1,766 matches
-
ucis azi noapte nuferii pebaltă. Fără bun rămas, frunzele rotunde, Sărutând luceferi au pierit în unde... Legănată barca ce mi-a dus iubirea, Prinsă-n vântul serii lunecă aiurea Și pe vâsla veche ce găsea limanul, Mai plutește numai sufletul, sărmanul. Muți, cocori pe apă scuturând aripa Gata de plecare își așteaptă clipa Ca să se înalțe părăsind pământul, Către alte lumi, înfrățiți cu vântul. Numai eu jelesc și cu frunza udă, Prinși în vântul toamnei, cine să ne-audă? Dragostea mi-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
interesului. Ce să citești mai întâi din Sadoveanu „necunoscutul“, dar, mai ales, de unde? Niciodată cu scopul de a ierarhiza proza scurtă sadoveniană, s-au alcătuit numeroase culegeri tematice de povestiri și nuvele*. Excepție fac doar trei antologii generale: Județ al sărmanilor (Editura Tineretului, 1962), ediție alcătuită de Virgiliu Ene, Zece povestiri (Minerva, 1974), antologie de Nicolae Manolescu - „sora mai mică“ a celei de față -, și Povestiri și nuvele (Albatros, 1988), numărând treizeci și opt de texte selectate de Ionel Oprișan. Alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai cuprinzătoare. Antologia ar fi putut să se întindă fără probleme preț de încă - să zicem - zece titluri. Dincolo de subiectivitatea inerentă și de arbitrar (până la urmă, am selectat povestirea Hoțul, și nu excelenta schiță Străjerul, Cozma Răcoare sau Județ al sărmanilor, de pildă), am urmărit ca textele să sugereze, chiar să facă vizibile elementele esențiale ale scrisului sadovenian, recurența temelor, precum și transformările, evoluția stilului narativ și a concepției artistice. Nu am exemplificat cu titluri interpretările din cuvântul înainte - un demers firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
liniște, după aceea fluieră pe Sărmanu, cânele adus de flăcăuașii care erau sub privegherea lui. Scoase din glugă o bucată mare de mămăligă și i-o puse dinainte, apoi îl mângâie pe gât și-l bătu încet pe bot. —Mă Sărmanule, da’ tu ai cojoc de iarnă? Blana groasă a cânelui lucea neagră prin bătaia ninsorii. Flăcăul stătu un timp privind în întuneric și gândindu-se. Din cei mai depărtați ani, de când își aducea aminte și de când își petrecea zilele slujind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
gândindu-se. Din cei mai depărtați ani, de când își aducea aminte și de când își petrecea zilele slujind la vite boierești, fiorurile iernii îi strecurau neliniște în suflet. Simțea ceva aspru - ca un murmur de dușmănie suflat de pe alte tărâmuri. Hai, Sărmanule, la bordeie... vorbi el cătră câne. Cu tohoarca mițoasă în spate și cu cânele după el, Lepădatu trecu prin zbaterea fulgilor. Luminile de la vizuinile omenești abia licăreau. Intră în bordeiul moșnegilor, se așeză pe laiță, lângă foc; cânele i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spăimântată a liniștii. „Se scutură văzduhul pe crângul lui...“ șopti flăcăul c-o înfiorare. Și vitele începură a se frământa și a se grămădi unele în altele. Sărmanu mormăi, ca și cum simțise pe cineva venind. Fii cuminte, nu-i nimeni, măi Sărmanule! îi zise Niță. Se sculă de la locul lui. Prin întuneric, căuta să privească în juru-i; se gândea ce să facă pentru astâmpărul vitelor. - Dar și cânele și vitele simțiseră ceva, înaintea omului. Și când simți și omul, era prea târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
creștinilor? se tânguia cu frică nana Floarea. N-avem acuma altă putere decât să-l ducem pe acest bolnav la locul lui, să-l alinăm și să-l hodinim. De ieri, stă nedormit și nemâncat. Rătăcit și mânios a umblat, sărmanul; fie-vă milă de dânsul. Traian, mai tânăr, își simțea ochii încălziți de lacrimi. Cum să nu ne fie milă, nană Floare? doar nu suntem păgâni, nici calvini... Așa că eu zic să-l suiți pe un cal și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
