130,724 matches
-
prag. - Hadernsee...murmură și Klaus, după ce închise ușa din scînduri groase, tocite. Se întinse pe pat, cu albumul în mîini. Hadernsee... Ce-l adusese la Hadernsee? Coperțile îngălbenite ale albumului arătau imaginea aproape standard a pieței centrale, aparținînd unui mic sat din Bavaria: biserica, al cărei turn în formă de bulb de ceapă strălucea în bătaia soarelui, clădirea primăriei, firișorul de apă, care șerpuia paralel cu drumul din fața primăriei, grădina de vară, podețul peste canal, micul stăvilar, emblema de la 1685, săpată
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
Mariana Codruț cînd tot ce văd și aud... cînd tot ce văd și aud îmi depune în cap ouă limpezi și tari, ca evreii cărînd sfîntul chivot prin deșert, ca doftoroia din sat ligheanul cu ierburi, pe lună culese și de rouă mustind, îmi car craniul veșnic gravid. cine pe cine locuiește cine pe cine cu sînge hrănește. altminteri plină de teamă ca albina de miere stau după ferestre (Robinson în țara cuvintelor
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
de d. Ziya Yamaç, un tânăr profesor născut la Silistra care și-a făcut studiile în România și se ocupă de multă vreme cu traduceri din literatura română în limba turcă. Ziya Yamaç a tradus romanul Pădurea spânzuraților, într-un sat din Turcia unde este în momentul de față învățător, iar traducerea Pădurii spânzuraților este făcută în cea mai curată limbă turcă. Romanul a apărut sub titlul Asilmișlar ormani (asilmiș însemnează ,spânzurat", lar e articolul pentru plural, iar orman = pădure). Cartea
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
Mitterrand a spus: ŤVrem să construim o Europă a securitățiiť. Un cinic ar fi putut replica: Ťîn cazul României, treaba e deja făcutăť." (Rîsete.) ,întrebări similare s-au rostit și în sala ŤOmniať, ceea ce confirmă o veche zicătoare: ce știe satul nu știe Senatul!" Deputatul e și el om, mai ales dacă e tînăr, și ca atare supus tentației. Biblioteca îi oferă tentații intelectuale, bufetul - tentații gastronomice (rîsete), loja ziaristelor - tentații estetice (rîsete)." ,Domnule președinte, speriați colegii" (rîsete).2) , Ieri după-amiază
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
undeva mai la deal și în dreapta, la o distanță apreciabilă de pavilionul central al Așezămîntului. În timp ce Daniela ne spunea povestea lui Valerian, a venit cineva și ne-a întrebat dacă nu vrem să cumpărăm miei de Paști. Știa în apropierea satului o stînă de unde i-am fi putut cumpăra ieftin. Am stabilit că vom merge la stîna aceea mai tîrziu, după-amiază, însă pînă atunci am băut prea mult și ne-am îmbătat. Am ajuns la stînă, numai eu și Florin, abia
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
trecut pe sub o linie electrică de înaltă tensiune și am auzit cablurile sfîrîind, din cauza umezelii aerului. Le-a auzit și Florin. Ne întrebam unul pe altul care ar putea fi cauza acelui fenomen. În fine. Stîna nu era propriu-zis în afara satului, ci la marginea lui. De fapt, nu era propriu-zis stînă, ci gospodăria unui sătean care avea în ogradă o vacă și cîteva oi. Presupunînd totuși că nu ajunseserăm în altă parte. Sunt detalii aparent lipsite de importanță, dar nu mă
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
a lui Miron Costin, De neamul moldovenilor, îndrăznesc să folosesc sintagma , bazându-mă pe adevărul inconstestabil că există un astfel de neam. Deși nu m-am născut în Orașul cu salcâmi, cum a denumit Mihail Sebastian, Brăila, ci într-un sat din apropiere, bântuit de Ciulinii Bărăganului, pe care i-a nemurit Panait Istrati, mă consider integrat în această zonă umană, în mirajul portului de la Dunăre unde am urmat Liceul "Nicolae Bălcescu", de strălucit renume, și unde mi-am înfiripat primele
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
au captivat și au modelat și pe cei veniți aici, temporar sau definitiv, de prin alte părți ale țării. Așa s-a întâmplat și cu Toader Buculei, autorul acestei ample cercetări de structură enciclopedică. Născut la 5 martie 1930, în satul Dolheștii Mari, comuna Dolhești, județul Suceava, Toader Buculei a devenit profesor de istorie, la Brăila, începând din 1965, asimilându-se atât de organic și plenitudinar cu atmosfera specifică de aici încât s-a dăruit cu o rară putere de muncă
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
în zori, după banchet. Orașul arăta bine la ora aceea, încă adormit, tăcut, cu străzile aproape pustii, aerul era respirabil, împrospătat de răcoarea nopții. Gașca lor de zurbagii (veseli-chercheliți-fără griji, doar absolviseră înalta școală și se pregăteau să plece în sate și orașe, acolo unde îi chemau patria, partidul!...), gașca lor, adică Dora, Mona, Albert, Cornel, iubitul ei de atunci, și, desigur, Ana însăși, așadar gașca lor spărgea strident liniștea perfectă, neverosimilă; la ora aceea, pe străzile Bucureștiului, ei semănau cu
