982 matches
-
striga el, nebun de bucurie. Ei, șnapanilor, care dintre voi e-n stare de așa ceva, ha? Prințul observa totul trist și tăcut. — Îl scot cu dinții numai pentru o mie! se oferi Ferdâșcenko. — Cu dinții l-aș scoate și eu! scrâșni domnul cu pumnii, postat în spatele celorlalți, peste care dăduse o criză de adevărată disperare. L-la naiba! Arde, arde totul! strigă el, văzând flacăra. — Arde, arde! strigară toți deodată, dând să înainteze spre șemineu. — Ganea, nu te mai fandosi, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
luară amploare; ofițerul, probabil un mare amator de glume, se cutremura pur și simplu de râs. Subit, Aglaia șopti mânioasă ca pentru sine: — Idiotul! — Dumnezeule! Chiar o ia razna fata... chiar se țicnește de tot? se întrebă încet Lizaveta Prokofievna, scrâșnind din dinți. — E o glumă! E aceeași glumă ca și cea de atunci, cu „cavalerul sărman“, îi șopti la ureche Alexandra, sigură pe ea. Nimic mai mult! L-a luat iarăși peste picior în felul ei. Numai că gluma a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lor, pe turcii lui Osman și i-au vândut. Amestecați astfel, bieții cazaci de la Don, dorobanții din Vaslui și Vrancea, ostașii din trei continente ale împărăției osmane, toți la un loc au pornit la moară, sub a cărei pietre grele scrâșneau oasele vitejilor pentru a forma gunoiul trebuincios utilitarismului englez. "Milowie " se chema acea corabie cu morți; un nume ce merită a fi ținut minte. Nu știm de ce astăzi, a doua zi după aniversarea a douăzeci și cincea a "Romînului", ne aducem aminte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din poemele „integraliste” într-o sintaxă, totuși, mai destinsă. „Veacul asigurărilor și al reclamei luminoase” e surprins în acumulări de notații brute sau metaforice ale decorurilor și gesticii cotidiene: „pe bulevarde sirenele autobuzelor ș...ț acompaniază concertul prin fără fir”, „scrâșnesc din dinți marile cotidiane”, „agenții companiilor de afișaj primenesc rufăria zidurilor”, „se ascut zgomotele ca pumnalele”, „precupeții ridică obloanele somnului”, „strada te primește ca o cutie de poștă”, „evenimentele se succed ca ferestrele”, „bulevardele se rumenesc ca pâini în brutăria
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
singură temă se conjugă în chip și mai evident îndeosebi în Ulise și Brățara nopților. Secvențe de „notație” caleidoscopică, de tipul: „e ora când englezii o aplaudă pe raquel meller / și refuză buchetul de violete / aruncă lumini jocurile de ape / scrâșnesc din dinți marile cotidiane / și iată: agenții companiilor / de afișaj / primenesc rufăria zidurilor” (Ulise, 1) - alternează cu (sau se structurează treptat în) imnurile ce punctează din loc în loc suita poemelor, concentrându-și „calea lactee de imagini” în jurul câte unui singur
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fizică, așadar ca a doua fizică. Antimetafizica se vrea o împăcare dintre Platon și Aristotel, ceva în sensul arheului eminescian, cu care are multe afinități: "Antimetafizica, așa cum am conceput-o noi doi împreună, nu se opune concretului și realului, dar scrâșnește și se uită cu asprime blândă și disprețuitoare asupra excesului de ireal atribuit realului, care, și fără de acesta, are caracter fascinant și mirabil"354. Ne amintim, și Ștefan Lupașcu repusese în discuție transdisciplinară conceptele fundamentale din gândirea aristotelică. În antimetafizica
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
noastră prețioasă se risipește din cauza stresului, care, altfel, ar putea fi folosită În scopuri productive, cum ar fi lupta cu bolile, stimularea digestiei, sporirea vitalității sexuale și creșterea eficienței muncii. Printre reacțiile noastre fizice directe la stres se numără: tremurături, scrâșnit din dinți și comportament nervos; ritm cardiac mărit (pentru a trimite sângele la mușchi și la creier); rensiune arterială mărită; respirație dificilă; transpirație abundentă; digestie Încetinită sau pierderea poftei de mâncare; uscăciunea gurii și a gâtului; insomnie și/sau coșmaruri
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
