4,209 matches
-
cunoașterii desfrunzindu-l la umbra lui dragostea a căpătat aripi acum aerul a început să vorbească prin somn despre cauza tuturor lucrurilor văzute și nevăzute acum au început și apele să se miște întrând în sângele copacilor și au răsărit sălcii la umbra cărăra s-au petrecut frumoase idile de dragoste sub tălpile noastre pământul a început să curgă spre miază-zi cu el au luat naștere adjectivele după care rococoul cu adverbele lui strălucind prin lume au venit apoi clipele cu
FACEREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349334_a_350663]
-
Furtuna Am descoperit că dacă iubești viața și viața te va iubi pe tine. (Arthur Rubinstein) In dimineața următoare, la ora stabilită pentru plecarea pe mare, am parcat mașina sub salcia de pe faleză, din fața bufetului Semiramis, ca de obicei, pentru a o feri de canicula zilei și mi-am cărat grăbit bagajul la barcă. O parte dintre colegii de pescuit își trăseseră bărcile la apă până la sosirea mea și așteptau să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349851_a_351180]
-
învierea naturii ori atitudini față și de destinul omului. Autoarea folosește cuvintele prin însăși propietățile lor dăruind poeziei formă și culoare, sensibilitate și afectivitate tocmai cum și-a dorit-o: pură și diafană. ,, sosesc berzele cu ele invitația la creație ,, ,, salcia goală - doar cerul ține loc de frunze și ramuri ,, ,, plugarul de față egretele în spate ospăț să fie ,, ,, înfiorare - în crengile fără frunze un ou cât luna ,, ,, două cârlige - dragostea dintâi pusă la uscat ,, ,, nicio vâslire - în locul cu papură doar
ÎNFIORARE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349890_a_351219]
-
primii fluturi ? doar florile de cireș amăgite de zbor... 4. prima zăpadă - urmele hoșului de nuci rămase pe scara 5. ieșit de vifor ciripitul vrăbiilor fără adăpost 6.. din tot ce a fost în casa bunicilor doar două candele 7 salcii desfrunzite - doar albia râului plină de stele 8. casă fără stăpân - doar vântul mai umple cămara goală 9. vechiul hambar - acoperită de volburi coasă ruginita 10. pâlc de pădure - o secure a nimănui printre cioturi 11. groapă de gunoi - o
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]
-
Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului norii inhalează suflete estropiate arborii ca niște căngi (se) spânzură de toarta cerului pești cu ochi dilatați și trup alunecos depozitează amăgiri pe fundul râului umbrele înecaților se-agăță de sălcii plângătoare secunde iritate sapă titanic în albia râului minutele ca niște antropofagi înghit vieți robuste hulpav orele târăsc în praf sufletul hectorian exorcizat Referință Bibliografică: (Sin)ucidere / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1286, Anul IV, 09 iulie
(SIN)UCIDERE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349971_a_351300]
-
într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță Georgeta din Salcia, județul Suceava, lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau pe lemn, cu motive religioase și naționale. Argintăritul, ocupație foarte veche, practicată pe tot întinsul țării, este reprezentat la Ciocănești de frații Vasile Ion și Bulbuc Cornel din Alexandria, care
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Acestea au fost la Suceava, Pitești, Gherla, Târgu Ocna, Târgșor, Brașov, Ocnele Mari, Peninsula. Închisorile de exterminare a elitei politice și intelectuale: Sighet, Râmnicu Sărat, Galați, Aiud, Craiova, Brașov, Oradea, Pitești. Lagăre de muncă: Canalul Dunăre-Marea Neagră (Peninsula, Poarta Alba. Salcia, Periprava, Constanța, Midia, Capul Midia, Cernavodă, etc.), coloniile de muncă din Balta Brăilei. Închisori de triaj și tranzit: Jilava, Văcărești. Închisori de anchetă : Rahova, Malmaison, Uranus. Închisori pentru femei: Mărgineni, Mislea, Miercurea Ciuc, Dumbrăveni. Penitenciare pentru minori : Târgșor, Mărgineni, Cluj. Penitenciarele
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
80.000 de oameni, dintre care 40.000 la Canalul Dunăre-Marea Neagră. De asemenea, lagăre de muncă forțată și centre de deportare au existat în întreaga țară, dar cele mai multe se aflau în partea sud-estică a Câmpiei Române și sudul Dobrogei (Salcia, Urleasca, Sălcioara, Jegalia, Perieși, Grădina, Satul Nou etc.) 14. Despre Zarca Aiudului - Izolarea Cu toate că dispozițiile din Codul penal comunist din 1948 (art. 28-44) interziceau, în genere, separațiunea individuală, admițând-o numai pentru condamnații de drept comun și numai pentru o