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
neamuri mai de departe, unchi și mătuși care nici ei nu ne recunosc. Mulți dintre ai noștri s-au risipit în lumea largă, unde s-au stins. O familie căreia acum 50 de ani nu-i dădeai de capăt prin sate de sub clinele Vrancei. Un neam tenace, firi dificile greu de mulțumit. Un soi care a zămislit multe fete, unele foarte frumoase, trăind de la o vreme văduve, pe lângă copii și nepoți, în amintiri fără pată, până la adânci bătrâneți, devotându-se sub
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
istoria și politicul în defavoarea literaturii. Departe de a fi însă o cronică, și încă una politică, Refugii este un roman. O ficțiune. O poveste cu și despre ființe imaginare dintr-un spațiu imaginar. Acțiunea este plasată în trei localități - un sat, Măgura, și un oraș de provincie, Rîul Doamnei, cu nume fictive, inexistente în realitatea toponimică a României, și capitala București, aceasta însă într-o prezentare foarte epurată, aproape convențională. Cu o singură excepție, a unei figuri de rang secundar, nici unul
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
trei sînt de altfel de natură pur afectivă. Ioana, traducătoarea, și Iustin, profesorul, sînt căsătoriți, s-au iubit ori încă se mai iubesc, dar geografia înfrînge sentimentele. Separați de distanța dintre orașul unde se află locul ei de muncă și satul unde lucrează el, Ioana și Iustin se consolează erotic după posibilități, înlocuindu-și fiecare partenerul tînjit, dar absent, cu suplinitori mai puțin apreciați decît titularii, dar prezenți. Trebuințele sînt satisfăcute, iar aspirațiile romantic idealiste, deși contrazise de proza vieții, se
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Anton (ar fi vrut să fie cercetător), nu numai bardul local din Măgura, Eustațiu Găină, autor al volumului nepublicat Poezii de pe valea Ulmoasei, pe care vrea să-l semneze Eustațiu G. Călinescu. Poezii scrie pînă și pitecantropicul primar din același sat Măgura, Socoliuc, introdus în roman prin corespondența lui Iustin către Ioana, el fiind și cel care găsește o explicație terapeutică rațională, desigur la nivelul lui (Ťcînd n-ai ce face, cînd te-apucă, așa, cum să zic, urîtul, un fel
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
să sugereze prin ceva caracterul reprobabil al unui astfel de gest. Atitudinea față de femei nu este, din păcate, singurul element din proza lui Ion Slavici care ar trebui să dea de gîndit. După cum se știe, acțiunea nuvelei se desfășoară în satele din apropierea Aradului, zonă recunoscută pentru mixajul etnic al locuitorilor ei. Aici trăiesc laolaltă, în bună viețuire, români, unguri, nemți, țigani, evrei. Cum vede autorul relațiile dintre toate aceste etnii? În loc să militeze pentru avantajele multiculturalismului și ale învățării limbilor tuturor celor
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
vadă ce faci fantă. balada semaforului gheorghe am aflat repede că în oraș n-are nimeni numele lui darmite obiectele. totuși i-am pus un nume i-am zis gheorghe semaforului colț cu independenței. gheorghe! mă strigau ai mei din sat gheorghe! i-am zis semaforului pune-mi și mie o culoare bună. el se lăsa greu cu toate că-i dădusem numele meu de copil. câte-o jumătate de oră mă făcea s-aștept câte o jumătate de zi la intersecție nu
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
zis semaforului pune-mi și mie o culoare bună. el se lăsa greu cu toate că-i dădusem numele meu de copil. câte-o jumătate de oră mă făcea s-aștept câte o jumătate de zi la intersecție nu zic că-n sat era mai bine. când gheorghe punea verde și în sfârșit traversam mă pomeneam dracului pe câte-o stradă fără nume. umblam printre inși despre care nu puteam să spun că există sau nu. păreau să comunice ei între ei dar
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
cel real există o falie de teroare istorică și suferințe individual-colective. Edificarea lui asupra naturii comunismului, produsă încă la mijlocul deceniului cinci, primește noi și terifiante confirmări, prin socialismul "regal, de tip asirian", al lui Nicolae Ceaușescu. Foamea, frigul, frica, sistematizarea satelor și demolarea bisericilor, propaganda deșănțată și monstruosul cult al personalității din anii '80 nu fac decât să întărească, în sistemul de referință al fostului ilegalist, convingerea că nimic nu se poate construi prin "dresaj social", prin siluirea conștiințelor și pervertirea
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