își aștepta glonțul. Întregul Partid Muncitoresc Român fusese supus unei verificări de cadre, pentru a se depista elementele nepotrivite și dușmănoase „strecurate în rândurile noastre”. Iată de ce tovarășul Anghel (Ernest Maftei), reprezentantul pur și dur al partidului în satul Udupu, scrâșnește la Ghiocioaia : „Nu rămâi tu în partid, am eu grijă !”. Este primul film‑supapă în care nu se mai alege soluția mușamalizării și cosmetizării realului. Defecțiunile de partid sunt prezentate publicului în toată urâta lor goliciune, pentru a fi rezolvate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Iorga - n.m.] până nu ni l-a pus pe Carol în cap”. Intenția scenariștilor Nicolae Dragoș și Mihai Stoian este de a construi o contradicție antagonistă spectaculoasă, politico-istorico-filosofică, între N. Iorga și legionari. În acest scop, savantul este pus să scrâșnească : „Trădându-și neamul, Codreanu și-a trădat viața, și a plătit !”, agresivitate neverosimilă, după cum am văzut, în realitate Iorga cerând ca Zelea Codreanu să fie lăsat în pace de către Justiție. În același scop, cele trei submediocrități brutale ale Legiunii, Sima
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
preparat trebuie să aibă o structură fibroasă fină și uniformă și să nu conțină coji. Masa halvalei trebuie să fie omogenă, să nu se sfărâmițeze prin tăiere. Aroma să fie plăcută, gustul dulce, să nu fie rânced și să nu scrâșnească între dinți datorită nisipului. Culoarea este galbenă, deschisă la halvaua cu susan și galbenă cenușie deschisă la halvaua din floarea soarelui. În cazul halvalei cu adaos de ciocolată , culoarea este uniformă brună, marmorată, după cum adaosul a fost răspândit în toată
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
orice corabie se scufundă/ într-o zi și ne strângeam mâinile/ ne luam rămas-bun/[...] dar corabia se scufunda atât de încet/ încât după o viață de om încă/ mai ieșeam unul câte unul și priveam/ cerul și măsuram apa și scrâșneam din dinți/ și spuneam asta nu e o corabie/ asta e o.../ asta e o...”. E un nivel pe care Poeme ulterioare (2000), oricât de onorabile, nu vor reuși să-l atingă. Mai interesant este romanul Cafeneaua Pas-Parol (1992), o
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
și sensibili. Pacientul este foarte friguros și sensibil la curent și aer rece. 13. DIAREE MATINALĂ: a. Sulphur - Se grăbește la toaletă. Diareea este nedureroasă, apoasă, ofensivă, agravată după lapte. 14. BRUXISM noaptea: a. Cina - Terori nocturne la copil. Țipă, scrâșnește, țipă înspăimântat, țipă și scrâșnește în somn. INDICAȚII ALE REMEDIILOR CUNOSCUTE ȘI MAI PUȚIN CUNOSCUTE FOLOSITE ÎN TUBERCULINISM Acalypha India. Ftizie incipientă, cu tuse dificilă cu expectorație, expectorații sangvinolente, hemoptizii. Sânge roșu strălucitor și puțin abundent dimineața, închis la culoare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
friguros și sensibil la curent și aer rece. 13. DIAREE MATINALĂ: a. Sulphur - Se grăbește la toaletă. Diareea este nedureroasă, apoasă, ofensivă, agravată după lapte. 14. BRUXISM noaptea: a. Cina - Terori nocturne la copil. Țipă, scrâșnește, țipă înspăimântat, țipă și scrâșnește în somn. INDICAȚII ALE REMEDIILOR CUNOSCUTE ȘI MAI PUȚIN CUNOSCUTE FOLOSITE ÎN TUBERCULINISM Acalypha India. Ftizie incipientă, cu tuse dificilă cu expectorație, expectorații sangvinolente, hemoptizii. Sânge roșu strălucitor și puțin abundent dimineața, închis la culoare și cu cheaguri după amiaza
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de pasăre albastră / Murea în rana soarelui amar. // E-atâta dor în umbra ruginie / Și printre stele șoaptele-s adânci. Încărunțit cu înc-o veșnicie / Mă răstignesc în agonii de stânci...” (Radu Strugariu, Bocet solar, 3, 1995, p. 21); „Albastră, zăpada scrâșnea fumegând / Și timpul zadarnic trudea la corvoadă, / Corvoada aceea numită zăpadă... / Mi-e dor. Și mă frige tot frigul de vânt. // Tăcere... Preacurgeri domoale de ploi / Ce molcome sfâșie calea cu pace... Mocnită lumină. Lumină ce tace... / Mi-e frig
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
-mă Moti, pentru - nu frondă, cum ai fi tentat s’o crezi - ci pentru Îndrăznela de a nu-ți respecta ultima dorință, știi, atunci când cu „Întind lăbuța“. Dar lumea, voi pisicile și noi oamenii, trebuie să meargă mai departe, chiar dacă scrâșnind din dinți că nu suntem lăsați să plângem pe morminte. Au avut grijă alții să-ți facă respectată acea dorință: „noua grilă de program“... Nu mă Împac Însă cu gândul. Și, aducând În „memoria activă“ ultima descoperire, mă dedic „clonării
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Ținând-o într-o goană continuă, frânt de oboseală două zile și două nopți a zorit spre malul Prutului, s-a amestecat cu unele șiruri de ostași și civili, care se retrăgeau ca și el, negri ca pământul, mâhniți, prăfuiți, scrâșnind, înspăimântași, mânați și de uruitul mașinilor și tancurilor sovietice, care veneau din partea opusă și s-auzeau tot mai deslușit dinspre răsărit Eugen a reușit abia în gara Ungheni să-și facă loc pe acoperișul unui tren arhiticsit, care pufăia des
