1,327 matches
-
scurt decât cele două degete menționate mai sus. Altfel, e vorba de o persoană orgolioasă, dacă inelarul este deformat (persoană vicioasă); dacă inelarul este prea mare (persoană extravagantă): Îngerii norilor îmi coborau pe șira spinării, Îngerii viermilor mă încălțau cu sandale. Nichita Stănescu, Mâna cu cinci degete . Degetul lui Mercur: degetul mic/degetul lui Mercur (forță vitală, preziceri, descântece, totalitatea persoanei, simbol al cuvântului, simț practic, sensibilitate), dacă baza degetului mic iese în afară (persoana este nervoasă, extenuată fizic); când curba
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
problemă de sănătate recunoscută, fiind folosită de psihiatri pentru a-i descrie pe acei oameni cărora orașul sfânt le luase mințile. Puteai să-i vezi de pe Via Dolorosa până pe străzile dosnice ale Cartierului Evreiesc, de obicei bărbați tineri - cu bărbile, sandalele și ochii sălbatici, scrutători, ai celor convinși că pot auzi vocile îngerilor. Ben-Ari nu luă în seamă această remarcă; nu era momentul să apere fanatismul religios. Pot să mă uit și eu? îl întrebă pe Tal, făcând semn din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
tensionată, era închisă în acești pereți masivi de nisip. Nu e de mirare că oamenii vorbeau despre Ierusalim ca și cum ar fi vorbit despre o formă de boală mintală. Opri un bărbat cu o cameră foarte mare la gât, care purta sandale și șosete, și îi ceru să o îndrume spre Zidul de Vest. Arătă spre o arcadă care se găsea chiar în direcția opusă Porții Jaffa. Acesta, își aminti ea, era drumul spre souk. Avu senzația coborârii unui deal pe acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
șapcă și-și apără nările cu ea. — Mulțumesc, da, răspunse el cu vocea înăbușită. Un Doctor Nut, dacă ești amabilă. Și ai grijă să fie foarte rece. — Să văd ce avem, spuse enigmatic femeia și tropăi îndărăt la bar cu sandalele ei de paie. Ignatius o urmări din ochi cum comunică printr-o pantomimă cu barmanul. Făcură tot felul de gesturi, cele mai multe dintre ele indicându-l pe Ignatius. Cel puțin, gândi el, aici va fi în siguranță dacă cele trei fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bluza albă. Maryse nu purta sutien și Îi vedeam sînii cînd se apleca să mă ajute să fixez trepiedul camerei cu pietre. Avea niște rochii cu nasturi În față și nu le Închidea chiar pînă sus. De Îndată ce putea, Își scotea sandalele și umbla desculță. Nu eram Încă marele perturbat sexual ce aveam să devin mai tîrziu, după cum mi-o reproșau diverse femei - „dragul meu François, nu țin deloc să fiu doar suportul fantasmelor tale erotice, sînt totuși și femeie!“ sau: „În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
că te Îmbraci mult mai bine aici decât la New York, spuse Kitty, ca să-și Înveselească prietena. Îți amintești că te băteam tot timpul la cap să porți pantofi eleganți În loc de bascheți când ieșeai În oraș? Diane se uită mândră la sandalele ei aurii și zâmbi. Nici nu știi cât mă bucur că ai observat! Era o negresă Înaltă, masivă, cu o față superbă, ovală, de copil. Cei mai mulți o credeau braziliancă. Se lupta și ea, ca atâția alții, cu multe kilograme În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
se Îndreptă spre plaja pustie. Golful era calm la răsărit. Dinspre ocean venea o briză proaspătă. Altădată poate i-ar fi fost frig, acum doar Îi Înviora obrajii și Îi răvășea părul. Soarele strălucea, anunțând o zi frumoasă. Își scoase sandalele și se plimbă desculță prin nisip, gândindu-se cum i s-ar fi scufundat picioarele În zăpadă dacă ar fi rămas În New York. Se Întinse pe nisip, acoperindu-se cu pătura albastră, ațipi și visă o cursă nebunească de mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Marilyn Monroe peste grilajul galeriei de metrou, ținîndu-și fustele cu mîinile, a fost așezată În locul ei. Absența sumbarinului este o adevărată lovitură pentru Wakefield. Ce să Însemne asta? Și unde e Zelda? O Îngeriță, purtînd o rochiță albă și scurtă, sandale aurii și mari aripi albe traversează strada și se sprijină neglijent de Marilyn. Wakefield nu a mai văzut-o pe-aici; nu este una dintre „statuile“ obișnuite care Își cîștigă existența stînd Încremenite În timp ce turiștii se chinuie să le facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Ar vrea ca acest