997 matches
-
Dumnezeu se folosește. Acest lucru nu îl obligă să fie static sau indiferent față de rolul său, ci îl determină la responsabilitate și deschidere, pentru ca Dumnezeu să se poată folosi de el, iar penitentul să nu fie împiedicat în primirea harului sacramental și a celorlalte roade. Pentru aceasta, confesorului i se cere și o pregătire necesară. Destul de amplă, această pregătire încadrează în spectrul ei dimensiuni multiple: umană, spirituală, intelectuală și pastorală. Ea dorește ca, prin întreaga sa ființă, confesorul să poată „favoriza
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Alături de aceasta, nu poate lipsi nici tăcerea, care este „acea atmosferă spirituală indispensabilă pentru a percepe prezența lui Dumnezeu și a se lăsat cucerit de ea”. Tăcerea îl va ajuta pe confesor să păstreze mai ușor confidențialitatea, discreția și sigiliul sacramental al spovezii, dar va constitui și un moment real și necesar al liturgiei pe care o va celebra. 2.1.3 Formarea intelectuală Formarea intelectuală își are motivația „în însăși natura ministerului sacerdotal”, mai ales datorită faptului că preotul-confesor își
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
propriile facultăți la care apelează pentru a formula un dialog cu penitentul. Morala îl ajută în realizarea unui discernământ asupra mărturisirii penitentului, în timp ce dogmatica îi este utilă în vederea păstrării coordonatelor adevăratei învățături pe care o poate transmite penitentului prin dialogul sacramental. Alături de acestea, sunt utile și cunoștințele filozofice, psihologice, sociale și antropologice, nu pentru a face psihoterapie sau psihanaliză în confesional, ci pentru a putea ajuta penitenții să își mărturisească mai ușor păcatele, mai ales cei timizi, dar și pentru a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în slujirea reconcilierii (...), slujire delicată și onorantă”. Formarea permanentă este înțeleasă ca fiind acea pregătire la care preotul-confesor ia parte după ce a finalizat formarea inițială, seminarială, având deja treapta a doua a preoției și fiind implicat în exercitarea slujirii sale sacramentale. Această formare consolidează pregătirea din seminar, menținând o legătură coerentă cu conținutul acesteia. Angajarea în pregătirea permanentă „își află fundamentarea proprie și motivația originală în dinamismul sacramentului preoției”, care este un dar divin ce se vrea trăit din plin. Acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nivel comunitar-eclezial, astfel:a) La nivel individual, preotul-confesor este chemat în mod constant să cultive o viață spirituală profundă, deschisă la lucrarea Duhului Sfânt, alimentând un program personal de rugăciune și de meditare a cuvântului lui Dumnezeu, fiind fidel practicii sacramentale, care să se răsfrângă apoi în caritate evanghelică față de cei în nevoie. El este invitat să își dea interesul să își dezvolte „acea sensibilitate umană care îi permite să înțeleagă nevoile și să accepte doleanțele, să intuiască dorințele neexprimate, să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrarea sacramentului reconcilierii, pe care le organizează Penitențeria Apostolică. Aceste momente formative pot conține diferite tematici, actuale și necesare, care se referă fie la aspecte umane, spirituale, fie la cele juridice, morale, liturgice sau chiar doctrinare, legate de celebrarea reconcilierii sacramentale. Prin profunzimea pe care și-o îngăduie, cursurile de formare permanentă pot cuprinde chiar și aprofundări psihologice, sociologice sau antropologice, care să ajute confesorul să devină el însuși mai eficient, trăind și celebrând sacramentul reconcilierii într-un mod profund și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la cea a penitentului. Programele de pregătire permanentă pot conține diferite subiecte de interes, așa cum, spre exemplu, sunt următoarele: - sacramentul reconcilierii și noile provocări bioetice; - aspecte canonice în administrarea sacramentului reconcilierii la divorțații recăsătoriți; - elemente de liturgică în celebrarea reconcilierii sacramentale; - pastorația adolescenților și a tinerilor și sacramentul reconcilierii; - clarificarea răspunsului cu privire la întrebarea dacă se optează sau nu pentru a respecta buna-credință a penitentului; - importanța și locul dialogului dintre penitent și confesor în cadrul sacramentului reconcilierii; - aspecte psihosociale și diferite tipuri de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sale psihice și sociale alături de cele spirituale; f) reconsiderarea importanței normelor morale, a legii ecleziastice și respectarea mai responsabilă a acestora ; g) reafirmarea distincției clare dintre sacrament, convertire, colocviu spiritual și direcțiune spirituală, pentru a recupera ideea autentică de reconciliere sacramentală între om și Dumnezeu. Formarea continuă a confesorului este o preocupare a Bisericii și o necesitate a acestuia, atât pentru nevoia de „a ține pasul” cu lumea, cu transformările și cu dinamica în care se află, cât și pentru rezultatele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la șoaptele Duhului Sfânt de fiecare dată când intră în confesional și celebrează sacramentul reconcilierii. Pentru aceasta este necesară și o pregătire imediată pe care o poate realiza, chiar înainte de a începe celebrarea reconcilierii. 