1,572 matches
-
luminează și mai mult când vede că în disecția politicianismului actual, foarte regretatul Academician Florin Constantiniu, nu este singur. În România profundă, atâtea conștiințe pertinente sunt atente la jaful năvalnic neobolșevic, mascat de democratizare și care a adus poporul la sapă de lemn. Memoria istorică e o componentă a identității naționale pe care acești nelegiuiți n-o au, nu vor s-o aibă. Aduși de valuri și vânturi la suprafață și împinși la mal, repede l- au escaladat ca toți impostorii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
familiilor în blocuri cu lungi culoare, într-un capăt bucătăria, în altul wc-ul. Statul la coadă și într-un capăt și în celălalt!... La bătaia de tălangă sau sunet de goarnă, lumea urma să iasă în răspântie să-și ia sapa, cazmaua, etc., etc. și să pornească la spargeri de normă pe câmpuri, cântând: „Pân’ la urmă o să piară dușmanii poporului...” și Dumnezeu le-a ascultat cântecul: i-a luat pe fugă din istorie. Din abatorul de la Pitești, Gheorghiță ajunge în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Savele, de ce în 23 de ani românii nu s-au mai scuturat de frica indusă la scară națională de acești factori dezagreganți; de ce-i ascultă și acum pe comuniștii în prelungire; să ne mai întrebăm de ce românii au ajuns la sapă de lemn? De ce pleacă din țară unde văd și nu văd cu ochii? Nu este cazul să facem bilanțul enorm al pagubelor pe care ni le-au produs alogenii comuniști în frunte cu conducătorii lor evrei? Despăgubirile ar fi imense
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
prea avem plăcerea să vă auzim. Mai mult scrieți decât vorbiți. Aveți cuvântul!” “Aș dori să mă refer acum la rolul insinuărilor în întronarea unei anumite atmosfere în colectiv. Căci insinuarea nu e numai lașă, ci și parșivă, distrugătoare; ea sapă încetul cu încetul și, dacă nu te ții bine, te trezești, la un moment dat, ros pe dinăuntru, erodat. Ajungi să crezi tu însuți că s-ar putea să fie adevărat ceea ce se spune despre tine” “Mai concret, tovarășe profesor
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
nevinovat” Da’ furnici ai văzut p’acolo?” “Pă naiba! Dă unde furnici? Nici dă leac, mămică!” Și amândouă, mama și fiica, sau bunica și mama băiatului continuă prășitul locului de pe luncă. Într-adevăr, n-a mai rămas prea mult. Tăișul sapelor despică crusta care voise să devină, pe zi ce trece, tot mai tare. Ca-ntr-o bătălie pe viață și pe moarte, bălăriile (unele mai firave, altele destul de viguroase) cad răpuse de ascuțișul celor două unelte agricole. Eliberat parcă de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Printre toate acestea, deslușea, câteodată, îndemnuri răstite și însoțite de scrâșnituri din dinți, să spună al cui spion este, cine-l plătește și unde a făcut școală. El nu le spunea decât adevărul, că e un țăran simplu de la coada sapei, cine-ar putea crede că el e capabil să spioneze, pentru asta... Dar, n-apuca să-și ducă gândul până la capăt, că... Și-apoi, din nou, la izolare!... Adică la umezeală, frig, nemâncare, coșmaruri și, din nou, interogatorii nesfârșite, nespus
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
nu poată depista la ce te uiți. I-a venit o idee din asta să facă bani din asigurările împotriva furtului de identitate. Vindea doar lucruri pe care nici măcar el nu le-ar fi cumpărat. Asta l-a dus la sapă de lemn. Omul credea că Partidul Democrat a inventat codul cu nouă cifre ca să controleze mișcările cetățenilor obișnuiți. Chiar și băieții din poliția locală îl credeau un pic cam sărit de pe fix. —Și a murit...? — Acum patru ani. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de apă. Fulgere, tunete, grindini năprasnice dărâmă copaci și gospodării, furtunile bat din harapnice păcatele ce ne-ngroapă de vii. Pământul ca piatra, nu poate bea apa, care se învârte în valuri, la vale, trăgând sub ea cu grapa, cu sapa tot ce-i iese în cale. Bucătăriile s-au umplut cu fierturile acestor vremi de-a îndoasele, au fost decimate pădurile și acum oamenii trag ponoasele. Toți se vaită de-atâta gunoi, noroi intrat în case, n bordei; Doamne, -o
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
