6,492 matches
-
în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dacă-am ști moartea când vine, Ne-am iubi mai mult părinții, Atunci când ei nu vor mai fi, Să-i înviem, ne-am da arginții. Nicio lumânare-aprinsă, Nicio lacrimă sărată, Nu-i va aduce înapoi, Din groapa întunecată. Dacă-am ști moartea când vine, Am vedea că viața-i dulce, Și că trebuie trăită, Până-ajungem sub o cruce. Omule, cât poți, zâmbește, Moartea-i șireată, nu spune, Și-uite
DACĂ-AM ŞTI MOARTEA CÂND VINE.... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370173_a_371502]
-
Andreea Văduva , publicat în Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017. Dacă-am ști moartea când vine, Ne-am iubi mai mult părinții, Atunci când ei nu vor mai fi, Să-i înviem, ne-am da arginții. Nicio lumânare-aprinsă, Nicio lacrimă sărată, Nu-i va aduce înapoi, Din groapa întunecată. Dacă-am ști moartea când vine, Am vedea că viața-i dulce, Și că trebuie trăită, Până-ajungem sub o cruce. Omule, cât poți, zâmbește, Moartea-i șireată, nu spune, Și-uite
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
des o pâine. Fie și-n ultimul ceas, ... Citește mai mult Dacă-am ști moartea când vine, Ne-am iubi mai mult părinții,Atunci când ei nu vor mai fi,Să-i înviem, ne-am da arginții.Nicio lumânare-aprinsă,Nicio lacrimă sărată,Nu-i va aduce înapoi,Din groapa întunecată.Dacă-am ști moartea când vine, Am vedea că viața-i dulce,Și că trebuie trăită,Până-ajungem sub o cruce.Omule, cât poți, zâmbește,Moartea-i șireată, nu spune,Și-uite
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
scapă dintr-o coloană de deportați și ia drumul pribegiei: Boris avea 12 ani. Un lung și istovitor periplu prin orașe din România începe în primăvara lui 1944 odată cu spargerea frontului pe Nistru, la nici 15 ani împliniți: Călărași, Râmnicu Sărat, Beiuș, se încheie în Cetatea Episcopală a orașului de pe Crișul Repede, unde, sub protecția, încă influentă a episcopului de Oradea, familia este ferită de urmăririle Comisiilor mixte de repatriere. Urmează studiile la Liceul Emanuil Gojdu din Oradea, apoi Universitatea Politehnică
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
ale lumii, dar nu și drepturi teritoriale. În schimb complicații peste complicații. Dar să revin la întrebare. După refugiu, căutând un loc mai liniștit, mai sigur, pentru statutul nostru de fugari din Uniunea Sovietică, am încercat la Călărași, la Râmnicu Sărat, unde am făcut un an la Liceul Regele Ferdinand, la Beiuș și în final la Oradea. Pe tot parcursul am fost urmăriți și ademeniți de comisii mixte de ,,repatriere”, formate din ,,civili” sovietici și ,,civilii” români. Ideea naivă de a
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
neștire, cu râsul în cascadă, în izvor de fericire, în codrul anotimpurilor ce adăpostesc misterioase căi, în munți, pe dealuri, între ape, peste văi. Aș vrea să te iubesc în mii de atingeri vii, catifelate, cu gustul fascinației dulci, acrișoare, sărate. Și te iubesc oricum, pe nesăturate, pe nerăsuflate, sunt tare fericită că exiști, a timpului esență, tu, cel care c-un deget de prezență, întreaga lume înspre soare-mi miști. Referință Bibliografică: Dedicație celui iubit / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN
DEDICAȚIE CELUI IUBIT de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353408_a_354737]
-
continua Menase, am de gând să mă port ca un nabab... O să ies în centru și o să-mi cumpăr un falafel bine ardeiat. Bineînțeles că nu chiar în fiecare seară. Altă dată o să iau semințe de floarea soarelui prăjite și sărate... Poate o să intru chiar la un cinematograf, că nu am mai fost de vreo doi ani. Am de gând să mă simt că emirul din Paris. - Doamne, cât te invidiez! Aproape strigă domnul Ghezuntertoit. - Ascultă, domnule! Se trezește în sfârșit
SCHIŢE UMORISTICE (30) – AH, CE TE INVIDIEZ ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353431_a_354760]
-
25 hectare de pământ, batoză și tractor și curtea plină de animale. Ca și când acestea n-ar fi fost de ajuns pentru părinții mei, nașii lor de cununie erau oameni bogați, cu averi întinse, care au fost deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului, formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
