3,006 matches
-
cunoscător al tipicului bisericesc și iubitor de viață liturgică, episcopul Gherasim slujea cu multă bucurie și evlavie. Din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen, a sfințit zeci de biserici de mir și de mănăstire, a încurajat zidirea de biserici, înființarea de schituri și mănăstiri, acordând o atenție deosebită Mănăstirii Cămârzani din satul natal al mamei sale. În același timp, a fost preocupat de viața duhovnicească a clerului, monahilor și credincioșilor, fiind un duhovnic al multor oameni de vârste și profesiuni diferite. Ca
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
asupra Principatelor Române, de un român din București, p. 33-34) Toiagul cel mai de preț al mitropolitului Nifon în lupta sa pentru unitate a fost Calinic-episcopul de Râmnic, care a convins protopopii să sprijine și ei și egumenii mănăstirilor și schiturilor și preoții unirea, fiind chemați „să-și ceară pe cale legiuită coroana luptelor și a sângelui vărsat pentru cruce, pentru apărarea Patriei... Poporul român n-are decât să ceară... viața politică și națională,... de a se uni într-un cuget și
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
a murit în dimineața zilei de 29 aprilie 2015, la vârsta de 93 de ani. Părintele Arhimandrit Roman Braga a fost un călugăr ortodox român, deosebit de oricare alt monah, pentru simplul fapt că n-a trăit viața călugărească într-un schit sau mănăstire și nici nu a cunoscut altă chilie decât celula închisorilor comuniste dar mai ales „cămara cea de sus a inimii”!... Iar dacă monahismul înseamnă trăirea în Iisus Hristos, Părintele Arhimandrit Roman Braga a trăit-o din plin pe parcursul
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
Și unde în cei 20 ani de arhipăstorire, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan a înmulțit, dezvoltat și crescut numărul parohiilor de la 99 la 137 de unități, a hirotonit 83 de preoți, s-au construit 26 de biserici, șase mănăstiri și schituri, patru capele militare, 23 de case parohiale, au fost reparate 90 de biserici și 60 de case parohiale, au fost restaurate și repictate 40 de biserici. Iar Duminică, 23 august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Document > CÂTEVA INDICII ISTORICE ȘI REFERINȚE CULTURAL - SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIȚA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Câteva indicii istorice și referințe cultural - spirituale cu privire la Icoana Maicii Domnului “Prodromița” de la Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIȚA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Câteva indicii istorice și referințe cultural - spirituale cu privire la Icoana Maicii Domnului “Prodromița” de la Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos - despre valoarea, importanța și celebritatea ei... Prolog - Învățătura, pe scurt, a Bisericii cu privire la Sfintele Icoane Sfintele icoane formează un mare tezaur spiritual - duhovnicesc al Bisericii. Despre sfintele icoane s-au spus și scris multe
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
ce urmează, în mod concret, la una dintre ele, foarte importantă, vestită și celebră, vom reține faptul că Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, numită “Prodromița” ce se traduce sau tâlcuiește Înaintemergătoarea, căci despre ea este vorba, se află în Schitul Românesc Prodromu, în Sfântul Munte Athos. Între icoanele nefăcute de mâini omenești se numără și această icoană a Maicii Domnului ce se cheamă "Prodromița", zugrăvită în chip minunat în anul 1863, în Țara Românească. Altfel spus, în acel an, Părinții
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
această icoană a Maicii Domnului ce se cheamă "Prodromița", zugrăvită în chip minunat în anul 1863, în Țara Românească. Altfel spus, în acel an, Părinții Nifon și Nectarie, ctitorii Schitului Prodromu, din Sfântul Munte Athos, mergând în țara pentru trebuințele schitului, aveau în inima lor o mare dorință pentru o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care să fie așezată în biserica cea nouă, după cum mai toate mănăstirile Sfântului Munte Athos au câte o icoană făcătoare de minuni. Așadar, aflându
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