munte și mare. O stare improprie mă doare mai mult decât durerea în sine, Doamne, cu gândul și fapta la Tine mai ies din când în când la soare. Ce frumoasă e țara aceasta edenică! Varanii au adus-o la sapă de lemn; cât de nedemn ar fi să nu nsemn starea ei atât de anemică. Un haos în toate; numai avarii remarci în capete, în instituții; artele-s luate de cobzarii care cântă cum surzii și muții. Totul se termină
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
rău într-o poezea. Nici eu nu mai pricep: "va fi mai rău, crede-mă", mă smiorcăi, "vom muri de foame", zic, și nenea sibianul îmi spune: "da' acu nu e mai rău, nu e capătul sacului, nu suntem în sapă de lemn? Nu au spus pedesereii și au recunoscut și ai lui Constantinescu că taman așa e, că e nenorocire". Nu e chiar așa", bombăn, "poate fi și mai rău", îngaim, și el mă privește ca pe un rătăcit și-
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
lângă banul public și-l toacă. Spală, spoliază, mint cu sofisticării financiar-contabile și prin fonduri de investiții. Informatorii lor au fost prezenți prin toate culisele guvernării, informatorii lor primesc telefoane la ore de noapte, decid aberații prin partide. Ai lor sapă temeinic în urma telefoanelor pe care le primesc la ore târzii. Decid să-l pună pe rege să candideze la președinție. Ai lor strigă la lumina zilei că apără țara. O iubesc pe la tribune și o jefuiesc pe întuneric. Ai lor
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de amplasamentul viitoarei rețele de autostrăzi. I-au tot schimbat locul prin trafic de influență murdar Aici interesul național a fost o glumă proastă. Există tot felul de politruci-mafioți care au, vezi Doamne, teren agricol prin care nu dau cu sapa întrucât stă pârlog în așteptarea recoltei cele mari care se dobândește prin justiție. Acolo mafioții se judecă și măresc valoarea terenului după gradul de pile și relații. Soluția îmi pare a fi simplă și este dictată de interesul național: exproprierea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
prea sfântă. 675O beșică-n loc de sticlă e lipită-n ferăstrue, Pintre care trece-o dungă mohorâtă și gălbue, Cofa-i albă cu flori negre și a brad miroasă apa, De lut plină, rezimată stă pe coada ei o sapă. Pe cuptorul uns cu humă Călinaș cel mititel 680Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel, Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă. Pe un
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Că și eu mi-am trăgănat De frunza s-o legănat. 52 Codrule, codruțule, Dismorțește-ți apele Și grăbește de-nfrunzește Că drăguța te dorește. 154 {EminescuOpVI 155} 53 Vine badea de la plug Zicând în frunză de rug, Nana vine de la sapă Zicând în frunză de ceapă. 54 Ce mi-e drag mie în lume Cărările pin pădure Căpătând cu nana mure; Și mi-i drag prunul cu prune Și omul cu vorbe bune; Și mi-i drag nucul cu nuci Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bând și mai chiuind Și din bice lungi pocnind, Caii noștri în curând, Pe-a lor nări flacări lăsând Din copite scăpărând. Am sosit și v-am găsit, Cerem floarea să ne-o dați, De unde nu, nu scăpați, Căci cu sape de argint Scoatem floarea din pământ S-o sădim cu rădăcină La - mpăratul în grădină, Acolo să strălucească La curte împărătească. Și ca să nu credeți doară Că --ndrugăm ca și la moară, Vorbe de-ale satului Pe seama - mpăratului, Am adus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
începu să scoată cenușa, amestecată cu bucățele de cărbune nears. Aproape imponderabile, particulele albe i se lipeau de degete, unele, ușoare ca fulgul, aspirate de răsuflare, îi suiră în nas și-l obligară să strănute, așa cum face uneori Găsit. Pe măsură ce sapa se apropia de fundul gropii, cenușa devenea tot mai caldă, dar nu atât cât să-l ardă, era călduță, ca pielea umană, și moale și suavă ca ea. Cipriano Algor puse deoparte sapa și-și cufundă amândouă mâinile în cenușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să strănute, așa cum face uneori Găsit. Pe măsură ce sapa se apropia de fundul gropii, cenușa devenea tot mai caldă, dar nu atât cât să-l ardă, era călduță, ca pielea umană, și moale și suavă ca ea. Cipriano Algor puse deoparte sapa și-și cufundă amândouă mâinile în cenușă. Atinse fina și inconfundabila asprime a lutului copt. Atunci, ca și cum ar fi ajutat la o naștere, apucă între degetul mare și degetele arătător și mijlociu capul încă ascuns al unei păpuși și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Da? Și de ce de-a lungul acestor linii migrează păsările? Pentru că marchează traseele urmate de farfuriile zburătoare? E un secret care a fost pierdut după invazia romană, dar există cineva care Încă Îl mai cunoaște...