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la cale gândul lui. Se gândește și meditează concentrat. Oftează. Desface cu dinții capsa altei sticle de bere și umple paharele, chiar În momentul când Dacia roșie țâșnește În mijlocul curții și ocolește În viteză grămezile de nisip și balastru. Frânele scrâșnesc, iar Viorel sare pe ușă cu o secundă Înainte ca mașina să se oprească. Așa face mereu, exhibându-și virtuozitatea În fața oricui se nimerește În preajmă. De data asta are un spectator sigur. E cineva acolo În mașină. * Canicula lipicioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu te-ai gândit?... Acuma lasă-mă să-mi tihnească, Relule, ce naiba... Sosiseră berile, băbătia le lăsase nedestupate pe masă, iar după prostu-i obicei Andrei le smulgea capsele cu dinții. Gura i se strâmba Într-un rictus amarnic și-i scrâșneau dinții pe tabla capsei, de-ai fi zis că acuma sar țăndări În toate părțile, și chiar mă gândeam că-n definitiv n-aș avea ce să-i reproșez, el n-are nici i vină. Lasă-l, vere, să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de toate vârstele, moțăind, formau o masă apatică vlăguită de putere și speranță, care aștepta cu resemnare trenul să-i ducă, pe cei mai mulți nu se știa unde... Peste puțin... și, trenul apăru din întuneric ca o fantomă, și se opri scrâșnind jalnic pe șine. Ca la comandă, pe peron se deslănțui o goană turbată către trenul înțepenit pe linie la vreo 50 de metri. Cine cădea, căzut rămânea... Peste ceilalți, călcați în picioare veneau alții... și alții. Cât ai clipi, o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-i cu rafala..?!, se întrebă el, simțind primejdia. Și, dintr-o singură privire observând lipsa lui Alistar, se pomeni strigând...” - Alistar !.. Unde-i Alistar ?!” Întâlnindu-i privirea întunecată a lui Cârțu... răcni mai tare, din tot plămânul...” .. Unde-i Alistar..?!”, scrâșnind printre dinți. Dar, nici nu s-a stins bine ecoul răcnetului său, înghițit în inima codrilor, că, de după niște tufari, Alistar apăru ridicându-și pantalonii, și cu un calm uimitor, spunând..” „ - Aici sunt, Căpitane... sunt aici !”. Baltă își mușca buzele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
probă în plus „pentru a încerca răbdarea pelerinului”, după cum spuneau femeile de la țară, aici rândul, coada, face corp comun în exercițiul de distanțare. Atunci când o „coloană oficială” sau personalități cunoscute trec prin fața raclei, rândul fierbe de nemulțumire, se aud replici scrâșnite printre dinți. Invitații, câte două-trei persoane, sunt flancați de preoți și de un grup de jandarmi, ce constituie un fel de scut rectangular, care se deplasează apoi încet spre raclă. Preoții și jandarmii sunt foarte dezinvolți, foarte naturali, nu par
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
coadă, țziau, țziau fac ele, traficul este oprit, convoiul urcă în forță Dealul Patriarhiei. Înregistrez privirea grea, reprobatoare, a celor țintuiți pe trotuare și în rând. Lumina celor doi ochi albaștri se îndreaptă spre asfalt. Un bărbat din jur spune scrâșnit printre dinți : „Domnule, nu se mai satură ! Oare ce-or fi simțind în sufletul lor când se uită la noi după geamurile alea negre ?”. Memoria lungă a comunismului lovește din nou, distanța artificial creată dintre oficiali, elite, conducători a lăsat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
veni el după mine/ Să-l iubesc eu, numai eu,/ Dare-ar Dumnezeu/ Să-i se-ntoarcă tot în bine/ Cum se-ntoarce fusul meu!// ...Baba Cloanța se pornește/ Fără grijă de păcat,/ Cu Satan încălecat/ Ce din dinți grozav scrâșnește/ Și tot blastămă turbat". Încheierea este într-o feerie de pastel la poemul Baba Cloanța: "Iară-n urmă liniștită/ Dulce unda-și alină,/ Și în taină legăna/ Fața lumii înnălbită/ Ce cu ziua se-ngâna...". Astfel apare determinismul ce anunță
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
specială de anchetă de la București, în frunte cu Oproiu și Curelea; aceștia erau ajutați de subalternul local Cârciog, nume predestinat a inspira spaimă și teroare. A intrat în cameră și fără să mă întrebe nimic m-a lovit peste față, scrâșnind din măsele și înjurându-mă. Am tăcut și m am uitat fix la el. La fel a procedat și cu ceilalți. Era o metodă psihologică, de înfricoșare ca să recunoști toate acuzațiile; sfidarea suferinței însă îi dezarma pe anchetatori. Am dedus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs în șanțuri, pentru cântecul tău țintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]