5,379 matches
-
sale și în primul rând un om cu suflet mare. “Nu pot decât de bine să-mi amintesc de popa Tatu - spune nea Mitică - nimeni nu avea o vorbă rea de spus de el și de doamna Eudochia. Nu exista sătean care să fi avut nevoie de sfatul sau sprijinul său, să nu-l primească! Era trup și suflet pentru obștea sătească, doar era fiu de primar! Îmi aduc aminte cum doamna preoteasă le învăța pe fete lucru manual, gospodărie și
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
-n amintire de poveste dar munții-s tot Ghimbavul, Piatra lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale gurii iar femeia își punea casa-n podoabă de covoare și copchii, își
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
În sus, spre a crește mare Grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, Să mănânce grâu cu nucă. Gazdelor, cloști să le cadă Și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează Dorind să le meargă bine, Sătenii nu mai lucrează, Că necaz peste ei vine. Din obiceiuri păgâne, Ritual despotic vine Și în sărbători creștine, Ce de sacrificiu ține. În ritual e jertfirea Porcilor până la Crăciun, Spre a cinsti creștinirea După un obicei străbun. Porcii urmând a
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
a dezvoltării periodice, social-economice, culturale, educaționale, a stării de sănătate a populației, a tradițiilor și valorilor perene ale localității, și pe baza unui amplu dialog cu autoritățile și, mai ales, cu personalitățile de ieri și de azi ale comunei, cu sătenii vârstnici ai localității. Desigur, Profesorul Comșa, publicist cu experiență remarcabilă, în calitate de autor al altor unsprezece cărți de referință și gazetar de mare prestigiu, laureat al Parlamentului European, nu s-a limitat numai la informații provenite din Arhive sau din „Viu
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
de trecere. O importanță deosebită în acest caz o are redarea psihologiei eroilor, prin prisma cărora se dez¬vă¬luie influența realității înconjurătoare și a ficțiunii asupra omului. „Darul munteluiˮ este zmeura; dulceața și aroma ei generează o halucinație colectivă, sătenii din Ce-a fost asta (Darul muntelui), în plină iarnă, au impresia că au trăit o zi rodnică la cules de zmeură sălbatică. Todiraș din Colțul lui Tolomei (Darul muntelui) își pierde pălăria. Influențat de poveștile despre spiridușul Tolomei auzite
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
a veacurilor. O legendă, auzită cu peste 50 de ani în urmă. Cum, în veacul trecut, lumina de la Cernica, fost viețuitor de la Mănăstirea Ciolanu, născut pe Valea Buzăului, iubitor de semeni , în postul Paștelui, la Bunavestire ori de Florii, oferea sătenilor prezenți la această prăznuire câte o ciorbă de pește. Amintind că-n această vreme de rugăciuni, ale eroului rușavețean de la Mănăstirea Ciolanu, un alt erou de la 1877, Neacșu de la Cislău, se înălța falnic pe un Monument din centrul comunei! Călătoru
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
a pogorât din munte și a venit în apropiere de locuințele omenești. Aici a găsit un om care-și lucra pământul și i-a spus: - Fii bun, frate, ia cu tine o sapă și-o lopată și vino cu mine! Săteanul a ascultat îndată de anahoret. Când s-a suit în munte, anahorretul i-a arătat săteanului mormântul bătrânului și i-a spus: - Sapă aici! Și pe când sapă el mormântul, anahoretul se ruga. După ce și-a terminat rugăciunea l-a îmbrățișat
LIVADA DUHOVNICEASCA (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370995_a_372324]
-
om care-și lucra pământul și i-a spus: - Fii bun, frate, ia cu tine o sapă și-o lopată și vino cu mine! Săteanul a ascultat îndată de anahoret. Când s-a suit în munte, anahorretul i-a arătat săteanului mormântul bătrânului și i-a spus: - Sapă aici! Și pe când sapă el mormântul, anahoretul se ruga. După ce și-a terminat rugăciunea l-a îmbrățișat pe sătean și i-a spus: - Roaga-te pentru mine, frate! Apoi s-a pogorât în
LIVADA DUHOVNICEASCA (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370995_a_372324]
-