“ „Evreii“, am sugerat. „Și ei sapă. Primul principiu alchimic e VITRIOL: Visita Interiora Terrae, Rectificando Invenies Occultum Lapidem“. Lapis exillis. Piatra mea care se pregătea lent să iasă din exil, din dulcele exil amnezic hipnotic În vasul Încăpător al Liei, fără să caute alte profunzimi, Piatra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
susținute de două baghete cu arc, poate că pe-atunci făceau atingere, ieșeau niște scântei, poate că Frankenstein spera că astfel ar fi putut da viață golemului său, dar nici pomeneală, semnalul ce trebuia așteptat era altul: fă conjecturi, lucrează, sapă, sapă, cârtiță bătrână... O mașină de cusut (ce altceva putea fi, din acelea cărora li se făcea reclamă prin ilustrații, Împreună cu pilula pentru creșterea sânilor, și cu acvila aceea mare care zboară printre munți ținând În gheare aperitivul amărui, băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de două baghete cu arc, poate că pe-atunci făceau atingere, ieșeau niște scântei, poate că Frankenstein spera că astfel ar fi putut da viață golemului său, dar nici pomeneală, semnalul ce trebuia așteptat era altul: fă conjecturi, lucrează, sapă, sapă, cârtiță bătrână... O mașină de cusut (ce altceva putea fi, din acelea cărora li se făcea reclamă prin ilustrații, Împreună cu pilula pentru creșterea sânilor, și cu acvila aceea mare care zboară printre munți ținând În gheare aperitivul amărui, băutură regenerantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o declarație de război! În după amiaza aceea nebunu’ Își concediază „meșterii zidari“: Wakefield Îl aude răcnind ca nebunul rege Ludwig, cu singura deosebire că regele Ludwig și-a terminat pînă la urmă castelul, după ce și-a adus regatul la sapă de lemn. Îi face pe muncitori În toate felurile cînd aceștia refuză să dărîme un zid pentru a nu știu cîta oară. După ce meșterii zidari pleacă, nebunul o ia de la capăt de unul singur. Acum Wakefield este sigur că prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
șantierul naval scoate posturi și pică și soția la șomaj. Ordonanță, șase luni. Cât am avut bani, viață frumoasă, de unde cheltui, când s-au terminat banii, amărâți. Am început să merg la sor-mea la Craiova, să muncesc acolo, la sapă, la vie, la porumb. Soția, cu copiii. Cel mare, la școală. Eu aici, la pușcărie, că aici am avut timp de gândire, mi-am dat seama că soția și-a găsit un amant. Că nu există nici o explicație. În ’99
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
săptămâni, la salariu. Degeaba ne spunea, așa și așa, de bătut nici nu ne bătea și nici n-avea rost după ce ne intrase în cap ce ne intrase. Nici eu nu eram acasă, am stat pe la fete, prin Banat, la sapă, la irigat, pe tractor, în brazdă. Tot așa până am ajuns la armată. La irigații mutam coloanele, că erau pe roți. Sau duceam muncitorii din câmp la barăci. Mai căram mâncare la animale. Luam un ban și luam și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pe bani?“ - „Da!“ - „Pun-te!“ (râde). Când întindea mâna să-i dau banii, nu-i mai dădeam nimic. Mâncătoare de bani! Am găsit o moldoveancă. Dar n-am ținut-o, că nu i-a plăcut lui tata când, în loc să ceară sapa, a zis „hârlețul“, și: „Ia hârlețul și du-te la mă-ta!...“. Și-a gonit-o. (Râde.) De ce-ați furat? Pentru bani. S-aduc bani în casă, ca să fie mulțumiți. Să nu mai fie scandal, să nu mai fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
la copiii ăia. Găseam coji de ciocolată, coji de la salam, toate națiile găseam ascunse. „Ce dracu’, mă, pitești așa? Mă interesează pe mine ce faci tu?“ Și-a-nceput cu blesteme, cu nenorociri... M-a adus rău de tot, la sapă de lemn... Care au fost principiile dumneavoastră? Să-mi fac o casă, să am banii mei. Mult mi-am dorit să-mi cumpăr o mașină. Să-mi fac și eu casă, o familie. Nu mă interesa pe mine blocul. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]