. Dacă acestea erau vederile noastre asupra clădirii, nu aceleași vederi le-a avut și săraca Mama, care a venit să ne vadă noua locuință. Zadarnic i-am prezentat-o În culorile cele mai vii, cu toate planurile noastre de renovare, s-a Înapoiat În Axente Sever amărâtă foc. “Oare chiar așa i-a luat Dumnezeu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
măsură Privește Cerul depărtat Că acolo locuiște Tatăl ce-L ce ne iubește Și de toate se-ngrijește! Sfânta Maică Prea Curată 15.08.2007 Sfânta Maică Prea Curată Te rog spre mine te apleacă Că sunt fiică prea săracă Săracă În fapte bune Și puțină-n rugăciune Eu la Tine vin cu dor Dă-mi o mână de ajutor Nu cred că mă vei respinge N-am durerea cui o plânge... Vin-o Maică să mă vezi Și durerea să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de pus și le dăm înapoi.” Vin ăia cu o canistră de vin, vine cu tava cu paharele... „ - Măi, voi stați la grămadă, acolo, că eu vin la fiecare grămadă !” Vinul era cum e via toamna. Ce ? Mai ales femeile, săracele, cine bea vin că sărea căciula din cap ?! Ș-au băut ș-o mai rămas vin. Erau doi bătrânei, săracii, care luaseră cu loturile, ălea să culeagă porumbul, acolo, vin la noi: „- Domnu’ inginer, dom’le, dăm și noi o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la el, în Nicolina, cum îi spune, pe Nicolina C. H.: - În Frumoasa, încolo ? Ș. B.: - Cum îi spune, ea era șefă la Plan..., blonduța aia cu ochi albaștri, era, așa. Și aia - stați să termin -, și ea voia, ea, săraca, voia și ea să facă schimb de apartament. Ș-am schimbat ș-apartamente, unii săracii stăteau, i-am spus: măi, tu te duci - că ăla care răspundea de apartamente, repartiții apartamente, lucra numai cu mine - ș-apoi oamenii veneau înadins
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
iernii: „Intrat-au tătarii în țară, ca lupii într-o turmă de oi, de s-au aședzat la iernatic pin sate, pe oameni, din Prut până în Nistru și mai sus, pănă în apa Jijiei, nemărui nefiindu nice o milă de săraca de țară... Cum s-au îndurat a da țara în pradă, fără nice o nevoie! Numai pentru frica ce blăstămățască și chivernisala lui au socotit, de au iernat tătarîi în țară până-n primăvară!” . Dar tătarii nu au fost singurii năvălitori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mă urcai lângă șofer, refuzând locul lângă ofițer: „Nu vreau să creadă lumea că mă plimb cu dumnealui. Trebuie să se cunoască că mă conduci“. Dumitra se urcă în dreapta lui.]( Ediția a II-a, 1996, pp. 71-72.) Mama a stat, săraca, la fereastră, urmărindu-mi mișcările până a dispărut automobilul. instalarea La Pasărea am tras la stariție, unde, după puține momente, dat fiind mutismul meu, conducătorul își luă ziua-bună. I-am repetat părerea ce o aveam de internarea noastră, dar i-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
femei, singure pe acasă, se luptau cu greul. Când mă vedeau, aflând cine sunt, mă întrebau de știri. Ce le puteam spune decât să le dau nădejde de un viitor mai bun și încredere în întoarcerea celor pierduți pe atunci! Săracele! Oftau și blestemau pe germani. Nici ele nu știau de mai au un bărbat și de mai au copiii tată. Una din ele îmi spuse că la Afumați au fost 500 prizonieri după frontul moldovean așa de flămânzi, încât mâncau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
precis încă: "atât prin comunele rurale cât și urbane să se angajeze moașe salariate, câte una la 500 familii, cu îndatorirea de a da ajutor născătoarelor sărace". După A. Fătu, institutele noastre sunt menite, înainte de toate, "pentru primirea a îngreunatelor sărace sau nemăritate și pentru a lor căutare, până la ridicarea din patul lehuziei". Mai departe, dânsul consideră că, în mod normal, educația copilului până la șapte ani trebuie să se facă în familie, însă, pentru cazuri speciale, el recomandă crearea de "așezăminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prăbușirii, vezi Hill 1998). Alți factori sociali și economici fundamentali includeau scurgerea de capital în rândul comunității chineze, prosperă economic, ai cărei membri se confruntaseră timp de câțiva ani cu o violență rasială din ce în ce mai puternică, și cu recolte de orez sărace asociate fenomenului El Niño. Astfel că, în timp ce corupția politică nu este o explicație a colapsului economic indonezian la urma urmei, multe regimuri corupte din întreaga lume au avut același destin căderea lui Suharto a fost precipitată de revoltele studențești împotriva