ascultat îndată de anahoret. Când s-a suit în munte, anahorretul i-a arătat săteanului mormântul bătrânului și i-a spus: - Sapă aici! Și pe când sapă el mormântul, anahoretul se ruga. După ce și-a terminat rugăciunea l-a îmbrățișat pe sătean și i-a spus: - Roaga-te pentru mine, frate! Apoi s-a pogorât în mormânt, s-a așezat deasupra bătrânului și și-a dat duhul. Săteanul a acoperit din nou mormântul și a mulțumit lui Dumnezeu. Coborandu-se că la
LIVADA DUHOVNICEASCA (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370995_a_372324]
-
el mormântul, anahoretul se ruga. După ce și-a terminat rugăciunea l-a îmbrățișat pe sătean și i-a spus: - Roaga-te pentru mine, frate! Apoi s-a pogorât în mormânt, s-a așezat deasupra bătrânului și și-a dat duhul. Săteanul a acoperit din nou mormântul și a mulțumit lui Dumnezeu. Coborandu-se că la o aruncătura de piatră din munte , a spus intru sine: “Trebuie să-mi iau blagoslovenie de la sfinți”. Dar când s-a întors nu a mai găsit
LIVADA DUHOVNICEASCA (29) de ION UNTARU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370995_a_372324]
-
al mamei omului ei. Îl vedea parcă pe Tănase rostogolindu-și mama moartă dintr-un copârșău în altul, până nimerea măsura. Se cutremură din cap până în picioare. Ridică privirea spre capela nouă, acoperită, suficient de lungă cât să adăpostească toți sătenii participanți la o comândare. - Dacă plouă, începu cu glas firav, n-ai vrea să-ți care toată lumea tina pe covoarele tale noi! - Las’ că n-oi muri să speli în urma mea ! Atâta lucru poți face, că vă rămâne casa vouă
COMÂNDAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369807_a_371136]
-
de autor a fost invers, întrucât lucrarea a trezit și mai mult interesul pentru marele poet, sporind notorietatea acestuia. O a treia carte publicată tot la finele secolului al XIX-lea - Eminescu, poet, filosof pesimist si economist (Bucuresci, Tipografia Gazetei săteanului, 1899) de un anume I.S. Ordeanu - a trecut neobservată, deși ea punctează ideea enciclopedismul poetului pe care o vor susține ulterior Nicolae Iorga (,,expresia integrală a sufletului românesc”), Constantin Noica (,,omul deplin al culturii românești”) ș.a. Respectând rigorile unei lucrări
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
de a face cât mai mult rău posibil. Se întoarse și o luă îngrozit la fugă, la întâmplare prin jungla aceea necunoscută, până când, răpus de oboseală, căzu și leșină. ******************************* Fu găsit zbătându-se între viață și moarte, leșinat, de câțiva săteni care se întorceau de la lucru, la marginea pădurii de mesteceni. Părul de pe creștet îi dispăruse complet, ca și cum ar fi fost ras, iar pe gât, față și mâini avea arsuri ciudate, care când se înroșeau, când se înverzeau, când se albăstreau
E.T. (SAU RĂZBOIUL DINTRE ENERGII) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370054_a_371383]
-
Ediția nr. 1705 din 01 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Emiluț și-a găsit de lucru la oraș. A lăsat ograda în seama bătrânilor și a pornit să-și croiască un nou destin, departe de mirosul grajdurilor și de tină. Sătenii îl văd în fiecare dimineață ieșind la ocazie pe marginea drumului, cu cea mai bună chemeșă fluturând modern peste nădragi și cu pletele buclate geluite bine, pregătit pentru oraș. Pleacă odată cu ciurda și se întoarce mult după ce animalele s-au
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
însă aici. Cu Nicolae nu veniseră doar Elisa și fiica. Erau și Gertrude, mama acesteia, Helga și soțul acesteia. Au plecat atunci cu toții, la țară. În sat era agitație mare. - Vine Nicu-a popii cu nemțoaicele! se anunțau între ei sătenii. Și ieșiră în drum, să vadă și ei doamnele. Nu mai văzuseră până atunci îmbrăcăminte atât de elegantă, occidentală și mobilă stil cu încrustații atât de frumoase. Rudele cu bănet își puseseră în gând, la vederea acesteia, să posede și
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
poalele unui codru cu foioase, animale sălbatice, păsări. Dimineața, trilurile păsărilor mă trezeau fără voia mea, și acum după mulți ani îmi sună în urechi concertele lor melodioase care se desfășurau întocmai ca pe o mare arenă suspendată sub Univers. Sătenii erau de o puritate, ce rar mai întâlnești în ziua de azi, când țăranii s-au "orășenizat". Aveam o legătură specială cu ei, eram stimată, respectată pentru tot ce făceam atât ca intelectual, cât și ca om, care s-a
