1,125 matches
-
Ratna-traya, pali: तिरतन Tiratana) ale budismului. Budismul tibetan adaugă uneori încă un refugiu în persoana învățătorului lama. Cele trei giuvaieruri ale credinței sunt: Conform scrierilor, Buddha s-a arătat discipolilor ca un model implorându-le să aibă credință (sanscrită श्रद्धा śraddhă, Păli saddhă) în exemplul lor de om care s-a eliberat de durere și de pericolul existenței. Dharma însă este cea care conferă credinciosului îndrumări în procesul de alinare a suferinței și de
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
și o puternică reverență tuturor budiștilor. De exemplu, venerarea lui Buddha ca persoană istorică sau ca entitate apriorică a căpătat de-a lungul timpului numeroase forme, iar transcrierea scrierilor sacre, materializare a Dharmei, este făcută cu evlavie și teamă. Śīla (sanscrită) sau sīla (păli) reprezintă educația morală, comportamentul etico-ascetic pe care trebuie să-l îndeplinească credinciosul budist. Este una din cele trei trepte către Nirvana (sila, samadhi și prajna) și a doua dintre "desăvârșiri" ("păramită") și se referă la puritatea în
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
și încurajarea vegetarianismului. Aceste noi norme sunt conținute într-un text numit Brahmajala Sutra (a nu se confunda cu textul pali cu același nume). Toate formele budismului sunt de acord că Buddha a promovat două tipuri de meditație: meditația samatha (sanscrită, śamatha) și meditația vipassană (sanscrită, vipaśyană). Cu toate acestea, numai meditația de tip vipassană poate parcurge drumul jñăna (cunoaștere)- prajñă (înțelegere pură) - nirvăna. Meditația samatha urmărește doar obținerea unei stări de liniște și concentrare absolută prin fixarea conștiinței asupra unui
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
norme sunt conținute într-un text numit Brahmajala Sutra (a nu se confunda cu textul pali cu același nume). Toate formele budismului sunt de acord că Buddha a promovat două tipuri de meditație: meditația samatha (sanscrită, śamatha) și meditația vipassană (sanscrită, vipaśyană). Cu toate acestea, numai meditația de tip vipassană poate parcurge drumul jñăna (cunoaștere)- prajñă (înțelegere pură) - nirvăna. Meditația samatha urmărește doar obținerea unei stări de liniște și concentrare absolută prin fixarea conștiinței asupra unui obiect sau unei idei, care
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
în mod conștient a gândirii, controlul atent al respirației ("pranayama") care trebuie să decurgă în mod regulat, fără a fi însă întreruptă ca în alte exerciții yoga. Următoarea etapă a meditației o constituie "dhyăna" (ध्यानम्, sanscrită)/"jhăna" (pali), pătrunderea în sfera suprasensibilului, a inconștientului, contemplația pură. Practicantul se detașează de propriile simțuri și își îndreaptă atenția spre unuia din cele trei caracteristici ale existenței: "anicca" (impermanența), "anatta" (non-sineitatea), "dukkha" (durerea). Apogeul meditației presupune intrarea într-un
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Nirvana, deoarece meditația, nesusținută de alte elemente nu este în măsură să realizeze iluminarea. Potrivit unor învățați budiști, cunoașterea sau înțelepciunea ("prajñă") este singura care poate realiza desăvârșirea omului și realizarea Nirvanei, fără a se ajuta de tehnicile yoghine. Prajñă (sanscrită) sau paññă (păli) este înțelepciunea capabilă să nimicească suferința și să aducă iluminarea, reprezintă revelația adevăratei înfățișări a realității, revelație care precede accederea în nirvana. De asemenea, prajñă este una din cele șase "păramită" (perfecțiuni) ale budismului Mahayana și una
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
un obiect și transcende orice tip de diferențiere. Conform budismului timpuriu, prajñă parcurge trei forme de cunoaștere: cunoașterea reîncarnărilor precedente, cunoașterea legii karmei ce determină fiecare renaștere și cunoașterea "celor patru Adevăruri Nobile" și a "întinărilor" sau "prihănirilor" (pali: Kilesa, sanscrită: kleśha) care împiedică eliberarea (lăcomia, ura și iluzia). Budismul desființează din start stratificarea socială, ierarhizarea și susține egalitatea oamenilor din punct de vedere moral. Buddha dorea abolirea sistemului de caste prezent în India și nega valorile numelui și al familiei
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
oamenilor din punct de vedere moral. Buddha dorea abolirea sistemului de caste prezent în India și nega valorile numelui și al familiei și trăinicia lor . Se promovează nu doar o compasiune (karună) și o iubire necondiționată față de semeni (pali:mettă; sanscrită:maitrī), ci o identificare a eului cu însăși ființa persoanei iubite. Budismul consideră că egoismul și sentimentul sinelui provin din limitarea denumirii de "eu" la propria persoană, și numai prin extinderea termenului asupra lumii înconjurătoare, prin dilatarea granițelor proprii se
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