mântuiască sufletele noastre, dacă mai credem în așa ceva!... (Cf. http://www.ortodoxia.md/invierea/3760-icoana-maicii-domnului-qprodromiaq-schitul-prodromu - 06.07.2015). Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Câteva indicii istorice și referințe cultural - spirituale cu privire la Icoana Maicii Domnului “Prodromița” de la Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
singur, neștiut, nevăzut, nepăzit de ochii bănuitori ai celor din jur... Există oare planete unde ești scutit de privirea celuilalt? Poate! Încă nu am descoperit Un petec de pământ Necălcat de picior de om! Vorbesc aiurea Ca pustnicul zăvorât în schit Fug de alții, dar adevăru-i Că de mine fug... Mă uit în sine-mi Și nu văd decât un gol Sunt oare eu, același de dintotdeauna Cel ce caută o zare dincolo de zări? IERUSALIM Tu nu ești o așezare printre
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
lui Decebal”, „Traian și Decebal”, „Legenda Masa lui Traian”, „Legenda lui Litovoi și Bărbat”, „Eroul de la Posada”, „Mircea vodă”, „Dreptatea lui Țepeș”, „Mihai Viteazul”, „Din neamul Buzeștilor”, „Tudor și Iancu Jianu” etc. Apoi sunt prezentate legende despre biserici, mănăstiri și schituri din zonă: „Legenda Mănăstirii Cozia”, „Fata de la Cozia”, „Legenda și istoricul bisericii de la Proieni”, „Legenda bisericii de lemn de la Brezoi”, „Legenda Schitului Cornet” etc. Deoarece în zonă circulă foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
Mihai Viteazul”, „Din neamul Buzeștilor”, „Tudor și Iancu Jianu” etc. Apoi sunt prezentate legende despre biserici, mănăstiri și schituri din zonă: „Legenda Mănăstirii Cozia”, „Fata de la Cozia”, „Legenda și istoricul bisericii de la Proieni”, „Legenda bisericii de lemn de la Brezoi”, „Legenda Schitului Cornet” etc. Deoarece în zonă circulă foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
dând vina pe alți colegi, pe care îi pâra pedagogilor, pe la spate. De la zi la zi devenea mai expert în înscenări și își îmbogățea arsenalul de răutăți. Băiatul era însă cam retras și singurul său prieten era un călugăr de la schitul din vale. Într-o zi, acesta îi spuse: - Am la mine, acasă, în chilie, niște bomboane de ciocolată. Nu vrei să-ți dau și ție câteva ? Doru a fost încântat de invitație. Și amândoi au luat-o încet, pe drum
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
aer proaspăt e tot ce aș dori! Te-ai supără dacă ți-aș râpi puțin din prețiosul tău timp?... Peste circa o jumatate de oră ne urcăm în sania care fusese trasă la peron. Îi propusesem mătușii mele să vizităm schitul din apropiere, ctitorie a strămoșilor noștri, dar ea nu fusese de acord. Nu, nu, nu, e sărbătoare încă, miros de fum, de mojici care se adună la vecernie... Prefer doar puțin aer curat, nimic mai mult! Rostise acele cuvinte cu
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
adunate de vânt pe liziera, în schimb vară apucăm ades călare pe acolo, fiindcă aveam facilitatea de a umblă ocrotit de umbra copacilor. La vreo trei kilometri de unde ne aflăm, drumul se bifurca, o ramificație urca spre munte, ajungând până la schitul Ponoarele, iar cealaltă cobora spre satul Baloteștilor, lângă care dăinuia din vechime curtea familiei Muște. De la înălțimea delușorului pe care urcasem, în pofida temerilor mele, fără mare dificultate, grație căilor puternici, cu nările expirând șuvoaie lungi de aburi, admiraserăm imaginea văii
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
Acasă > Poeme > Devotament > CA UN VERB ÎNTR-UN SCHIT Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Lame subțiri taie umbre felii Scrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsit Tu mi te-ascunzi că un verb într-un schit Trec oameni triști, vara
CA UN VERB INTR-UN SCHIT de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373188_a_374517]
-
UN VERB ÎNTR-UN SCHIT Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Lame subțiri taie umbre felii Scrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsit Tu mi te-ascunzi că un verb într-un schit Trec oameni triști, vara n-a mai venit... Că la ospăț ies nebunii pe drum Drepți că un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări
CA UN VERB INTR-UN SCHIT de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373188_a_374517]
-