strălucind/ Din mușuroaiele stelelor.” (Dicționar comun). Sunt invocate tradițiile comune albano-române, sfinte daruri pogorâte asupra celor două popoare. Ajungând la problematica, de foarte multe ori tragică, a balcanismului, culori tari zugrăvesc teroarea istoriei: ,,Vrajbă și spaimă!/ Pragul casei e frânt/ Satele ard,/ Câmpiile pier,/ În vreme ce noi/ Urcăm eliberați/ Pe colinele morții.” (Lumina Dardaniei). Lacrimile au funcție unificatoare, punte între sensibilități similare. Presentimentul paradisiac rămâne aproape. Baki Ymeri crede în Dumnezeu, în dragostea autentică, apreciază noblețea bărbăției, respectul față de părinți, simplitatea fidelității
OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380634_a_381963]
-
Gafencu se conturează complementar pe baza unor mărturii testimoniale. Tatăl Sfântului Închisorilor a fost Vasile Gafencu, care s-a născut pe 1 februarie 1886 la Sîngerei, Bălți, dintr-o familie românească numeroasă, specific epocii. De copil a învățat bine în sat și a fost considerat un băiat dezghețat care i-a plăcut cartea, făcând mai târziu studii politehnice și devenind apoi învățător. S-a implicat în 1917, odată cu revoluția burgheză rusă din februarie 1917 în mișcarea națională și apoi unionistă din
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Valeriu, Valentina, Eleonora și Elisabeta. Vasile Gafencu își educă copiii în spiritul dragostei de neam, al sacrificiului personal față de țară și Hristos. În urma mărturiilor lui Valeriu Gafencu am aflat că Vasile Gafencu, intelectual cu studii superioare și învățător respectat în sat, a luat de soție pe Elena, casnică, și femeie fără școală, dar cu dragoste de țară și creștină pentru „fecioria” și curăția sa sufletească: „Tu ai ceva ales, tu ai fecioria. Ești curată” (Cezarina Condurache, „Chipuri ale demnității românești, eroi
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
tu ai fecioria. Ești curată” (Cezarina Condurache, „Chipuri ale demnității românești, eroi ai neamului și sfinți ai închisorilor”, Editura Evdokimos, 2015, București). Deși făcuse studii la politehnica din Iași, pe care nu le-a absolvit, Vasile Gafencu rămâne învățător în sat, devenind un reper moral al satului Sângerei și arealului administrativ Bălți. Accede la funcția de președinte al Băncii Populare din localitate, consilier județean, membru în conducerea Camerei Agricole din Bălți. Vasile Gafencu și-a extins proprietatea agricolă la 100 de
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Condurache, „Chipuri ale demnității românești, eroi ai neamului și sfinți ai închisorilor”, Editura Evdokimos, 2015, București). Deși făcuse studii la politehnica din Iași, pe care nu le-a absolvit, Vasile Gafencu rămâne învățător în sat, devenind un reper moral al satului Sângerei și arealului administrativ Bălți. Accede la funcția de președinte al Băncii Populare din localitate, consilier județean, membru în conducerea Camerei Agricole din Bălți. Vasile Gafencu și-a extins proprietatea agricolă la 100 de hectare și a construit o casă
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
veac Pomu-i devenise drag L-a îmbrățișat tăcut I-a împărtășit amorul Privind cerul nevăzut I-a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopții deșirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se iubea în Herăstrău - Din porunca lui Tezeu - C-un fag cu trup de flăcău București, Herăstrău, vara lui 2015 Referință Bibliografică: Fagul / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august 2016. Drepturi de
FAGUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380646_a_381975]
-
a intrat și pe piața hotelieră. Se pune întrebarea cine sunt stăpânii celor mai de lux hoteluri din Republica Moldova? Hotelul Nobil aparține oligarhului Plahotniuc, iar hotelul Prezident - oligarhului în formare I. Dodon, cu toate că este ascuns sub numele unui originar din satul de baștină Sadova. De rezonanță este afacerea GRAD sau legătura ascunsă dintre frații Dodon și deputatul socialist Radu Mudreac, care și-ar fi ridicat un centru comercial chiar în inima Capitalei (din ce bani?). De asemenea, în 2015 baza turistică
SOCIALISTUL CAPITALIST DODON LA “SĂRBĂTOAREA OAMENILOR MUNCII”! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380644_a_381973]
-
care au știut cum să-și salveze imaginea?). Vă mai amintiți care erau declarațiile dlui M. Ghimpu referitor la aceste sondaje? De menționat faptul că toți acești mici actori cu ambiții mari au luat sub orice limită în propriile lor sate de baștină: M. Ghimpu - sub 9%, întrecut de M. Sandu cu peste 60% și Dodon (22.8%) ; A. Guțu - cu doar 5 voturi, fiind întrecută și de scandaloasa Maia Laguta, pe care cine-o cunoaște în acest sat (probabil sunt
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]