6,494 matches
-
care dorea să creeze programe pentru o mașină, sub forma unor date, care îi permiteau acesteia să îndeplinească mai multe sarcini în același timp, așa cum o fac computerele din zilele noastre. Atunci când mașina lui a fost construită efectiv de alți savanți în 1950, prima versiune a modelului Automatic Computing Engine (ACE) creat de Turing era cel mai rapid calculator din lume. Pentru marele public, cea mai mare reușită a lui Turing rămâne "spargerea" codurilor folosite de mașina Enigma utilizată de submarinele
Matematicianul care a spart codul ENIGMA, amnistiat. Vezi de ce era acuzat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62850_a_64175]
-
pe 7 iunie 1954, prin otrăvire cu cianură, după ce a fost condamnat, în 1952, pentru "ultraj adus bunelor moravuri", din cauza homosexualității sale, pe atunci ilegală în Marea Britanie, și constrâns la castrare chimică. Nu puține sunt vocile care afirmă că renumitul savant, celebru pentru excentricitatea sa, s-a sinucis mâncând un măr otrăvit cu cianură. Această ipoteză nu a putut fi dovedită niciodată în mod oficial. Memorialul care îi este consacrat, în apropiere de Universitatea din Manchester, îl prezintă, de altfel, așezat
Matematicianul care a spart codul ENIGMA, amnistiat. Vezi de ce era acuzat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62850_a_64175]
-
Andrei Moisoiu (Google) Trei piramide antice au fost descoperite în Antarctica de o echipă de savanți americani și europeni. Singura informație certă venită din partea echipei de savanți este că aceștia plănuiesc o expediție la piramidele descoperite în Antarctica, pentru a le studia mai bine și a stabili dacă structurile sunt artificiale sau naturale, informează jurnalul.ro
Descoperire fabuloasă în Antartica by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63093_a_64418]
-
Andrei Moisoiu (Google) Trei piramide antice au fost descoperite în Antarctica de o echipă de savanți americani și europeni. Singura informație certă venită din partea echipei de savanți este că aceștia plănuiesc o expediție la piramidele descoperite în Antarctica, pentru a le studia mai bine și a stabili dacă structurile sunt artificiale sau naturale, informează jurnalul.ro. Dacă oamenii de știință demonstrează că piramidele au fost făcute de
Descoperire fabuloasă în Antartica by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63093_a_64418]
-
unei respectabile preocupări internaționale: lingvistica privită din unghiul istoriei filosofiei. Peste treizeci de ani de la ediția princeps, doi filologi germani formați la școala lui Coșeriu (Jörn Albrecht și Jürgen Trabant) au revizuit prelegerile, corectîndule, completîndu-le și punîndu-le sub ochii profesorului. Savantul și-a dat acordul în privința variantei finale, dar nu a mai apucat să le vadă în formă tipărită, murind pe 7 septembrie 2002. Ediția de față, apărută în limba germană în 2003, conține ambele volume și acoperă o perioadă de
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
nuanțat, folosind drept șantier de lucru trei limbi: greaca veche, latina și germana, adică tocmai acele idioame pe care le consideră „limbi de profunzime”, în contrast cu „limbile de circulație”, engleza și franceza. În al doilea rînd, și aici se simte stofa savantului, oralitatea prelegerilor nu dăunează erudiției, căci Istoria filozofiei limbajului nu e un tom pe care să-l parcurgi cap-coadă, ci o lucrare pe care o consulți pe secțiuni. E o panoramă cronologică în care fiecărui gînditor i se pun în
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
acestui tip de istoriografie: în orice caz, nu a revendicat-o, iar construcțiile sale se sprijină pe un alt eșafodaj de idei decât cele ale ucenicilor lui Lucien Febvre și Marc Bloch. Nici după apariția primelor studii ale acestora, când savantul nostru încă frecventa cu oarecare succes lumea academică pariziană, el nu a avut revelația unei convergențe între mai vechile sale cercetări și lucrările istoricilor de la Annales. Nu-i mai puțin adevărat că nici aceștia nu par a fi avut cunoștință
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
a servi drept material didactic pentru școlile de fete. Scrisori de femei este, însă, datorită intuițiilor lui Iorga și experienței în materie acumulate prin cercetarea din 1910, mult mai mult decât o culegere de narațiuni moralizatoare și educative, prin care savantul spera să compenseze, bănuiesc, influența devastatoare (considera el) a moravurilor moderne. În fapt, avem de-a face cu o primă culegere de texte menite să aprofundeze istoria vieții private feminine și, de asemenea, să jaloneze cu mărturii incontestabile evoluția statutului
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