fiecărui text este dezbătută în cadrul școlilor budiste care le conferă diferite grade valorice; de exemplu, unele grupări consideră anumite texte obiecte religioase, în timp ce altele preferă o percepere scolastică a lor. Nici limba sacră nu este una unitară, scrierile fiind în sanscrită sau pali, sau traduse în chineză, japoneză, tibetană, etc. Scrierile sfinte se divid în două categorii principale: scrieri canonice, care conțin mesajul transmis de religia lui Buddha și scrierile necanonice, adică tratatele doctrinare și comentariile aduse pe marginea lucrărilor canonice
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
divid în două categorii principale: scrieri canonice, care conțin mesajul transmis de religia lui Buddha și scrierile necanonice, adică tratatele doctrinare și comentariile aduse pe marginea lucrărilor canonice. Textele canonice budiste sunt împărțite în trei culegeri voluminoase cunoscute sub numele sanscrit Tripitaka sau pali Tipitaka ("coșul întreit" sau "cele trei coșuri", în traducere). Conform canonului, după moartea lui Buddha a avut loc primul consiliu budist, condus de călugărul Mahăkăśyapa, care avea drept rol stabilirea, clarificarea fundamentelor noii religii: cuvintele "Celui Iluminat
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
sunt considerate de asemenea de unii credincioși cuvinte aparținând lui Gautama Buddha, însă transmise în secret unor ființe mitologice (ca șerpii mitici năga) sau provenind de la alți buddha sau bodhisattva. Astăzi există aproximativ șase sute de astfel de sutre, în limba sanscrită sau traduse în chineză sau tibetană. Pentru a diferenția sutrele mahayaniste de cele aparținând Theravadei, cele din urmă mai sunt numite de celelalte școli și "agame". Mahayaniștii acceptă atât propriile sutre cât și agamele ca învățături autentice ale lui Buddha
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
în cele mai pure adâncimi ale subconștientului, prezent în absolut fiecare viețuitoare și care își exercită chemarea spre a te ilumina și a deveni un buddha, este o potență eternă, un impuls spre salvare. Noile texte sacre erau scrise în sanscrita budistă hibridă sau în pracrită (sanscrita vulgară). Din acel moment, în decurs de câteva secole, Mahayana se va dezvolta și se va răspândi din India spre Asia de Sud-Est și către nordul Asiei Centrale, apoi ajunsă în est, în China, va fi
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
subconștientului, prezent în absolut fiecare viețuitoare și care își exercită chemarea spre a te ilumina și a deveni un buddha, este o potență eternă, un impuls spre salvare. Noile texte sacre erau scrise în sanscrita budistă hibridă sau în pracrită (sanscrita vulgară). Din acel moment, în decurs de câteva secole, Mahayana se va dezvolta și se va răspândi din India spre Asia de Sud-Est și către nordul Asiei Centrale, apoi ajunsă în est, în China, va fi asimilată lingvistic. Din China, budismul Mahayana
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
această perioadă se înființează și centre mahayaniste de învățământ, cel mai important fiind Universitatea Nălandă din nord-estul Indiei. Învățăturile Sarvăstivădei, aspru criticate de Nagarjuna au fost reformulate de învățați ca Vasubandhu și Asanga și incorporate într-o nouă școală, Yogăcăra (sanscrită, "practicile yoga"). În timp ce Madhyamaka afirmă că nu există un adevăr ultim, (cu alte cuvinte, adevărul ultim este vidul (śūnya)), Yogăcăra consideră că numai mintea este ultimul adevăr existent. Aceste două școli de gândire, aflate când în sinteză, când în opoziție
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Britanic a ocupat India, budismul dispăruse complet de pe teritoriul ei. Cel mai comun mod de a împărți școlile budiste este prin studierea limbilor canoanelor existente (majoritatea scrise în pali, tibetană, mongoleză sau chineză, deși există și texte arhaice scrise în sanscrită și sanscrită budistă hibridă). Această diviziune este utilă pentru scopurile practice, dar nu corespunde în totalitate cu împărțirea filozofică sau doctrinară a budismului. În ciuda numeroaselor diferențe, ramurile budiste au și puncte comune: În jurul anului 250 î.Hr., datorită apariției unor păreri
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
ocupat India, budismul dispăruse complet de pe teritoriul ei. Cel mai comun mod de a împărți școlile budiste este prin studierea limbilor canoanelor existente (majoritatea scrise în pali, tibetană, mongoleză sau chineză, deși există și texte arhaice scrise în sanscrită și sanscrită budistă hibridă). Această diviziune este utilă pentru scopurile practice, dar nu corespunde în totalitate cu împărțirea filozofică sau doctrinară a budismului. În ciuda numeroaselor diferențe, ramurile budiste au și puncte comune: În jurul anului 250 î.Hr., datorită apariției unor păreri contradictorii privind
