9,763 matches
-
geniu, pentru ca să le studieze apoi cei doi și pentru a ține cont de ele. Carrascal se retrage și se întâlnește cu doña Edelmira în hol. Femeie înaltă, calmă, statuară, intrată în ani deja, surâzătoare, cu fața nepăsătoare; poartă perucă. Se salută ceremonios și Carrascal iese. Este acesta Don Avito Carrascal, Fulgencio? Da, păi? Nu, nimic; pare un om bun. Filosoful prinde bărbia solemnei sale soții și-i spune: Să vedem, Mira, nu fi rea. Tu ești rău, Fulgencio. Răi suntem noi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
naștem, exagerează durerile facerii... Cum noi medităm, simulează că meditează.... E un bărbat avortat... Este anti-supra-bărbat. Se aud pașii doñei Edelmira, ia filsooful o sorbitură de ciocolată și cei doi bărbați tac. Amintește-ți, Fulgencio, zice doña Edelmira, apoi îl salută pe don Avito, că azi ai de mers la casa notarului... Vai, desigur, memoria mea! dar ce cap...! Ce memorie ai, băiete. Privește. Cum îl lași... Nu, că dacă îl las mi-ar pierde cinci mii de pesetas... Și apoi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
bine de ce plânge. Își ridică în sfârșit fruntea și zice: "Bine!" și se hotărește ca în această noapte să fie prima întâlnire cu Federico. Și în această după amiază, don Avito, în casa lui don Epifanio; se întâlnesc și se salută. Vine Carrascal să-i plătească ultima soldă pentru fiul său. Îți comunic, don Epifanio, că nu mai poate să continue desenul cu dumneavoastră. Foarte bine. Nu era nemulțumit, în totalitate, de învățatura sa. Mulțumesc. Nu, nu era total nemulțumit de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Ah, mamițo! Menuetul lui Pederaski, mă-nebunesc! LEONIDA (Explică publicului): Nu-nțelege dumneei... fomeie. Pe bandă începe "Onor la comandant" intră milităros Rică, în uniformă de mare ținută. trece în revistă fanfara apoi se oprește milităros în fața lui Leonida, îl salută marțial ca pe un șef de stat. Muzica se oprește. Leonida și Efimița se ridică. Rică e tot cu mîna la chipiu. LEONIDA: Sal'tare onorabile! GRUPUL și RICĂ: Să trăiți! LEONIDA: Bine frate, toate le-am lămurit... dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pentru mine. (vrea să ia receptorul, fata îl îndepărtează, strigă) SONIA: Tataiee! Telefonul! BUNICUL: (foarte calm) Răspunde tu, fetițo! BUNICA (dumirită, cu superioritate bunicului): E pentru tine, dragă (își reia locul în fotoliu). BUNICUL (în telefon): Da. Eu. Da... Vă salut. A apărut? Ce să apară? Ce telenovelă dom'le? A! Nuvela? Foarte bine (e clar că n-are habar de ce e vorba). Vreți să vorbiți? Vorbiți, dar mai tare! (pauză) Aaa, să veniți! Unde să veniți? Păi veniți dacă aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
goale. GETA (cu reproș, făcîndu-i semn să nu vorbească despre asta în prezența băiatului): Mamă! Zău... Fiul se așează indiferent pe canapea, ele încep să caute, scoțînd la iveală și alte schițe aiurite făcute de tată. Intră SONIA plîngînd, nu salută, traversează camera și iese. GETA: Ce-i cu tine? BUNICA (gata să iasă după ea): Ce-ai pățit, dragă? EDUARD: Las-o în pace, bunico! Are și ea problemele ei. GETA: Și noi nu trebuie să știm? BUNICA: "Problemele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Cu ei putea s-o aibă pe Maricica pe viu. FANE (povestește cu plăcere): Poate, dar aici e vorba de artă, nu de... Cînd mă uitam la poze în curte, a intrat un tînăr. Foarte, elegant, foarte distins, m-a salutat extrem de politicos... A zis că a venit să facă o vizită unei domnișoare care i-a dat adresa noastră. SONIA: Vai de mine! Și? FANE: Eu aveam pozele Maricicăi. Tocmai terminasem... De privit. Cînd le-a văzut, a rămas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
la oraș În schimbul schizofreniei... S-a dat un pas Înapoi, și-a dus mâna la gât, a avut timp să Își desfacă nasturele de la cămașă, apoi a vomitat. Și repede a fugit, a intrat În bloc, a reușit să o salute pe doamna Chelărescu, apoi s-a ascuns sub scară, unde s-a lăsat pe vine, s-a ghemuit, de parcă aștepta ca frica să Îl ia În brațe, să Îl ascundă de timpul În care trăia. Frica Însă nu te ocrotește
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