Înger, această regină voodoo, această piedaterrologistă să-i spună ce are de făcut. Se uită către Zelda, căutînd sprijin, dar ochii ei sînt Închiși, genunchii la bărbie, brațele Împrejurul genunchilor, aripile strînse. Reverendul trece deja de la sandale la pantofii de sport. — Am programări de respectat. Te-am strecurat printre ele de dragul prietenei mele. Wakefield Îi mulțumește, Îi plătește cei douăzeci de dolari pe care i-i cere, fără suprataxă pentru reflexoterapie. Ajunși Înapoi la mașină, Zelda Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o energie și un entuziasm pe care nu le mai văzuse la nimeni altcineva. Deși încărunțise, la șaizeci și cinci de ani avea încă un aer sportiv și ștrengăresc, de parcă ar fi fost gata oricând să se îmbrace în pantaloni scurți și sandale și să plece într-una din marile aventuri ale vieții. Tăcut din fire, dar hotărât și de neclintit, ca o stâncă, Ralph îi transmisese un sentiment profund de afecțiune și siguranță, atât de puternic încât o convinsese că poate înfrunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
se hotărî s-o ignore. Ținuta pe care o alesese Henrietta pentru o simplă ieșire la cumpărături în Woodbury era alcătuită dintr-un costum Jasper Conran roz țipător, cu nasturi de aur, dresuri lycra de cea mai bună calitate și sandale aurii cu toc. — Prefer să arăt ca o călugăriță carmelită decât ca Ivana Trump. — Asta e o chestie de gust. În tot cazul, Henrietta se aplecă să-i spună la ureche, ca să n-o audă Sophie sau Lottie, sunt extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu și cei de la infirmerie. — Se pare că ești bine documentat. — Normal. — Bănuiesc că nu după o singură experiență... nu doar după o noapte de beție, nu? Prin ușa întredeschisă se vedea un șir de celule, ca niște cuști, cu sandale din paie aliniate în fața fiecărei uși. După numărul de sandale, au presupus că sunt trei-patru persoane într-o celulă. O femeie șchioapă se întorcea de la toaletă, însoțită de un gardian. Le-a aruncat un zâmbet plin de înțeles în timp ce intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
documentat. — Normal. — Bănuiesc că nu după o singură experiență... nu doar după o noapte de beție, nu? Prin ușa întredeschisă se vedea un șir de celule, ca niște cuști, cu sandale din paie aliniate în fața fiecărei uși. După numărul de sandale, au presupus că sunt trei-patru persoane într-o celulă. O femeie șchioapă se întorcea de la toaletă, însoțită de un gardian. Le-a aruncat un zâmbet plin de înțeles în timp ce intra în celulă. Polițistul s-a întors și i-a condus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de must, și-apoi - cu dărnicia ta de moarte vino, Lume, vin'. Și răscolește-mi fruntea-nfierbîntată ca nisipul dogorât pe care calcă-ncet, încet prin pustie un profet. VERSURI SCRISE PE FRUNZE USCATE DE VIE II - Psalmistul Când treci fără sandale pe sub tei, porumbii adormiți pe streșini ciuruite se trezesc, crezând ca pașii tăi, mărunți, sunt semințe azvârlite de-o mână bună pentru ei. MOARTEA LUI PAN I - Pan către nimfă Cu strai de broască-n păr răsai din papură, o
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Harvey Nichs. O să dureze doar un minut să-i iau. Slavă Domnului că roșeața din obrajii mei se risipește, așa că mă pot Întoarce spre Emma. — Altă pereche de pantofi? Întreb, știind că a mai cumpărat săptămîna asta o pereche de sandale Prada. — Erau la reduceri, așa că nu se pune. Ambele perechi au costat cît una singură. Pe bune, ar fi fost de-a dreptul nepoliticos să nu le cumpăr. — Tu și Richard sînteți incorigibili cînd vine vorba de bani, oftează Linda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ea, ocazie ce se prezintă rar zilele astea. În consecință, părul meu nu se Încretește, machiajul meu se Îmbină perfect, iar vesta cu mărgele se asortează foarte frumos, În ciuda faptului că nu e pentru gravide. Mă Încalț cu noile mele sandale sclipitoare (un mic cadou pe care mi l-am făcut, avînd În vedere că numai Încălțăminte Îmi pot cumpăra zilele astea), Îmi prind părul cu o agrafă cu strasuri și pășesc afară din Încăpere pentru a mă alătura celorlalți. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să mă văicăresc la Dan, dar simt nevoia să mi-o iau pe Linda de pe cap, să vorbesc cu cineva. CÎnd mă Întorc la piscină, constat că Lisa a plecat să se plimbe În livada de măslini, așa că-mi pun sandalele și-o pornesc În căutarea ei. — Ce faci? Lisa stă pe jos, ascunzîndu-și o mînă la spate cu un gest vinovat, În timp ce un fir de fum se risipește deasupra capului ei. — Fumezi? Întreb eu șocată. Doamne! Fumezi! Chiar fumezi! Șșș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Charlie. Ne-am Întîlnit la un prînz. Îi știi pe Fran și Marcus, nu? — Sigur că da, Încuviințează Caro. Țin foarte mult la Fran și prietenii ei sînt și ai mei. — Mulțumesc. Surîd, știind că, În rochia mea retro și sandalele cu toc Înalt, cu paharul de șampanie În mînă și cu relațiile pe care le am cu Charlie Dutton și Fran, mă simt exact cum Îmi doream: sclipitoare și sexy. Îmi place la nebunie să port rochia asta și sandale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
sandalele cu toc Înalt, cu paharul de șampanie În mînă și cu relațiile pe care le am cu Charlie Dutton și Fran, mă simt exact cum Îmi doream: sclipitoare și sexy. Îmi place la nebunie să port rochia asta și sandale. În mod normal, nu m-ai vedea nici moartă cu tocuri mai Înalte de doi centimetri. Iar rochia? Glumiți, nu?. CÎnd pantalonii sînt infinit mai confortabili, ca să nu mai zic de faptul că sînt practici? Uitasem cît de minunat te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
spală chiparoșii aceștia mirați. Emoția pe care o simt în fața lor nu mă constrânge la nimic. ― Ea nu e de ajuns, totuși, pentru fericire, Galilei. ― Mie îmi ajunge. Acum, cel puțin. Parcă tot praful pe care l-am răscolit cu sandalele mele e plin de semințe. Risipindu-l, vântul nu face decât să extindă gloria verii Nimic nu e mai greșit într-o asemenea priveliște ca nepăsarea, nu crezi? Restul cuvintelor mi se par inutile. ― Ploile toamnei vor face din toate
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
rază de soare. Nu-mi era frică de bandiți, căci drumul era mărginaș, o împărăție a fluturilor și a veverițelor. În timp ce animalele își vedeau de treaba lor, tovarăși îmi erau doar viersul cucului, răpăitul ciocănitoarei și praful fin stârnit de sandalele mele. Am văzut un cerb cu coarne lungi, îndepărtându-se. Am dat de niște excremente de urs și de lup în iarba unui șanț, dar mi s-au sfărâmat între degete de vechi ce erau. Credeam că sunt aproape de destinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ridicat și gata să lovească era un tânăr musculos, gigantic chiar și pentru un longobard. Părul bălai îi era prins într-un conci la ceafă, și ochii albaștri mă fixau nemilos. Era gol pușcă, dar n-avea nicio jenă, în sandale de piele legate de glezne. Fața, asemenea întregului corp, îi era rasă. Mi-a sărit în ochi faptul că era bronzat, lucru ciudat la unul din stirpea lui. De obicei se feresc de soarele puternic, deoarece pielea li se înroșește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în două lațe retezate la nivelul bărbiei. Nu purta bogata tunică longobardă de in cu mâneci largi și cu ciucuri de diverse culori, strânsă în talie cu o centură, ci un veșmânt scurt și modest de cânepă. În picioare avea sandale deschise în față până la degetul mare, cu șireturi de piele împletite în jurul pulpei. Probabil că de-abia se-ntorsese dintr-o cavalcadă, căci peste izmenele de in purta brăcinarii de postav roșiatic care se folosesc la călărit. Nu a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
chiar îndrăznețe. În cele din urmă, două întâmplări m-au convins că problema era cu totul alta. Odată, aflându-ne noi în grădină și discutând despre o viitoare călătorie a Gailei la Brescia, i s-a rupt o curea de la sandală și s-a împiedicat. Am întins o mână s-o sprijin și, fără să vreau, i-am atins un sân. A trecut-o un fior neașteptat și i-a scăpat un suspin în timp ce mi-a întors brusc spatele. Altă dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
leproși, alungați-i pe diavoli. În dar ați primit, dați de la voi în dar. Nu strângeți aur, nici argint și nici monede de aramă la brâu, n-aveți nevoie de desagă la drum, nici de două tunici, și nici de sandale și toiag“. Credința însă când și când se clatină, așa că folosim și știința secretă a lui Semjazà și practicăm vechile mituri. Eu eram precum Marcu s-a descris pe sine în cartea sa: „Atunci toți, părăsindu-l, fugiră care încotro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]