7,856 matches
-
acolo, în centrul amplei săli pe care o marcau, ne erau cumva reazem, să înfruntăm atacurile ce se declanșaseră pe seama superbei expoziții de la Galeria Nouă. Condeie de tristă amintire, lesne năimite împotriva adevărului, își stropeau otrava încercînd o campanie în „Scînteia”, un proces al criticii agita eticheta de „elitism”, pescuită din alte compromise polemici, degetul arătător al Securității găsea ocazia să probeze că instituția nu doarme, designîndu-ne unei vigilențe care se visa drastică. În chip fericit, însă, reacția artiștilor fu admirabil
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
mare de subiectivitate decît raportul. Anii de pînă acum au consolidat deja aceste specii, pe care scriitorii le practică deja cu dezinvoltură. Concluziile, ca și raportul, sînt produsul unei singure persoane (deci nu au caracterul anonim al îndrumărilor apărute în „Scînteia”, de pildă, ca emanație directă a forurilor politice oficiale), dar acea persoană este întotdeauna o persoană oficială, cu funcții importante în sistem. Cel care trage concluziile acestei plenare a tinerilor scriitori este Mihai Beniuc, prim secretar al USR. Concluziile sînt
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5426_a_6751]
-
Cristina Alexandrescu Traian Băsescu, comandant al navei Biruința, i-a trimis un mesaj de laudă lui Nicolae Ceaușescu, în anul 1986. Mesajele de felicitare și laudă au apărut în ziarul "Scânteia", în cadrul rubricii "1986 - an de victorii în înflorirea patriei, în înfăptuirea politicii partidului". Acestea au fost prezentate în emisiunea "Sinteza Zilei" de joi. Iată mesajul transmis de Traian Băsescu: În această noapte de la cumpăna anilor, cei 40 de navigatori de pe
Sinteza Zilei: Mesajul tovarășului Băsescu pentru tovarășul Ceaușescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/54587_a_55912]
-
publicațiilor. De la ziare gata condamnate, „pătate” politic ca și el, și de la prezențe orale, reluate ulterior în publicații marginale, Arghezi revine încet-încet în paginile ziarelor și revistelor de prim-plan („România liberă”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Gazeta literară”). Prima prezență în „Scânteia” datează din 8 august 1956, dar este un text neutru, rostit de poet la Kremlin, cu ocazia restituirii de către sovietici a unei mici părți din tezaurul confiscat în 1918. Este dificil să treci peste evidența unui număr însemnat de articole
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
West Bank, la fel și cei din Fâșia Gaza, sunt convinși dincolo de orice îndoială că autorii crimei sunt israelienii din "așezări". Uciderea tânărului palestinian a dus la escaladarea evenimentelor din Ierusalim, zonele din apropiere și Gaza, dar a fost doar scânteia care a aprins focul ce stătea să se aprindă de mai multe zile. Recenta răpire și ucidere a trei adolescenți israelieni au dus la atacuri ale IDF (aviația israeliană) în West Bank, care au subminat poziția Hamas în fața politicienilor palestinieni
Israelul, în prag de război by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53944_a_55269]
-
atrăgătoare pentru contemporanii lui Canaletto. Pentru noi însă, dincolo de plăcerea recunoașterii detaliilor - „Campo Santa Maria Formosa” din tabloul lui Bellotto (1742) arată aproape la fel după mai bine de trei sute de ani - multe dintre tablouri par anoste, repetitive, lipsite de scânteie, reflectând prea puțin din personalitatea artistului. Expoziția a avut un dublu țel. Pe de o parte, o trecere în revistă a perioadei venețiene a creației lui Giovanni Antonio Canal (1697- 1768) și, pe de alta, o comparație a producției sale
Expoziții la Galeria Națională din Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5407_a_6732]
-
se plâng că s-au îngrășat de sărbători, dar nu fac nimic în sensul acesta. "Toată lumea se uită la emisiunile de slăbit, cu slăbit, e ceva... un fenomen, o cale, un trend. Dacă faci o rubricuță de slăbit, iese cu scântei, zeci de comentarii, unii te vor vegetarian, uneori te vrei și tu, te visezi mai ușor cu măcar câteva kilograme, cât să ți se vadă frumusețea de ochi... Și... e aproape Anul Nou. Îi aud încă pe știriști comentând cam
Teo Trandafir, mesaj dur de sărbători. "Face cineva ceva radical?" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53354_a_54679]
-
la vedere mușchii care susțin în măruntaiele lui stive înalte și șiruri lungi de cutii de chibrituri la primele ore ale dimineții blocatarii schimbă cutiile lor pe cutii mai mari de serviciu și tot restul zilei numai soarele mai scapără scântei certărețe prin bloc când soarele apune depozitul de oameni se umple la loc și lustra mi se zgâlțâie iar sub crăcana vieții la bloc Prima iubire cu o cască în urechea lui și cu cealaltă în urechea ei prima iubire