și Întunericul, de fapt, nu poate nimic Împotriva disperării. Disperarea te salvează numai În momentele critice, asta credea Vasile. Căreală era doar beat, și delira, și nu era deloc disperat. Așa că a intrat În casă Încercând să zâmbească, și-a salutat părinții cu respect, le-a spus convingător că nu Îi e foame și s-a Închis În dormitor, unde Îl aștepta, nedeschisă, neîncepută, Istoria literaturii române a lui George Călinescu. Totuși, ce ascundea maistrul Căreală În creierul lui scelerat? Ce
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
până la șosea Încă un câmp de cartofi pe care să-l spulbere mărșăluind și scuipând către oraș, către civilizație. Mimau nonșalanța cu viclenie, miraculoasă formă de inteligență În anii aceia. Vasile l-a ajuns din urmă pe Carara, l-a salutat timid, bucuros că profesorul Îl evitase În timpul instrucției; la urma urmei, deși colegi de cenaclu, nu știau nimic unul despre celălalt și nici nu aveau de ce să se comporte ca și cum s-ar fi cunoscut. — Tovarășul profesor, aș vrea să vă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Să se iubească, dom’le, să se iu bească până când or exista, și-a mai zis cu năduf, că eu nu știu să o fac, ca să exist și eu... A trecut pe lângă ei cu mâinile În buzunare, fără să Îi salute, posedat de rechizitoriul discursului care i se Învârtea În minte căutându-și parcă ieșirea, salvarea, ăia s-au oprit o clipă, au strâmbat din buze și s-au dus, ținân du-se de mână, la raionul de cămăși, să contemple
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
s-au oprit o clipă, au strâmbat din buze și s-au dus, ținân du-se de mână, la raionul de cămăși, să contemple verdele turbat, Încă un pretext de fericire. — Adică nu le-a convenit că nu i-am salutat, că nu le-am dat onorul, ei nu mă puteau saluta... Păi nu puteau, din moment ce nu exist, din moment ce nici ei nu există; iar cei ce nu există nu se pot recunoaște unul pe altul. Să le fie de bine zeilor
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
au dus, ținân du-se de mână, la raionul de cămăși, să contemple verdele turbat, Încă un pretext de fericire. — Adică nu le-a convenit că nu i-am salutat, că nu le-am dat onorul, ei nu mă puteau saluta... Păi nu puteau, din moment ce nu exist, din moment ce nici ei nu există; iar cei ce nu există nu se pot recunoaște unul pe altul. Să le fie de bine zeilor, ăia sigur există. Dar Ionela, există ea, care se culcă pe
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
uit la el, îl văd cum urcă scările hotelului. Nu știu dacă mă mai aude. Hei. Gagarin. Vezi că e ultima oară că-ți spun așa. Bă. O să-ți fie dor de mine. Ai să vezi. Ridică mâna și mă salută scurt, fără să-și mai întoarcă fața spre mine. Apoi intră în hotel și dispare. Mă uit la ceas. Douăsprezece fără cinci. Stau pe un fotoliu, în casa actorului profesio nist, cosmonaut hipnotic, om din lună, pescar de sirene și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
O aștept cuminte. Peste un minut, apare îmbrăcată, își ia poșeta și deschide încet ușa. Liftul nu face mai mult de treizeci de secunde până la parter. Portarul doarme pe el, dar rezistă mai ceva ca tatăl lui Pinocchio. Sophia îl salută din mers, fără să-l privească. Asta se duce la futut. Sophia știe ce gândește portarul și puțin îi pasă. Mă uit la portar și-i fac un semn obscen, cu degetul mijlociu ridicat spre tavan. Se uită la mine
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
turnat, ai fost securist. D-L APOPII: Da, soția mea are dreptate. D-L ROZMETRU: Ești cunoscut ca un expert, dar ca om ești un gunoi, te-ai dat la nevastă-mea. D-NA ROZMETRU: Da, da, și nici nu saluți. EU: Sunteți nebuni. Tot nu înțelegeți că comunismul a murit, nu mai puteți înfiera în ședințele PCR inginerii și dictatură muncitorilor a murit și acum sunteți șomeri. Dumneata, d-l Rozmetru, parcă ești șomer, iar dumneata d-na ați candidat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
el. Nu înțeleg dacă nu cumva înjură că e cvorum. E un curent de ostilitate, dar ascunsă, ca pe fata tot sunt deferenți și se cam tem de el. Unii, puțini, îl respectă, de altfel, când a intrat, s-a salutat cu ei și adunarea a văzut. Sunt cei cu studii superioare, unul fiind contabil șef al procuraturii, fost cenzor al asociației până în urmă cu 10 ani. Când el era căsătorit, nevestele erau prietene. Ei provin din același mediu I.T., anterior
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