vieții de jar Ziare în vânt și ninsori de cobalt Patimă mea, ne tot țesem din mit Scorburi de șerpi tot zidim din povești Bate un vânt cu scrisori fără vești Tu mi te-ascunzi că un verb într-un schit... Te-am adunat într-un haos de veri Te voi topi într-un dans fără noi Vrei să visăm cu tot visul din ploi ziua de azi, trenul nostru de ieri?... Camelia Radulian Referință Bibliografica: Ca un verb într-un
CA UN VERB INTR-UN SCHIT de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373188_a_374517]
-
Te-am adunat într-un haos de veri Te voi topi într-un dans fără noi Vrei să visăm cu tot visul din ploi ziua de azi, trenul nostru de ieri?... Camelia Radulian Referință Bibliografica: Ca un verb într-un schit / Camelia Radulian : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Radulian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CA UN VERB INTR-UN SCHIT de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373188_a_374517]
-
editorial și publicistic - Două lucrări de referință în și pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române din cuprinsul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, de ieri, de astăzi și, de mâine: - Prof. Dr. Nuțu Roșca - “Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureș” și “mănăstirile și schiturile din eparhia Maramureșului și Sătmarului - Chivote ale Credinței”... De curând, bunul meu coleg de facultate și prieten - Părintele Arhim. Dr. Macarie Motogna - Egumenul Mănăstirii “Sfânta Ana” - Rohia, mi-a oferit două lucrări/volume, de referință pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
nici Ortodoxia. (Cf. Andrei Fărcaș - http://www.graiul.ro/2016/ 01/22/o-lucrare-exhaustiva-despre-ortodoxia-maramureseana/ - 22.01.2016/09.03.2016). * Cea de-a două lucrare a ieșit de sub tipar, tot la sfârșitul anului trecut, și este vorba de monografia mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Maramureșului și Sătmarului, o carte-album în format A4, de peste 250 de pagini, tipărită color în întregime, pe o hârtie de foarte bună calitate. Cartea a apărut la Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, și poartă titlul
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
și Sătmarului, o carte-album în format A4, de peste 250 de pagini, tipărită color în întregime, pe o hârtie de foarte bună calitate. Cartea a apărut la Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, și poartă titlul semnificativ: „Mănăstirile și schiturile din Eparhia Maramureșului și Sătmarului - Chivote ale Credinței”. Volumul este, de fapt, dedicat împlinirii a douăzeci și cinci de ani de la reactivarea Episcopiei Maramureșului și Sătmarului și Anului Misiunii Parohiei și Mănăstirii azi. Monografia ilustrată privitoare la aceste frumoase și binecuvântate vetre
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
este, de fapt, dedicat împlinirii a douăzeci și cinci de ani de la reactivarea Episcopiei Maramureșului și Sătmarului și Anului Misiunii Parohiei și Mănăstirii azi. Monografia ilustrată privitoare la aceste frumoase și binecuvântate vetre monahale - adevărate și veritabile Chivote ale Credinței, Mănăstirile și Schiturile din Eparhia, istorică, strămoșească, românească și voievodală a Maramureșului și Sătmarului, alcătuită și întocmită, ca urmare a îndemnului atât de potrivit și de actual pentru vremea noastră al Preafericitului Părinte Daniel - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și al întregului Sfânt Sinod
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - XIII. SFÂNTUL SCHIT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Un om de afaceri îi recomandă lui Valdescu o persoană foarte abilă și capabilă pentru postul de director în stațiune, un contabil șef și o
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
lume pestriță, ce se deplasa în toate sensurile pe drumul național. Cu viteză redusă, am pătruns în acest vacarm și, când am ajuns la bifurcația cu drumul forestier, am virat și m-am angajat direct pe acesta, abordând panta spre schit. Imediat, în prima poieniță, cea de la câteva sute de metri de mănăstire, am dat peste alte mașini, alte tarabe, altă lume și o umbră de neliniște, „că ar putea fi și la schit așa ceva, s-a așternut pe elanul meu
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]