urmat o luptă între nuntași. Pe acel loc a luat ființă, conform legendei, comuna Pecineaga de astăzi. A doua migrație a fost în 1884, a plugarilor din zona Sibiului și a Brăilei, urmată, la puțin timp, de cei din partea Râmnicului Sărat. Ei au format cartierul Vechi și Băjenari. O ultimă migrație a fost prin anii 1927-1928, a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat, unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Naum, cu Șerban Foarță, cu Virgil Mazilescu? Firește, și cu Nichita Stănescu. Și cu Tristan Tzara. Și cu Gherasim Luca... AG - Visezi frumos! Ești cufundat în magia locului impresionat în care ne aflăm. E un decor mitic aici. Simți aerul sărat, în cerul gurii? Măgândesc în urmă cu 2000 de ani la cei care scriau aici pergamente, primele cântări ale Bibliei. Și ei, ca tine, tot poezie.. - De ce ar fi vis? NT- Nu e vis, ar fi o transpunere în realitate
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
nou întemnițați... Amenințați ca să abjure, Credința nu și-au lepădat Și fiecare dintre ei, a fost îm chinuri torturat : Pârjoliți în jar și foc...bătuți cu toiegele... Apoi pe cărbuni aprinși îndurând sulițele... Peste rănile deschise, le-au turnat apă sărată... Târâți prin cioburi ascuțite, cu fața desfigurată... Rămași statornici în Credință,capetele le-au tăiat Și fiecare cu Cununa, de Martir Încununat ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
Davidești - atestat documentar ca fiind așezare umană în 1640, își trage numele de la stăpânul locului, David, căsătorit cu nepoata vornicului Oană. Este poziționat geografic acolo unde pârâul Cotroceni își varsă „poveștile” în albia pârâului Cârligați, afluent pe dreapta a pârâului Sărata. 5. Căpotești - situat pe valea pârâului Buzești - afluent pe dreapta pârâului Sărata, este atestat documentar prin înscrisuri vechi ce-l menționează la anul 1555. Își poartă numele, încă de atunci, după stăpânul locurilor, în acea vreme, Carcalechi Capotescu, logofăt la
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
de la stăpânul locului, David, căsătorit cu nepoata vornicului Oană. Este poziționat geografic acolo unde pârâul Cotroceni își varsă „poveștile” în albia pârâului Cârligați, afluent pe dreapta a pârâului Sărata. 5. Căpotești - situat pe valea pârâului Buzești - afluent pe dreapta pârâului Sărata, este atestat documentar prin înscrisuri vechi ce-l menționează la anul 1555. Își poartă numele, încă de atunci, după stăpânul locurilor, în acea vreme, Carcalechi Capotescu, logofăt la Curtea domnească din Huși, pe timpul lui Alexandru Lăpușneanu. 6. Ivănești - este poziționat
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
înscrisuri vechi ce-l menționează la anul 1555. Își poartă numele, încă de atunci, după stăpânul locurilor, în acea vreme, Carcalechi Capotescu, logofăt la Curtea domnească din Huși, pe timpul lui Alexandru Lăpușneanu. 6. Ivănești - este poziționat geografic pe valea pârâului Sărata, pe o parte și cealaltă a acestuia, între două dealuri. Pe coama dealului din dreapta (vest) tronează o clădire mare, impetuoasă, fost conac boieresc ce a aparținut boierului Jean Atanasiu (azi Mircescu). Clădirea conacului este realizată pe fundații și zidărie din
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
pădurii, pe un teritoriu cu urme de locuire omenească încă din epoca fierului, perioada Hallstatt. Apar consemnări din anul 1711, în care se face trimitere la mitul creării satului de către grupurile de oșteni ruși și moldoveni retrași după înfrângerile de la Sărata - Stănilești, în anul 1711. Același panou ne prezintă mari personalități ale culturii și științei românești, cunoscuți și recunoscuți atât în țară cât și peste hotare, care au răsărit din sufletul acestor plaiuri, a acestei comune, purtându-și obârșia cu mândrie
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
lux/ cu unghiile înfipte în perimetrul arondat tatuează-ți palmele cu vectori jucând partida până la remiză înfige tacul în magma zilei ca pe un stent în inima ce tremură la microscop roasă de lumină/șapte ani în tibet/ gustul fericirii sărat atrage pescărușii lui cehov pianul îți numără nota de plată/simfonic/ ai muri în si bemol/chelner deghizat în preafericit/ nu-ți dau mat piesele mele sunt negre ca și corbii lui allan poe desfă palmele descifrând direcția vectorului proprietar