copilărie. Da, să-ți spun. Temându-mă eu pentru viața lui, aveam dreptate să mă tem, căci m-a lepădat în ungher, a ieșit și s-a dus. Mă gândeam să nu se înece în Mureș. El s-a dus, sărmanul, la jidov, să mai bea un rând; și, după ce a gătat de băut, a sfărâmat în măsele și paharul, mestecând în gură până ce a făcut clăbuci de sânge. După asta, a umblat, noaptea, fără nici o țintă și s-a poticnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hotărâtă, Sampath fu sigur că trebuia să se aștepte la și mai multe necazuri. Și știa din experiențele trecute că, atunci când te temi de ceva atât de mult, adesea se întâmplă. Bietele maimuțe, își zise. Bietele, sărmanele maimuțe... Și bietul, sărmanul de mine... Ce-o să se-ntâmple acum? Jos, Pinky căuta stilou și hârtie ca să compună un bilet. Deși se bucura că-l mușcase pe Hungry Hop, era dezolată de faptul că asta părea să semnalizeze finalul lungii lor asocieri. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Juanita asupra faptului și o aruncă într-o groapă cu lei care o înșfacă. Mă târam pe culoarul dintre scaune cu Orwell la subsuoară și cu halba în mână, în timp ce o voce isterică lătra viitoarele atracții („... cu Diana Proletaria, Prințesa sărmanilor! O nebunie. Nu-i așa?“) când doi gagii negri s-au ridicat alene în picioare, frecându-și ochii. — Taică, cu siguranță că m-aș putea folosi puțin de antichitatea aia. Doar că n-aș vrea să merg așa de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Nu arunc niciodată nimic. Uite, chibritul cel trădător, de un roz delicat, rozul rujului: La Zelda. Braserie și salon de dans. L-am deschis cu o mișcare bruscă și am văzut mesajul. — Ah, scârbă bolnavă ce ești, am spus eu. Sărmanul idiot. Vrei să-mi spui ceva? De ce faci toate astea. Mai spune-mi o dată. Mereu uit. A, deci tu vrei să afli motivația. Dorești motivația. Okay. Poftim. Servește și câteva motivații. După ce a urmat cel mai lung discurs pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
simțit cum obrajii mi se umflă cu un aer prostesc, apoi am ridicat din umeri și am spus: — La bani. Sau la ei, sau la frică și rușine. Asta e tot ce pot să folosesc împotriva oamenilor care mă urăsc. — Sărmanul de tine, îmi spuse ea. Dar poate că nu ești chiar așa de deosebit. Ne-am pregătit să facem dragoste. Ne-am pregătit să facem dragoste ca doi adulți - știi tu, în modul cel mai firesc. Fără nimic excitant, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lor să le citească și recitească, m‐am oprit nu la nemuritoarele versuri ale lui Eminescu adresate nouă și mamelor noastre, ci la ale lui Al. Depărățeanu (1835‐1865 ) care spun tot atât de mult ce înseamnă simbioza mamă‐copii: „Erau trei sărmani: doi copii și‐o mamă, și pâne !... Un singur codru într‐ o maramă. Mama‐l frânse‐n două și dete pe rând La fieștecare câte‐ o părticea . « Mamă! » ‐ atunci copiii ziseră plângând: Ție ce‐ ți rămâne ? - „Voi”, răspunse ea”. * și
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
text este credința că viața poate avea un sens, că faptele se pot înlănțui într-o desfășurare logică pe care o putem determina... Există doar o logică externă, iarăși textuală... Începutul cărții lui Ioan Lăcustă mi-a amintit de incipitul Sărmanului Dionis („...și tot astfel, dacă închid un ochi, văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aș avea trei ochi aș vedea-o și mai mare, și cu cât mai mulți ochi aș avea, cu atâta lucrurile toate dimprejurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
putea distinge vîrsta sau sexul. Zdrențele care le acopereau erau de culoarea cenușei. — Domnul Collbató a zis să nu atingem și să nu curățăm nimic, zise maica Hortensia pe un ton de dezvinovățire. Ne-am mărginit să-l punem pe sărman Într-unul din sicriele care erau pe-aici, fiindcă Începuse să picure, dar acum e gata. — Bine ați făcut. Nici o precauție e prea mare, conveni Fermín. I-am aruncat o privire disperată. El tăgădui senin, dîndu-mi a Înțelege să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ceea ce aș fi abandonat la picioarele lui Julián fără să primesc nimic În schimb. În multe nopți mi-am jurat că aveam să-l uit pe Julián, că aveam să-mi dedic restul vieții ca să-l fac fericit pe acel sărman și să-i Înapoiez măcar cîteva firimituri din ce-mi oferise el. Fusesem amanta lui Julián două săptămîni, Însă urma să fiu nevasta lui Miquel pentru tot restul vieții mele. Dacă, Într-o bună zi, aceste pagini vor ajunge În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ascultați mai mult de inimă și mai puțin de prostie, a concluzionat pălărierul cu tristețe. De aceea trăiți mai mult. Cu toate că auzisem atîtea povești violente pe seama lui, nu m-am putut abține să nu mi se facă milă de acel sărman bătrîn care nu prea mai avea nimic pe lume decît să aștepte Întoarcerea fiului și parcă trăia din speranța de a recupera timpul pierdut grație unui miracol al sfinților pe care Îi vizita cu atîta devoțiune În capelele catedralei. Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În Împărăția Sa și-astfel ne-a răscumpărat Și care cu-ndreptățire ne cheamă la judecat. Iisus vine ca o pâine care hrănind se jertfește. Ca un miel, ce se oferă, când moartea îl stăpânește, Că prin jertfa Sa hrănește pe sărmani de orișiunde, Umplând cu învățătură toate gurile flămânde. De-aceea, iubiți creștini, pe Hristos cu drag primiți-L! Pentru noi Hristos se naște. Fiți bucuroși slăviți-L! Ușa casei s-o deschideți pentru omul cel sărman, Ce-a venit la