farsă ! Ce baftă,dom’le !”... „E mălăiață dintr-un pom Ce cade-n gura unui prost. O prinzi la timp,te face «om» Iar dacă nu,rămâi...ce-ai fost.” (Gh,Suciu) „Hoții mici ajung în ștreang. Hoții mari sunt salutați pe stradă”. (Wilhelm Wander) Samsarul Pe poarta instituției viti-vinicole își făcu apariția un jeep modern 4x4. Un bărbat spilcuit se prezentă cu demnitate la cabinetul directorului. -Domnule director,sunt samsar de vinuri. Directorul trecu în revistă lista de vinuri. Va
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
zdrobesc pe rând pe cei 100 de luptatori. Dar șeful crimei organizate este un fost bodyguard.Acesta se bate foarte bine cu eroii obosiți,dar experimentați.In final binele triumfă.Omul rău moare fără remușcări.Imperiul său este distrus.Populația salută victoria și sărbătorește.Eroul se căsătorește cu frumoasa târgului. Partenerul e îngropat și plâns... A doua zi,onorabilii cetățeni constată realitatea,că nu mai au locuri de muncă și nici salariile de mizerie. ”Rău cu rău,dar mai rău fără
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a acționa cu înțelepciune și succes”. (Machiavelli) Muzeul Dupa-amiază.Domnul Pogon se plimba agale pe una din străzile din oraș.Privirile i se opriră pe o pendulă de înălțime medie,aflată în vitrina unui ceasornicar.Intra în atelier și-l salută pe meșter.Acesta era preocupat cu repararea unui ceas de mâna.Il privi prin ochiul - lupă. Pendula era lăcuită și cu cadran de porțelan în culori strălucitoare spre albastru și alb. Părea un obiect vechi care cunoscuse timpuri mai bune
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să știu cât costă pendula din vitrină.How much? Mesteșugarul își continuă lucrul un timp,apoi îi răspunse peste umăr. -Nu e de vânzare.E a unui client.A lăsat-o la reparat.Vine mâine s-o ridice. Dl.Pogon salută și plecă surescitat. Reveni a doua zi. Ceasornicarul nu se arată încântat de vizită. -N-a venit s-o ridice.Vino mâine. Dl.Pogon veni în fiecare zi la ceasornicărie. Primi același răspuns.” Poate mâine”. După o săptămână,văzând atâta insistență
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Se simți cool. Era pentru a doua oară când participa la cununia civilă a lui Alex.Tipul ăsta era bestial! Prima doamnă se numea Vicky. Acum se pregătea domnișoara Liza. Cine va urma?...In sfârșit apăru și mașina mirilor. Se salută cu cele două domnișoare de onoare,Lila și Mia. Acestea o însoțeau la cununie pe Liza,tânăra săgetătoare.Cu chipul ei frumos desprins din filmul de desene animate “Betty Boop”,tânăra săgetătoare era marcată de eveniment.Pășea grav spre căsnicie
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
încercări,totul părea zadarnic.Motorul nu funcționa.Se gândeau să contacteze un serviceauto. In aceasta situație,avocata le mulțumi pentru amabilitate. Se hotărî să se deplaseze cu alt mijloc de transport la notar. Reuși să găsească un taxi galben. Ii salută din mers. După plecarea ei,o noua surpriză. Motorul porni la prima cheie. Mașina funcționa perfect. (Și automobilele simt repulsia stăpânului?). Sub impresia acestui fenomen inexplicabil au pornit voioși în călatoria de afaceri. „Senin amurg,coboara-ți lin tăcerea Pe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
voastră ,unde învârte 14 mori și nu poate să mai învârtă și cele 13 mori ale noastre!”,”Dați-i cheia orașului,dar schimbați yala!”,” Il vom deposeda de avere prin alunecare”,”Spionul vostru e foarte cunoscut la noi.Toată lumea îl salută”,”Ce vinzi aici?Semințe? Da,pentru dovleac!” și „Lasă, știm și noi limbile astea străine!” au constituit un deliciu pentru public. Reprezentația avea loc în sala de sport de la „Arhitectură” și intrarea era liberă.Doua tinere înalte și frumoase s-
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
scris. Ea i a telefonat. Iar i-a scris;ea iar i-a telefonat. S-au întalnit la Roman.Ea l-a îndepărtat discret. I-a spus că este măritată și pleacă împreună cu soțul și copiii în concediu...S-au salutat. „Dna Magda,ce surpriză! Nu știam ca locuiești aici.E poșeta ta?”. Da...Mi-a dispărut ieri.Unde ai găsit-o?”. „Prin cartier.Te rog să verifici conținutul”. Femeia făcu inventarierea obiectele din geantă. „E-n regula...Ai recuperat și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]