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
banchetă cu fratele și acum trăgeam fiecare de câte o ramă. Nu mai intra apă la fel de multă, însă nu înaintam la fel ca la patru rame. Trăgeam tăcuți, uzi până la piele, iar vântul ne lovea fețele cu stropi de apă sărată. Eram obosiți si disperați. Mergând direct spre mal, nu vom reuși să străbatem prin furia valurilor. În suflet se strecură teama pe nesimțite. Până la panică și disperare nu mai era mult. Forțele noastre fizice începeau să scadă. Doi oameni în
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
de o sută de grame, aproape că plutea deasupra fundului mării. Norocul lui nea Nicu era că dădea doar cu două volte și le stăpânea cu mâna, să nu fugă peste ale mele. Vântul crescuse în intensitate. Stropii de apă sărată ne biciuiau fețele. Nu prinsesem mai mult de 3-4 kilograme de pește și abia era ora nouă. Sub barcă se deschidea hăul când talazurile se repezeau asupra noastră. Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
s-a îngreunat tot mai mult. Trăgeam la rame și vedeam că nu avem spor, nu înaintam mai mult de o jumătate de metru la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece și sărată. Nea Nicu nu mai putea să tragă, așa că la fiecare trasătură de-a mea, se schimba direcția bărcii spre nord. Am preluat și vâsla bătrânului care nu-mi mai putea fi de folos, devenise deja un lest în plus și
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354253_a_355582]
-
și la pescuit,erau amplasate tot felul de tarabe să faci shopping ori săli de restaurant unde puteai să te ospătezi, sau să te răcorești cu o băutură. Când Dalia a revenit pe nisip și își ștergea cu prosopul stropii sărați, Gloria s-a repezit până la automatul de vis-à-vis să cumpere răcoritoare. Resimțea și ea efectul neplăcut al arșiței de afară la fel ca și Dalia. Nu a vrut să intre în mare pentru că intenționa mai întâi să-și protejeze corpul
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
modifică de la un destinatar la altul cum este cazul la Duiliu Zamfirescu ne dovedește că are loc o selectare a spontaneității. În unele scrisori autorul romanului Viața la țară se interesează de viața țăranilor din Plainești, satul natal, de lângă Râmnicu Sărat. Corespondența acestui autor tinde să pună în umbră poezia și romanele, în comparație cu cea a lui Ioan Slavici care este inexpresivă ce nu egalează cu Moara cu noroc, sau Popa Tanda. Atât Caragiale în corespondența căruia descoperim nevoia de dialog, legat
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
Impact > Scrieri > DRUM CURAT Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Drumul mântuirii pornește ca un izbuc în inima sării adunată în covata vieții. Peste trecerile cuvintelor, nimicul plonjează în apa sărată. Dușul sensurilor curăță de tainele - lesturi, floarea de cuarț, apoi gândul se regenerează în apele cristalinelor anotimpuri. Omul sub piatră, omul prin sarea privirii lui cântă. Ecoul primește acoperișul de azur, când piticul cu ochi de vânt, cărbunele îl pune
DRUM CURAT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354064_a_355393]
-
urmă, se hotărî să plece câteva zile la mare, la bunicii din partea mamei. Dorea să se plimbe pe faleză sau să-și expună trupul la soare într-un colț al plajei și din când în când să înoate în apele sărate ale Mării Negre. Își simțea mintea și trupul obosite după atâtea călătorii. Nu-l invită nici măcar pe Cristinel. Acesta deja avea gânduri serioase de căsătorie cu italianca, iar Narcisa nu voia să fie un obstacol în calea fericirii sale. Așa că plănui
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
îl mio mai. Oră șei solo, solo molto di più SPECTRUL SINCER Jertfit cu blândețe între privirile distrate și cântecele reci, eclipsate de flăcările care ard în liniște pe ruinele membrelor incinerate chiar inainte de a arde cu adevarat. Ploaia sărată hrănește focul fragil între dânsul unei fantasme trecătoare, dezvăluit în reflecții de sticle dezordonate ca o minte uzata de la sine. Te ating... între limbile roșii, în speranța de a obține corpul tău cu o atingere tangibilă, de piele. CANDIDO SPETTRO
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]