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
să fie pregătite să facă față posibilității ca un călător bolnav să aducă boala în Statele Unite. 'Îngrijorarea noastră este ca epidemia să nu fie 'replantată' în altă parte, ca un incendiu de pădure care pornește de la un singur copac, prin scântei', a adăugat Monroe. ' Este ceea ce s-a întâmplat în Liberia', a mai spus el, amintind că nu s-au mai constatat cazuri de Ebola în țară timp de 21 de zile, perioada de incubație a bolii, dar că au apărut
Epidemia de Ebola din Africa s-ar putea propaga rapid by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/53674_a_54999]
-
sa, a fost primit ca soldat combatant în una din unitățile care luptau în nordul Germaniei. La sfârșitul războiului a revenit în țară, cu Divizia „Horia, Cloșca și Crișan”. După un stagiu în presa militară, a fost transferat la ziarul Scânteia, al cărui redactor- șef a fost, în perioada 1947-1960. În 1948 s-a căsătorit cu Kati Ernyei, a cărei familie, atât tatăl, cât și fratele ei, precum și soția și fetița acestuia, în vârstă de 4 ani, au pierit ca victime
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
false, reabilitat după o nouă anchetă, în 1970, a emigrat, în 1980, în Israel, unde se afla o parte din familia sa. Sorin Toma a rămas în memoria noastră mai mult în calitate de autor al articolului de tristă faimă, apărut în Scânteia din 5, 7, 9 și 10 ianuarie 1948, în patru părți, sub titlul Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei. Răsfoind volumele lui Tudor Arghezi. Ca redactor-șef al Scânteii, a publicat și alte articole, „cerute de presa sovietică” (susține autorul), reluate
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
noastră mai mult în calitate de autor al articolului de tristă faimă, apărut în Scânteia din 5, 7, 9 și 10 ianuarie 1948, în patru părți, sub titlul Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei. Răsfoind volumele lui Tudor Arghezi. Ca redactor-șef al Scânteii, a publicat și alte articole, „cerute de presa sovietică” (susține autorul), reluate apoi în broșuri (unele traduse în maghiară): Socialismul științific și pieirea inevitabilă a capitalismului. Marx și Engels, întemeietorii socialismului științific. Manifestul Partidului Comunist (1949); Presa sovietică, stegar al
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
de interes pentru istoria culturii române. Prima este Cum am supraviețuit holocaustului în Ucraina (1941-1943); întâlnirile mele (amintiri - reportaj), Netanya, 2000 (68 pag., carte publicată în regie proprie). Cea de-a doua: Amintirile unui fost ziarist comunist, redactor-șef al „Scânteii”, din 1947 până în 1960, Editura Compania, București, 2004. În 1989, Sorin Toma a trimis o scrisoare deschisă Europei Libere, intitulată O mărturie, o mărturisire (difuzată la 25, 26 și 27 iulie 1989), în care autorul își exprima solidaritatea cu cei
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
interviu! Mi-ar face o mare bucurie! Îl stimez și îl iubesc pe profesorul Dumitru Micu și-i urez sănătate și numai bine! Așadar, în interviul făcut cu domnul profesor Dumitru Micu, domnia sa spunea că, după ce ați fost mazilit de la Scânteia și, înainte de a emigra în Israel (1980), l-ați vizitat acasă, iar cu această ocazie i-ați făcut și unele confidențe. Citez din spusele profesorului Micu: „Cu privire la Poezia putrefacției... s-a exprimat atât de autocritic, încât m-am simțit obligat
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
sale de cultură literară. Ceea ce nega categoric era opinia generalizată că voise să-l dărâme pe Arghezi, pentru a-l impune ca poet național pe tatăl său, A. Toma.” Am fost, într-adevăr, acasă la Dumitru Micu. El lucrase la Scânteia, între 1957-1960, în „Secția literară”. Și încă de atunci l-am simpatizat. Desigur, el era mult mai tânăr ca mine - între noi este o diferență de 14 ani. Și acum îi port cel mai mare respect și vă mulțumesc pentru
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
de a scrie articolul și indicațiile corespunzătoare le-am primit direct de la Iosif Chișinevschi, membru al CC al PMR, și nu prin intermediul lui Leonte Răutu, șeful Secției de Propagandă și Cultură, prin care, în mod obișnuit, se ținea legătura cu Scânteia. Chiar acest fapt era de natură să-mi sugereze importanța ce i se acorda articolului. / Pe întreg parcursul elaborării lui, Chișinevschi a fost singura mea legătură. El a subliniat că îmi transmitea indicațiile conducerii partidului și că inițiativa a avut
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