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Asoka a adus pe insulă o ramură din "Copacul Iluminării" (sau Copacul Bodhi), a sfințit locul și a plantat-o la Anuradhapura. Budismul pătrunde prima dată în Tibet în secolul al V-lea e.n., sub forma unor scrieri religioase în sanscrită, și începând cu acest moment numeroși misionari indieni și chinezi vin și se concurează în munca lor de răspândire a religiei budiste în Tibet, însă interesul pentru această religie rămâne aproape inexistent până în momentul când, în secolul al VII-lea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
și chinezi vin și se concurează în munca lor de răspândire a religiei budiste în Tibet, însă interesul pentru această religie rămâne aproape inexistent până în momentul când, în secolul al VII-lea, aceste scrieri budiste sunt în fine traduse din sanscrită în limba locală, la cererea liderului local Songtsen Gampo, care manifesta un interes particular pentru această religie. Tibetul devine din acest moment un stat expansionist, Songtsen Gampo luând titlul de împărat al noului Imperiu tibetan, constituit prin numeroase cuceriri (Songtsen
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
oglida - vizualul, lăuta - auditivul, tămâia - olfactivul, fructul - gustul, mătasea - tactilul), însă bucuria de a face contact cu ele nu este una contaminată, degradată, ci una pură și înălțătoare. Cele opt simboluri de bun augur Cele opt simbouri de bun augur (sanscrită: "Ashtamangala") sunt un set de simboluri foarte populare în Tibet, care se întâlnesc deseori în arta tradițională și religioasă a acestei țări. Acestea sunt: Un simbol mult mai recent este steagul internațional al budismului. Redactat în 1880 de Henry Steele
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
împrumutat și el din greaca veche (”zingiberis”). Cum India a fost sursa de ghimbir a Europei în antichitate, denumirea greacă este, de fapt, o preluare din limbile vorbite pe teritoriul Indiei în acea perioadă: ”singivera” în pali și ”shringavera” în sanscrită. Aceste denumiri înseamnă ”în formă de corn de cerb”. Cu toate că denumirile în majoritatea limbilor europene provin din greaca veche, în mod surprinzător grecii contemporani îl numesc ”piperoriza” (rădăcină de piper), cu referire la gustul iute al rizomului. Ghimbirul este, poate
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
din județul Prahova, Muntenia, România. Cadrul geografic. Localitate dispusă în sudul comunei Iordăcheanu, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Denumirea localității derivă din slavonul « Plavi » = ceva ce plutește sau « plavie »=insulă plutitoare formată din plute, nămol și pietroaie. În sanscrită « plava »=a înota, a pluti, a fi ajutat. Istoricul, în general, necunoscut. S-ar putea să fi luat ființă prin secolul al XVIII-lea. Prima atestare documentară, cunoscută nouă, se află în memoriile generalului Bauer. Localitatea figurează și în « Istoria
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
o găsim în Rig Veda, vechimea acesteia fiind estimată a fi în jurul a 3.500 de ani. Upanishad-ele, (800-100 î.Hr.), Bhagavad Gita (400-100 î.Hr.), si Yoga Sutras aparținând lui Patanjali (200 î.Hr.) deasemenea abordează conceptele și învățăturile yoga. În limba sanscrita "yoga" este o derivare a termenului pre-indo-europpean "yugam", dintr-o rădăcina "yeug"- (sanscrita "yuj-") însemnînd "a se alătura" sau "a se uni"; înrudit cu latinescul "iugum" și termenul modern englezesc "yoke". Termenul este atestat în Rig Veda în sensul unui
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
3.500 de ani. Upanishad-ele, (800-100 î.Hr.), Bhagavad Gita (400-100 î.Hr.), si Yoga Sutras aparținând lui Patanjali (200 î.Hr.) deasemenea abordează conceptele și învățăturile yoga. În limba sanscrita "yoga" este o derivare a termenului pre-indo-europpean "yugam", dintr-o rădăcina "yeug"- (sanscrita "yuj-") însemnînd "a se alătura" sau "a se uni"; înrudit cu latinescul "iugum" și termenul modern englezesc "yoke". Termenul este atestat în Rig Veda în sensul unui „act de alăturare, atașament, dedicare”, dar și în sensul de „ocupație, încercare, performanța
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
o relație eternă cu Vișnu sau cu unul dintre avatarele lui, precum Krișna sau Râma. Practicarea "concentrării (dharana)" și a meditației (dhyana) este comună majorității formelor de yoga. Dharana, potrivit definiției lui Patañjali, este "aducerea conștiinței într-un singur punct" (sanscrita: ekăgrata, concentrare într-un singur punct). Conștientă este concentrată pe un punct subtil al senzației (cum ar fi pe suflul care intră și iese din nări). Concentrația susținută pe un singur punct conduce, treptat, la meditație ("dhyana"), în care facultățile
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
(sanscrită - "suastika"), scris uneori și zvastică, este un simbol originar din jainism, fiind o cruce echilaterală cu brațele îndoite la jumătatea acestora în unghi drept în sens orar sau antiorar. De obicei este orientată astfel încât toate liniile principale să fie orizontale
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]