2.3 Pregătirea imediată Celebrarea reconcilierii sacramentale, eveniment de referință în viața fiecărei persoane, îl determină pe confesor să apeleze și la o „activitate” de pregătire imediată. Aceasta are loc în perioada imediat premergătoare celebrării sacramentale, când, înainte de a intra în confesional, preotul se pregătește parcurgând trei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înainte de a începe celebrarea reconcilierii. 2.3 Pregătirea imediată Celebrarea reconcilierii sacramentale, eveniment de referință în viața fiecărei persoane, îl determină pe confesor să apeleze și la o „activitate” de pregătire imediată. Aceasta are loc în perioada imediat premergătoare celebrării sacramentale, când, înainte de a intra în confesional, preotul se pregătește parcurgând trei momente: a) curățirea inimii sale - pentru a putea lăsa ca lucrarea lui Dumnezeu să pătrundă în el și, prin el, să se răsfrângă asupra penitentului. Starea de har sfințitor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a fost el, ci Duhul Sfânt, cel care a lucrat și a dorit ca spovada să se înfăptuiască într-o asemenea manieră și nu în alta; c) reculegerea interioară - pentru că preotul confesor are nevoie de liniște știind că, celebrând reconcilierea sacramentală, el va trebui să asculte mărturisirea penitentului și să îi ofere atenție. El va fi atent să asculte șoaptele Duhului Sfânt pentru ca apoi să le transmită penitentului în cadrul dialogului sacramental. În acest sens, este necesar un moment de reculegere pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
preotul confesor are nevoie de liniște știind că, celebrând reconcilierea sacramentală, el va trebui să asculte mărturisirea penitentului și să îi ofere atenție. El va fi atent să asculte șoaptele Duhului Sfânt pentru ca apoi să le transmită penitentului în cadrul dialogului sacramental. În acest sens, este necesar un moment de reculegere pe care îl poate avea în liniște, înainte de a intra în confesional. Parcurgând acest mod de pregătire, confesorul confirmă faptul că „la înțelepciunea umană, la pregătirea teologică, trebuie să se adauge
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se întâlnească cu Dumnezeu și, prin reconciliere, să se transforme și să crească în sfințenie. Dar nu mereu acest proces se desfășoară în mod coerent, așa cum s-ar dori. Uneori, lipsa experienței penitentului de a se spovedi condiționează negativ dialogul sacramental cu preotul confesor și îl face să fie anevoios. Alteori, lipsa experienței celebrării comunitare a reconcilierii sacramentale conduce la o slabă conștientizare a dimensiunii ecleziale a păcatului în mărturisirea sa. Însuși faptul că penitenții sunt diferiți, cu conștiințe diferite și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mereu acest proces se desfășoară în mod coerent, așa cum s-ar dori. Uneori, lipsa experienței penitentului de a se spovedi condiționează negativ dialogul sacramental cu preotul confesor și îl face să fie anevoios. Alteori, lipsa experienței celebrării comunitare a reconcilierii sacramentale conduce la o slabă conștientizare a dimensiunii ecleziale a păcatului în mărturisirea sa. Însuși faptul că penitenții sunt diferiți, cu conștiințe diferite și proveniți din culturi diferite, face ca dialogul dintre penitent și confesor să fie uneori îngreunat. Având prezente
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în această manieră, să progreseze în viața spirituală și să nu uite importanța convertirii sale. Există, însă autori care susțin că atunci când spovada începe să se practice cu o oarecare regularitate, începe să se piardă, puțin câte puțin din misterul sacramental. Acest lucru nu poate fi un motiv suficient pentru ca să fie negată valoarea acestei spovezi. Biserica subliniază că o astfel de spovadă nu este „numai o repetare rituală, nici un exercițiu psihologic oarecare, ci o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de sacramentul reconcilierii și, apoi, chiar de Euharistie; b) Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, poate fi mai mult promovată. Conștiința apartenenței la o comunitate creștină este utilă creștinului și în practica lui sacramentală. Procesul dialogic realizat în sacramentul reconcilierii va fi atent și la raportul penitent-comunitate. Se consideră necesară o promovare mai fermă a Formei B de celebrare a sacramentului, fapt pentru care Bisericile particulare și comunitățile mici sunt invitate să favorizeze și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să fie ajutat în dialogul său cu Dumnezeu. De exemplu, un mod concret de itinerariu de convertire, care să includă și celebrarea sacramentului în această Formă B, poate cuprinde următoarele trei momente:1) un moment al celebrării penitențiale, fără dezlegare sacramentală; 2) un moment ulterior de reflecție, sau o zi de reculegere; 3) un ultim moment în care se celebrează reconcilierea