Hristos se naşte. Slăviţi-L !. In: Bucuriile Credinţei by Maria Lascu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/536_a_758]
-
sute și sute de alte furnici veneau la fața locului. Dar bietul greieraș nu putea și el să se odihnească, că mulțimea tăbăra pe el. Veneau și gărgărițe și fluturi. Vai de capul lui, fanii nu-l iertau! Se făcu sărmanul subțire, subțire că abia se mai ținea pe picioare. Dintre apropiați unii săriră să-l apere, făcând un zid în jurul lui. Veniră ajutoare și dintre furnici și dintre fluturi. Greierul se împuținase de tot, dar așa cum era, cânta, cânta încât
MINUNEA. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
FRONTUL MORȚII Frigul ierni-ncetul cobora din zare, Guițau flămânde bombele pe-ntins Un scaiete firav, ca o lumânare, Lâng-o țeastă spartă, singur s-a aprins... Înfrățiți în vecii fără de speranțe Doi dușmani de moarte, înghețau uitați, De păreau sărmanii, perforați de gloanțe, Împăcați în fine și îmbrățișați... Unul din vestoane, sfârtecat de-o schijă, Lăsă să se vadă poza unei fete, Ce nevinovată și fără vreo grijă Își exprima parcă, veșnice regrete... Ninge crini de gheață peste frontul morții
FRONTUL MOR?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83798_a_85123]
-
instruiesc eu pe drum. Will dădu drumul cheilor În palma mea. —Sammy, Îți mulțumesc. Bette, vreau să fii foarte atentă la discursurile despre emanciparea femeilor - femeile pot face orice, știi - și să Încerci să nu te simți prea prost pentru sărmanul și bătrânul de mine, care o să se lăfăie pe marginea piscinei cu un daiquiri și o carte. Voiam să-l urăsc, dar părea atât de fericit cu alibiul și planurile lui abile, Încât l-am Îmbrățișat doar și am pornit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și a acționa pe furiș, ar trebui s-o strângem cu ușa pe Claire De Haven. Ea e pârghia care poate da în gât eminențele cenușii, e neprihănită din perspectiva marelui juriu, iar înfrângerea ei îi va demoraliza pe toți sărmanii îndrăgostiți de ea. N-a avut niciodată de-a face cu poliția și cred că s-ar pierde cu firea. Mal râse. — O subestimezi. Și bănuiesc că tu vrei s-o strângi cu ușa? Nu, flăcău. Cred că tu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de la robinet, dându-le personajelor șansa să își revină. Se întoarse foarte încet și îi găsi prefăcându-se destinși: Claire fumând, iar Loftis sprijinindu-se de balustrada scărilor, ușor jenat, ca un gentleman din sud pentru care tusea e déclassé. — Sărmanul Charlie! Se dedulcea el uneori la plăcerile grecești, așa că sunt sigur că celor de la putere le-ar fi plăcut la nebunie să-l crucifice. Danny îi întinse paharul cu apă. — Te vor crucifica pentru orice. Mare păcat de ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
gândească, va vedea și el neconcordanța, va începe să pună întrebări, iar atunci ar urma o altă poveste complicată, care să justifice minciuna, ceva de genul că Skouras îl protejase pe fratele iubitului său, dar că Buzz nu vrusese ca sărmanul grecotei să fie ponegrit că și-o trăgea grecește. Iar Mickey o să-l creadă - probabil. Buzz își scoase carnețelul și compuse un raport pentru Mal și Ellis Loew - prezentări rezumate ale spuselor celor trei gorile ce făceau pe santinelele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Muzica era prea lentă și prea tristă, ca o lamentație venită dintr-o altă epocă, una în care totul era mai simplu. Dar o ascultă în continuare. Cântecele îl făcură să se gândească la el însuși, la Mal și la sărmanul Danny Upshaw. Cazuri grele, polițiști corupți și vânători de comuniști. Trei bărbați periculoși ce-și aleseseră un destin necunoscut. . Sulă, penis (termen argotic idiș - n.r.). . American Federation of Labor, aprox. Confederația Americană a Muncii. Apare și sub forma AFL-CIO, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]