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
Domnului din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a venit și al doilea copil, un băiat zgubiliu și neastâmpărat iar eu mă gândeam de una singură cum să fac mișcarea de a pleca la
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
apa Oltețului, și dreptul ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moșie sătenilor agricultori din comuna Grădiștea cu dreptul ce-l avea asupra bâlciurilor anuale și târgurilor săptămânale, iar locuitorii să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg și “ patenta târgului în sumă de 78 lei și 08 bani cu zecimile ce
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
pe lângă moșnenii satului. Astfel, documentele amintesc de un examen ținut în aprilie 1857 la școala din Băești. Aici învățătorul școlii, Preda Barbu Mazilu a primit, pentru activitatea desfășurată și rezultatele obținute în activitatea de pregătire a elevilor mulțumirile “de la toți” sătenii, iar din partea boierului Barbu Pârâianu a primit “în dar” un inel de argint și o rublă. Acest Barbu Pârâianu era urmașul lui Stanciu Pârâianu cel căruia, în 18 martie 1633, Matei Basarab îi întărea” ocină în Băești.” Lucrurile nu sunt
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( spațiu, cărți
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
ca la aceste adunări sa participe și să țină conferințe și preotul. În 17 august 1904, se trece la o nouă reorganizare a acestor cercuri în vederea micșorări distanței dintre ele sub 10 km, dând posibilitatea unei mai bune participări a sătenilor. Așa s-a ajuns la 27 de cercuri culturale. Cercul ”Grădiștea” cuprindea 5 școli ( Tina, Grădiștea, Băești, Sinești, Slăvești) iar Președinte al acestui cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe a satelor și erau prezidate de către dirigintele școlii la care se ținea adunarea și care trebuia să asigure și o mare participare a sătenilor. O decizie ministerială din 1902 recomanda ca, în cadrul acestor adunări, să fie abordate probleme privind educația morală, sanitară a țăranilor sau ”orice altă chestiune care să lumineze mintea săteanului”. Cercurile culturale țineau și ședințe intime la care participau numai corpul
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
adunarea și care trebuia să asigure și o mare participare a sătenilor. O decizie ministerială din 1902 recomanda ca, în cadrul acestor adunări, să fie abordate probleme privind educația morală, sanitară a țăranilor sau ”orice altă chestiune care să lumineze mintea săteanului”. Cercurile culturale țineau și ședințe intime la care participau numai corpul didactic ( învățători și institutori ) ce compuneau cercul, iar în cadrul lor se discutau, cu prioritate, probleme didactice. Din martie 1907 până în 15 octombrie 1908, întrunirile cercurilor culturale au fost suspendate
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
pe care le parcurge întreaga Românie. Naționalizarea principalelor mijloace de producție, confiscarea abuzivă a bunurilor individuale, a pământului și a pădurilor, cooperativizarea forțată a agriculturii, cotele exorbitante ce trebuiau predate la stat, impozitele... conduc la frustrare, ură, discordie în rândurile sătenilor. Oameni care până mai ieri erau prieteni devin dușmani de clasă. Credința creștină este, în aparență, zguduită din temelii, odată cu venirea la putere a comuniștilor. În ciuda acestor schimbări, oamenii continuă să își planifice activitățile în funcție de marile sărbători religioase, continuă să
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
lumea rurală oltenească, oamenii se tratează de boli în mod empiric. De pildă, ca să scape de răceală, copilul mic este înfășurat într-o cămășuță înmuiată în țuică. Cât despre cazanul de țuică, acesta este o ustensilă nelipsită din gospodăria fiecărui sătean, că doar țuica este „ aqua de la vita”, care ne scapă de multe supărări. În romanul „Copilul nedorit”, există câteva personaje foarte bine realizate, personaje pozitive, aproape antologice, cum ar fi: Vetuța Găvănescu, mama celor șapte copii, un model de femeie
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]