comunitară cu mărturisire și dezlegare individuală. Prin aceasta, se evidențiază derularea procesului dialogic nu doar în timpul restrâns al ritului, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că nu ține cont de acest lucru. Biserica subliniază faptul că în celebrarea sacramentului, confesorul va trebui să țină cont de diferențele trăsăturilor de personalitate, care îi face diferiți pe penitenți și care se răsfrâng în viața lor spirituală și sacramentală. Există diverse tipuri de penitenți, însă, după unii autori, cei mai des întâlniți pot fi prezentați în patru grupuri, în funcție de implicarea lor și de frecvența cu care apelează la sacramentul reconcilierii: 1) penitenții lacși - care vin la confesor doar pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de autoculpabilizare clinică poate fi mai ușor vindecat printr-o ședință de psihoterapie, decât prin celebrarea sacramentului reconcilierii, așa cum un discernământ vocațional este mai bine făcut în cadrul unui colocviu spiritual sau al unei direcțiuni spirituale, decât în cadrul ritualului celebrării reconcilierii sacramentale; g) Este recomandată așezarea sacramentului reconcilierii în legătură cu alte sacramente. În practica actuală a pastoralei Bisericii se dorește o mai strânsă corelație între celebrarea sacramentului reconcilierii și celelalte sacramente, pentru că ele se găsesc într-o consensualitate spirituală. Biserica subliniază și îl
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
practica actuală a pastoralei Bisericii se dorește o mai strânsă corelație între celebrarea sacramentului reconcilierii și celelalte sacramente, pentru că ele se găsesc într-o consensualitate spirituală. Biserica subliniază și îl îndeamnă pe creștin să privească legătura existentă în întreaga viață sacramentală a sa, în special între reconciliere, botez și Euharistie, astfel: 1) Sacramentul reconcilierii se află în strânsă legătură cu botezul. Când-creștinul reușește să vadă o astfel de legătură, el realizează că, de fapt, nu se mai prezintă la confesional ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va insera altfel în procesul dialogic cu preotul confesor, având alte atitudini și așteptări precum și alte propuneri, mult mai profunde; 2) Sacramentul reconcilierii este în legătură strânsă cu Euharistia. Legătura dintre aceste sacramente provine din faptul că ambele sunt evenimente sacramentale de reconciliere, ambele iartă păcatele, deși prin semne distincte, și ambele au ca punct de referință Paștele Domnului. Euharistia însă dă plinătate și roadelor reconcilierii sacramentale și îi unește pe oameni în iubire cu Dumnezeu și între ei. Pastorala Bisericii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
strânsă cu Euharistia. Legătura dintre aceste sacramente provine din faptul că ambele sunt evenimente sacramentale de reconciliere, ambele iartă păcatele, deși prin semne distincte, și ambele au ca punct de referință Paștele Domnului. Euharistia însă dă plinătate și roadelor reconcilierii sacramentale și îi unește pe oameni în iubire cu Dumnezeu și între ei. Pastorala Bisericii vrea să îl insereze pe creștin într-o viziune și o dimensiune a convertirii continue, în care viața sa este un drum de purificare și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și între ei. Pastorala Bisericii vrea să îl insereze pe creștin într-o viziune și o dimensiune a convertirii continue, în care viața sa este un drum de purificare și de desăvârșire a darului primit la botez prin practica reconcilierii sacramentale și prin împărtășirea cu taina Euharistiei; h) Celebrarea reconcilierii se poate adapta la culturi diferite spre binele persoanei. Faptul că există spații ecleziale diferite face să se formeze o diversitate de viziuni și de conștiințe, precum și de modele de evaluare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
chiar de la o familie la alta. Acest lucru condiționează și celebrarea sacramentului reconcilierii precum și procesul dialogic dintre confesor și penitent. De multe ori, acest dialog trebuie adaptat, lucru care se face în funcție de capacitățile penitentului, însă fără a eluda esența reconcilierii sacramentale, păstrând etapele sale semnificative. O situație particulară o constituie zonele de misiune, în care preotul confesor nu cunoaște limbile sau dialectele locale. În mod cert, procesul dialogic este diferit, mai ales dacă există un interpret în cadrul celebrării sacramentale. Dacă este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
esența reconcilierii sacramentale, păstrând etapele sale semnificative. O situație particulară o constituie zonele de misiune, în care preotul confesor nu cunoaște limbile sau dialectele locale. În mod cert, procesul dialogic este diferit, mai ales dacă există un interpret în cadrul celebrării sacramentale. Dacă este necesar, să se efectueze o adaptare, aceasta fiind posibilă și chiar recomandabilă, cu mențiunea de a avea ca criteriu binele real al persoanei în cauză și mântuirea sa. Cu toate că procesul dialogic poate fi modificat și adaptat în funcție de culturi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]