I-ați arătat articolul înainte de publicare? Nu m-am consultat cu tatăl meu pe durata redactării articolului! Tata era un om foarte delicat, nu ar fi fost de acord să scriu acest articol. De altfel, după ce l-a citit în Scânteia, mi-a reproșat că l-am scris! Este interesant că, la un moment dat, partidului i-ar fi convenit să se spună că scrierea și publicarea articolului ar fi fost ideea Dvs. exclusivă! Scrieți Dvs. în Privind înapoi (p. 332
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
din 1924 până în 1944) funcționa încă din plin în perioada la care ne referim. Înainte de a trece de la subiectul Arghezi la alt subiect, încă o întrebare: domnul Pavel Țugui, într-o carte a domniei sale, comentează faptul că finalul articolului din Scânteia și finalul textului publicat în broșură nu coincid. Broșura are un final mult mai virulent: „Crâmpeiele de frumusețe adevărată ce se mai întâlnesc pe ici, pe colo în poeziile lui Arghezi să fie oare un semn că în sufletul poetului
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
subsemnatului despre manifestarea lui M. H. S. din perioada predecembristă, emise la timpul lor, adică prin 1973, profit de prilej să adaug despre aceasta unele lucruri care poate vor interesa. În 1964 am devenit coleg cu M. H. S. la „Scânteia”, unde eu am funcționat câteva luni, ajuns acolo în împrejurările schimbării de orientare din lumea presei. Eram la secția culturală, condusă atunci de Andrei Băleanu, critic literar și estetician marxist care pusese umărul în campaniile ideologice din anii precedenți, iar
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
un caiet gros cu coperte din piele, stârnindu-ne curiozitatea și amuzamentul prin texte stranii despre care, cu toată liberalizarea momentului, nu credeam că vor ajunge vreodată să fie publicate. La venirea lui Dumitru Popescu ca nou redactor-șef al „Scânteii”, cu toată faima de reformator care-l precedase, i-am prezentat o cerere de transfer la „Gazeta literară”, unde mai lucrasem și unde simțeam totuși că îmi este locul. I-am explicat ce și cum, iar el mi-a aprobat
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
am vizitat în mai multe rânduri pe M. H. S. în subsolul său, impresionat de mulțimea cărților îngrămădite acolo și de aspectul lor eteroclit, dar mai ales de faptul că acel om, neilustrat public decât prin anodinele cronichete muzicale din „Scânteia”, scria în taină și pe rupte o literatură cu totul ciudată și nouă. În alt plan, nu m-a mirat prea mult faptul că avea să-l urmeze mai târziu pe Popescu-Dumnezeu în funcția de la Comitetul Central și în altele
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
recuperării înțelepciunii pierdute la Cădere. Atunci cînd a început surghiunul nostru omenesc pe pămînt? Nu. Atunci cînd a început surghiunul nostru pe pămînt ca îngeri căzuți în trufie. Căci nu omul este în exil aici, pe pămînt, zice gnoza, ci scînteia îngerească din el. Omul este făcut din pămînt, dar cu scînteie angelică în lutul din care e făcut. Cei trei magi împărați, aflați aici, la porțile Răsăritului, în vremea cea mai decrepită a Căderii și sub pana cea mai radical
Inițierea Crailor by Ioan BUDUCA () [Corola-journal/Journalistic/6650_a_7975]
-
omenesc pe pămînt? Nu. Atunci cînd a început surghiunul nostru pe pămînt ca îngeri căzuți în trufie. Căci nu omul este în exil aici, pe pămînt, zice gnoza, ci scînteia îngerească din el. Omul este făcut din pămînt, dar cu scînteie angelică în lutul din care e făcut. Cei trei magi împărați, aflați aici, la porțile Răsăritului, în vremea cea mai decrepită a Căderii și sub pana cea mai radical antimodernă din literatura română, își visează asfințitul, care e al nostru
Inițierea Crailor by Ioan BUDUCA () [Corola-journal/Journalistic/6650_a_7975]
-
una din aceste trepte, mi-am vârât degetele în gură, am prins bine dintele între degetul mare și arătător ca într-un clește și am tras brusc. M-am trezit din prima smucitură cu dintele în palmă. Marginea lui crestată scânteia în întuneric. Voiam să-l arunc peste balustradă, în casa scărilor. Pun pariu că ar fi trebuit să număr până la o mie înainte de a-l auzi atingând fundul, în miezul pământului. În schimb, fără să mă gândesc, mi l-am
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
cu mase de sori", "oceanul de-ntuneric". Metaforele de acest tip, reunind două substantive separate prin prepoziția "de", au o dualitate funciară. Lumi (cosmos) și valuri (pământ), ocean (concret) și patimi (abstract), mare (concret) și suferinți (abstract), în altă parte "scânteie de ninsoare", "râuri de scântei" (Călin Nebunul), apă și foc, "bulgări de lumină" (Crăiasa din povești), deci consistență, opacitate și inconsistență, transluciditate, "prispa (cea) de brazde" (Dorința), prispa (neted, suprafață plană) și brazdele (denivelat, accidentat) având ambele sensuri figurate și
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]