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
picii ei, iar cea de-a doua și-a descărcat oful, istorisindu-mi o parte din pățaniile ei de când este În Italia, unde Îngrijește 24 din 24 ore o bătrână paralizată și cu maladia lui Alhzeimer. Vai de capul ei, săraca! 17 decembrie 2012 Și azi a trebuit să Înot nu doar prin zloată, ci și prin mulțimea năucă, alergând ca și mine să rezolve cât mai repede totul. O mare de mașini și de oameni frustrați că trotuarele și arterele
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
votcă. -Nu mai e, zâi! Fără cine știe ce mare chef, Pușcărie le-a îndeplinit dorința tovarășilor săi: -La mine e simplu, mânca-v-aș gura. Mi se zice Pușcărie că am stat mai mult în pușcărie decât pe-afară. A bătrână, săraca, mă căina, când eram încă un mucos. Pune, mă, mâna pe carte și-nvață, ce vrei să se-aleagă din tine, hoț de buzunare vrei s-ajungi?! Nu, fă, nu-nvăț, ce-s fraier, ca voi, să mă spetesc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
voteze, să iasă comuniștii înapoi și să dea steagul tricolor jos, ticăloșii! Se stăruie Nina și-i duce lui Ilie de mâncare conserve, ulei, poate și carne dacă i-o primesc aceia de acolo. Este greu, a îmbătrânit și Nina săraca! La patruzeci de zile, când i-am făcut praznic moșneagului, mi-a spus că s-a săturat de drumuri. Eu nu-i zic nimica. De la patruzeci, de la moartea moșneagului, Nina nu a mai fost pe aici. E tare obosită și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în glas mama când i-a găsit în geantă fotografia colegei de bancă dintr-a zecea, Ilenuța -, că alta cuminte și cinstită nu găseai.“ Pentru mama lui Marinel, frumoasele erau desfrânate, cheltuitoare și arțăgoase, pe când urâțelele, dacă mai erau și sărace lipite pământului, ofereau garanții maxime de loialitate, chibzuință și iubire. Cea mai radicală cugetare privind relația dintre infidelitate și electricitate venea tot de la tanti Sofița, care-și apăra, chiar și la patruzeci de ani, virginitatea cu un strat de grăsime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mute patul pe celălalt trotuar, însă e lacom. A strâns vreo optzeci de hote și tot nu se satură. Din cauza câștigurilor mari din România, bulgarii au închis granița și ne-au reclamat la Haga. Ce poate să facă și Haga, săraca, la cât de norocoși sunt românii? Și măcar de-ar putea să se oprească. Dar ei, nu și nu: cumpără zilnic pâine, bulion, cartofi și ceapă, ca și cum caviaru’ le-ar sta-n gât. La caviar nu sunt câștiguri. A umblat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ace din China. „Mă, Mitică - a continuat coborând amenințător vocea domnul Aron -, deranjăm lumea cu fleacuri. Te, rog, nu mă enerva. Fă exact, dar exact ce-ți spun. Du-i nevesti-mii cincizeci de mii de euroi, că are și ea săraca o nevoie, ca femeile. Da’ acum! S-ajungi cu banii înaintea mea. Și lasă-mi și mie vreo douăzeci de mii, să am mâine de buzunar. Că doar n-o să mă duc cu noaptea-n cap la bancă.“ La capătul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cine, amantele?!“ Copiii romancierului nu-i citesc nici ei cărțile. Când erau mici, spuneau că nu le înțeleg. Când au început să citească romane, le găseau pline de intimități și se uitau la părinți cu un sentiment stânjenitor de martori. „Săraca mama - îi spunea băiatul mai mare fratelui său, care citea numai basme și benzi desenate -, e deșteaptă că nu se bagă.“ Rudele romancierului spun că-i citesc cărțile și că-l admiră, însă nu spun titlurile corect și aprecierile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]