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Vâlcea, așezată la o răspântie aproape egală ca distanță de Vâlcea, Drăgășani, Pitești și Curtea de Argeș, zonă de deal cu vii și livezi, cu păduri întinse, cu gârle multe... După retragerea apelor când ploua torențial de se cutremurau văile, rămurele de sălcii răsăreau și-și așezau corturile lor verzi și mărunte în nisipul afânat numai bun de rodire. Absența orelor de Religie din Școala Generală și din Liceu nu s-au făcut simțite, întrucât am făcut cea mai completă catehizare cu Bunica
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
s-ar întâmpla cu mine. Toată viața noastră-i făcută numai din vise! Vise sunt și rămân toate pe pământ! Ia ascultă! Ascultară cu sufletul la gură; se-auzea susurul apei, foșnetul mătăsos al apei, mergeau pe malul ei printre sălcii plângătoare, miroseau mâțișorii și vântul îi scutura ca pe niște ciucurași. Se așezară jos pe iarbă, Mihai se trânti pe spate și privea cerul; nori albi, ca o enormă maramă de borangic bătută de vânt se legănau, dezvelind obrazul feciorelnic
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
-o prin pădure, culegând florile ei îndrăgite și cântând: Albăstrele, viorele / Precum lacrimile mele, / Udându-mi cărările, / Deschizându-mi zările... / Albăstrele, viorele/ Să mă-npodobesc cu ele... Sărea într-un picior și cânta, lega buchețele de buchețele pe-o ramură de salcie să-și facă o coroniță să se împodobească cu ea. La un moment dat, s-a rătăcit; era liniște, o liniște suspectă, codrul întunecat o speria întotdeauna, fetița a luat-o la fugă printre tulpinile uriașilor copaci... Fugea ca nebuna
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
în care este ambalat, la Berceni. Aprind aragazul nemțesc cu chibrite din India, pun apa (slavă Domnului, asta-i românească - deocamdată!), nu uit să pun sare gemă „groasă” din Ucraina și... tot așa. Cînd e gata, ies la masa de sub salcie și mănînc mămăligă cu brînză italiană (formagi grattugiati, Grana Padano) pe fondul sonor al urletelor, chipurile bizantine, din microfonul Bisericii din apropiere. Nu-i nimic, tot n-am fost eu în concediu: îmi închipui că mă aflu pe malul Bosforului
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
plin cu viață. - Mamă, te-am simțit. - Hai fata mea, hai, ridică-te! Rămân aici cu tine, apoi mergem la băiat. Și-am mers, și-am mers, și-am mers până când, trezită din visul realitate, am revăzut crucea dublă și salcia fără adăpost în care cuiburile, niciodată nu vor mai cânta. Vor lăsa trilul undeva între cer și pământ, în flacăra fragedă a unei candele duble. - Mamă, floare de gând, de ce m-am întors? De ce? ** Ciudat este că deși simt fluid
PARANTEZĂ PLINĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347519_a_348848]
-
altițele iilor regalelor Fecioare în care înfloresc mugurii atâtor și-atâtor chemări. • Fiecare tresărire de Zări e ca un chiot de raze ce se zbenguiesc în șuvițele de soare ale frumoaselor Fecioare dace. • Fiecare șoaptă de Râu legănată-n suspinul Sălciile duioase se alină în surâsurile Fecioarelor danubiene, suind ca un regal recital în inimile lor doldora de dor și străluciri. • Fiecare adiere de Vânt se prinde ca o horă în gândurile lor de mătase, despletindu-le cosițele îngemănate în cașmirul
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
făcea că Sfântul Petru, venise pe Pământ trimis de Divinul Creator să vadă ce mai facem noi pământenii, căci după cum se știe Creatorul nu ne are numai pe noi. Cum eu stăteam așa cu capul pe o masă sub o salcie pletoasă de lângă blocul nostru, ilustrul personaj mă bate ușor pe umăr, destul de familiar. Ce faci Mihăiță? Ridic privirea și întorc ușor capul. Sincer credeam că e moș Aurel un vecin al nostru. Nu, nu era dumnealui. Deschid ochii și recunosc
TĂLMĂCIREA UNUI VIS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347709_a_349038]
-
și enigmatice numai liniștitoare nu erau. Soțul ei. Nu îi zâmbi ca răspuns la zâmbetul ei strâmb și nu îi vorbi până în momentul în care botul din lemn se izbi de un mic ponton ascuns în umbra groasă a unei sălcii imense. - Am ajuns! Mona clipi prin semiîntuneric, căutând din priviri casa. Nu o zări până în momentul în care intrară în zăvoiul de pe malul mlăștinos pe care tălpile sandalelor îi alunecau mai ceva ca pe schiuri. Se sprijini de un trunchi
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STRIG LA O STEA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului A venit iarna, ninsoare pe nimbul vederii Ca o salcie aplecată peste un râu, Cu inima mea în crengi de tăcere Înfrunzind clipele albe din poeme. Îmi pare că te văd în depărtări, înaltă, Închisă într-un ochi de apă trecător Și n-o să pot ajunge la timp acolo Când