culegere de texte menite să aprofundeze istoria vieții private feminine și, de asemenea, să jaloneze cu mărturii incontestabile evoluția statutului femeii în societatea românească, din Evul Mediu și până în epoca modernă. Antologia lui Nicolae Iorga nu impresionează prin cantitate, căci savantul a operat pe baza decupajului, ci prin perfecta articulare istorică a textelor, ce ilustrează convingător etapele devenirii conștiinței de gen la români. Atât de clar a văzut istoricul operațiunea de „defrișare” a domeniului studiilor de gen, încât antologia sa conține
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
etapele devenirii conștiinței de gen la români. Atât de clar a văzut istoricul operațiunea de „defrișare” a domeniului studiilor de gen, încât antologia sa conține și un rafinament la care cercetătorii în materie nu vor ajunge decât mult mai târziu. Savantul a adăugat celor 29 de epistole scrise de personaje feminine și 5 scrisori trimise de bărbați unor femei. Contrastul, de prisos să precizez, nu face decât să ilumineze și mai bine obiectul cercetat, care este mentalul feminin. Cercetările ulterioare, inclusiv
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
care este mentalul feminin. Cercetările ulterioare, inclusiv cele actuale, pot categoric completa inventarul lui Iorga, adăugând mult mai multe texte și detaliind etapele istorice și palierele mentalului avute în vedere. Însă, cum spunea același G. Călinescu, scheletul eșafodajului alcătuit de savant va rămâne în picioare... Din păcate, prezenta ediție a cărții este lamentabilă. La drept vorbind, dacă nu ar fi fost vorba despre una dintre cele mai interesante (și actuale) fațete ale enormei opere iorghiste, nici nu aș fi consemnat- o
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
1932, la Editura Datina Românească din Vălenii de Munte, și nu a mai fost reeditată, istoriografia comunistă considerând-o, probabil, o operă secundară. Or, aparatul critic era esențial aici, ca la orice reeditare a unei cărți scrise de Nicolae Iorga. Savantul gândea în volute ample, dar aparatele sale critice sunt precare și necesită, la reeditare, o masivă revizuire și completare, cum s-a și întâmplat, de altfel, în cazul reeditărilor semnate, de-a lungul timpului, de M. Berza, Barbu Theodorescu ori
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
Cogălniceanu, cum scria Slavici, dar Hâșdeu și nu Hasdeu, cum este forma cea mai uzitată în prezent. 4. Mircea Herman, în „Cumidava”, nr. 10, 1977. 5. „Manuscriptum”, VIII, nr. 2, 1977. Vicențiu Babeș a fost lider al românilor bănățeni, tatăl savantului Victor Babeș. 6. În Scrisori către Ioan Bianu, IV, Ed. Minerva, București, 1978, p. 355. 7. Citatele sunt după Lucian Valea, Pe urmele lui George Coșbuc, Ed. Sport-Turism, București, 1985, pp. 93-94. 8. Zbuciumări politice la românii din Ungaria, reeditat
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
două, nu mai multe, dar nici mai puține, care ne-au pus la grea încercare înțelegerea, cele semnate de Ioan Buduca și Liviu Franga. Revenind la interviu, trebuie să ne mărturisim bucuria de a-l reîntâlni pe autorul „Poeticii matematice”, savantul veșnic tânăr și ferice din vastele cunoștințe și din ideile originale ale căruia ne-am inspirat cu toții într-un moment sau altul. Avem doar măruntul regret că întrebările lui Marian Drăghici cad prea des în transa unei admirații, cum să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4888_a_6213]
-
născut la Londra în 1948 și dispărut de curând, în 2010, când era considerat unul dintre cei mai importanți cunoscători de istorie contemporană, este o asemenea personalitate. Profesorul timișorean se concentrează pe partea finală a unei activități prodigioase a unui savant poliglot, mânat de o neostoită curiozitate, globe-trotter, ca un veritabil spectateur engagé - cum este calificat -, unul dintre cei mai preocupați să evite poncifele și să numească adevărurile incomode. Altfel spus, citim cu sufletul la gură interpretări și mărturii în legătură cu unul
Lumea de azi: scepticism și proiecții by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4891_a_6216]
-
știm cât valorează, soluția găsită de politolog, aceea a social-democraț iei, nefiind deloc viabilă pentru comentatorul român. O a patra analiză de volum (postum acesta, intitulat Cabana memoriei), ne plasează sub zodia cutremurătorului, întrucât acesta consistă în relatările dictate de savant, atins și răpus, în cele din urmă, de o rară boală neurovegetativă (Lou Gehrig), unui asistent care prelua gândurile unui om imobilizat, perfect lucid, conștient că e condamnat, și apt, prin intermediar, să transmită unele dintre cele mai curajoase și
Lumea de azi: scepticism și proiecții by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4891_a_6216]
-
secol de izgoniri, deportări, prigoană. Arborele genealogic al personajelor, trasat între coperțile cărții de peste 400 de pagini, ușurează orientarea cititorului în labirintul captivant al narațiunii, în care ordinea temporală a evenimentelor este spartă, realitatea se amestecă cu ficțiunea într-un savant și palpitant joc de oglinzi regizat de naratorul omniscient, uzînd agil, ludic și suveran de cele mai variate tonalități ale discursului romanesc. Printr-o ingenioasă „mise-en-abîme”, în cuprinsul prefeței atributele veridicităț ii sunt cu ostentație desfășurate. După moartea lui Kostas
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
1965ț sunt pline de fotografii de mari dimensiuni cu G. Călinescu, alături de reproducerea cunoscutului portret de Ciucurencu. Supratitlul nu dezvăluie însă limpede nefericitul eveniment, pentru că se scrie doar „Omagiu lui G. Călinescu”. Textul care anunță limpede moartea „ilustrului scriitor și savant” este cel al lui Mihai Novicov, marcat de o stilistică a bocetului, mai mult decât a unui necrolog. Novicov, criticul principal al stalinismului începutului anilor ‘50, scrie acum despre „Glasurile îndurerate care deplîng azi încetarea din viață a ilustrului scriitor
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4848_a_6173]
-
cel al lui Mihai Novicov, marcat de o stilistică a bocetului, mai mult decât a unui necrolog. Novicov, criticul principal al stalinismului începutului anilor ‘50, scrie acum despre „Glasurile îndurerate care deplîng azi încetarea din viață a ilustrului scriitor și savant...”. (...) Însă scriitorii nu au timp să deplângă cu adevărat moartea criticului, căci o altă moarte vine să copleșească câteva numere ale revistei Gazeta literară, cea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Este semnificativă diferența de abordare, la doar o săptămână distanță, a
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4848_a_6173]
-
-l descurajează - o problemă de perseverență, nu de I.Q. -, băiatul aproape că face din asta un sport și, cu fiecare repriză pierdută, se perfecționează. Cum pe perfecționiș ti nimeni nu-i lasă de izbeliște în America, tânărul atrage atenția unui savant, doctorul Erskine (Stanley Tucci), care-și folosește știința întru apărarea civilizației și implicit a societății americane și care-i apreciază abnegația, curajul și nu în cele din urmă inteligența, articol ignorat în toate armatele din lume. Savantul descoperă astfel toate
Căpitanul reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5275_a_6600]
-
atrage atenția unui savant, doctorul Erskine (Stanley Tucci), care-și folosește știința întru apărarea civilizației și implicit a societății americane și care-i apreciază abnegația, curajul și nu în cele din urmă inteligența, articol ignorat în toate armatele din lume. Savantul descoperă astfel toate ingredientele unui bun american, mai puțin unul: mușchii. Este foarte clar pentru spectator că ani de antrenament nu vor face din acest soldat un infanterist, decât poate cu excepția capitolului alergări. Însă mașina de război americană îl echipează
Căpitanul reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5275_a_6600]
-
face din acest soldat un infanterist, decât poate cu excepția capitolului alergări. Însă mașina de război americană îl echipează pe cetățean cu mușchii care-i lipseau și încă alte perechi pe deasupra. Cum se spune, operația a reușit, dar medicul a decedat. Savantul este lichidat de un spion german pe care tânărul recent superdotat îl prinde. Ceea ce urmează ține de o carieră americană model. Nimeni nu te introduce pe scena unui spectacol pe Broadway înainte de a fi colindat scene prăfuite, în localuri dubioase
Căpitanul reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5275_a_6600]
-
să-i fie cît mai apăsat, conferințele pe care le-a ținut în 1985 la Universitatea din Glasgow le-a adunat sub titlul de „teologie naturală”, iar expresia nu are cum să nu mire cînd e rostită de gura unui savant. Prin ea, Carl Sagan înțelege acea teorie despre univers care nu provine din revelație, așadar sănătoasa și sigura teorie științifică. Restul e repudiat drept foclor atavic ivit din înclinații sentimentale. Ca orice savant respectîndu-și luciditatea critică, Sagan nu dă doi
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
mire cînd e rostită de gura unui savant. Prin ea, Carl Sagan înțelege acea teorie despre univers care nu provine din revelație, așadar sănătoasa și sigura teorie științifică. Restul e repudiat drept foclor atavic ivit din înclinații sentimentale. Ca orice savant respectîndu-și luciditatea critică, Sagan nu dă doi bani pe revelații în genere, cum nici despre filosofi nu are o părere mai bună. În fond, orice filosofie e o religie cu adepți mai puțini. Potrivit savantului, istoria culturii arată ca un
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
din înclinații sentimentale. Ca orice savant respectîndu-și luciditatea critică, Sagan nu dă doi bani pe revelații în genere, cum nici despre filosofi nu are o părere mai bună. În fond, orice filosofie e o religie cu adepți mai puțini. Potrivit savantului, istoria culturii arată ca un cîmp de relicve care te deprimă prin netemeinicia argumentelor. Și dacă așa arată spectacolul trecutului, ce-i mai rămîne omenirii drept reper sigur sub unghi metafizic? Răspunsul lui Sagan e în filiație kantiană, ceea ce arată
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]