STRIG LA O STEA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361800_a_363129]
-
îți amintește doar că exiști, se îngroașă nesfârșitul nopții, cu o pânză de păianjeni țesută de aceeași comuniști, și ne îngropăm de vii în clipa vieții. Câte motive au filosofii să se întoarcă în chinul neînțelesului, iar poeții în plânsul sălciei! Oare ei cum or fi înțeles cuvintele Mediocritate și Sărăcie într-o continuă batjocură națională? Lev Tolstoi credea că va spori coeficientul de inteligență dacă își va lăsa gândul moștenire: „Înțelepciunea înseamnă să știi unde să te oprești, să știi
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
candelă vie a sufletului meu, și tot ceea ce-a reprezentat ea pentru noi. De aceea, această legătură spirituală rămâne valabilă și peste veacuri, pentru că măicuța mea, știe, simte când trebuie să mă învelească cu aripile sale protectoare, asemenea unei sălcii ce veghează și-și îmbrățișează râul, atunci când simte că se învolburează și iese din albia lui. Cu sufletul preaplin de amintirea ei și cu multe greutăți ale vieții, pe care încă mai trebuie s-o înfrunt, în genunchi mă rog
MĂICUŢA MEA, AMINTIRE VIE A JERTFEI SALE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361979_a_363308]
-
undițari care mâncau cu bestialitate produsele scârboase ale acestei înjositoare activități ajunseseră acum pescari sportivi, sportsmeni, cum se rostea în cluburile elitiste. Și nimic nu putea fi mai plăcut decât să fii considerat sportiv în timp ce stăteai tolănit la umbra unei sălcii, trăgeai alene din țigară și vârtos din sticla de bere sau votcă aflată la îndemână, iar captura, că nu se mai numea, în mod banal, pește, o ridicai cu juvelnicul, o sărutai pe nas, o fotografiai și apoi te înscriai
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
aș strădui rămâne o pagină pe care n-o înțeleg pun stăpânire anii peste mine și mă duc tot mai departe-n zare ca un râu care curge spre o mare pustie lăsând în urmă niște maluri nisipoase pline de sălcii cu miros de primăvară trece aprilie dulcele aprilie cu iz de liliac umbrele alunecă aerul pare de platină bat căutările briza primăverii și ochiul tău se face drum prin tălpile mele ca-ntr-un vers de valery părul de aur
LECŢIE NEÎNVĂŢATĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366063_a_367392]
-
toate cele patru Evanghelii. Este unul dintre cele mai mari praznice împărătești. Pe lângă pioasa cinstire a acestui memorabil eveniment creștin, în spiritualitatea românească această zi este cea mai veselă aniversare a reînvierii naturii. În bisericile noastre se sfințesc crenguțele de salcie, asemănătoare celor de finic, în cadrul Liturghiei din Duminica floriilor. Numai în acest fel, purificate fiind prin slujba de sfințire, ele sunt menite să fertilizeze și să protejeze sănătatea și viața oamenilor, dar și să purifice spațiul vital prin alungarea forțelor
VERSURI PENTRU VOI, DE FLORII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366050_a_367379]
-
totul armonios, Se împletesc! Trece o fată, cu mișcări zvelte, Prin lunci cu smarald împodobite, În așteptarea unei serbări galante, Sub braț un mic radio cu tranzistori, O însoțește o melodie zglobie, E un cadru poetic, e chiar poezie, Sub sălciile pletoase, pe o bancă nouă, Se așează după ce înainte a cules, Un buchețel de flori pline de rouă. Asta observând ne dă de înțeles! Rita Pavone în ritmul ei caracteristic, Pare optimistă la sfârșit de vacanță, Dar al luncii recital
PREMIERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365561_a_366890]
-
Transilvania, localitate atestată documentar din secolul al XVI-lea, aflată în județul Alba, la 77 de kilometri distanță de reședința de județ - Alba Iulia, am ajuns împreună cu părinții. Aveam pe atunci vreo trei anișori. Eram trupește și sufletește precum o salcie, un copil sensibil căruia nu-i lipsea însă curajul, curiozitatea pătrunderii în locuri și taine. Unii copii erau mai rigizi, mai egali în acțiunile lor, mai puțin oscilanți, mai reci. Eu, priveam și reacționam sub impulsul inimii mele de copil
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică dragoste își zugrăvea Enescu ținuturile natale, într-un interviu din 1936 - se află satul Liveni-Vârnav și Carcalia. Și, descriind interlocutorului său - un străin - case și locuri natale, Enescu încheia: „Mai ales nu încercați să aflați
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]