2,483 matches
-
să fii călăul tristeții-n colivie Când vânători de seamă fac pace pe vecie! O! Azi îți port cămașa, e toată numai flori Și-mi cântă, peste umăr, vreo trei privighetori! Din scoici de apă vie tu chipul mi-ai sculptat; Mi-ai revărsat pe suflet un crez sofisticat. Am un izvor la poartă. Nu are cum să sece, Doar mi-am scăldat privirea în apa cea mai rece! De-a lungul lui sunt vreascuri, o, Doamne, câte sunt! Și-o
ÎN DOI, LA COASĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371578_a_372907]
-
reverul tău e focul dansul meu e întregul siguranța noastră e frânghia deasupra oceanului și un apostrof care ne urmărește mișcările să nu cumva să ștergem vreun puls de câte ori am plimbat crângurile pe dealul tău aveam impresia că cineva a sculptat veșnicia la minut cu verde-intens am umplut hotarele veneau negustori să împrumute un gram din rotația aceea completă a inimilor i-am gonit cum să-mi citească în palmă când mâna mea e la tine de dincolo de orizonturi un vraci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/371594_a_372923]
-
am decis că reverul tău e foculdansul meu e întregul siguranța noastră e frânghia deasupra oceanuluiși un apostrof care ne urmărește mișcărilesă nu cumva să ștergem vreun pulsde câte ori am plimbat crângurile pe dealul tăuaveam impresia că cineva a sculptat veșnicia la minutcu verde-intens am umplut hotareleveneau negustori să împrumute un gramdin rotația aceea completă a inimilori-am gonit cum să-mi citească în palmăcând mâna mea e la tinede dincolo de orizonturi un vraciîși șterge tălpile de prafne salutăștie el ceva
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/371594_a_372923]
-
din brumă și scrum. La colț de mesteceni se-ntoarce să-și strige Iubirea de-o vară, s-o strângă la sân, Dar haina-i șireată, rugina-i ajunge În plete, în sânge și-un soare hapsân Pândește-ntre cetini sculptate pe stâncă! În straie de aur, tu tremuri și taci. Mă-ntorc spre tulpină. O rană adâncă Străbate pământul prin lanuri de maci. Ce secetă oarbă mă prinde stângace! Se cerne văzduhul în lacrimi de lut, Tu-n sorți de
ÎNTORS DINTRE GERURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371585_a_372914]
-
Mi-era toamnă pentru că lăsasem corabia inimii în derivă și lovise un colier de stânci. Dar aici nu era vreme pentru orânduieli. Toate se petreceau prin prisma unei căderi din turnul penultimilor cascadori. Până și albinele glumeau pe seama uimirii mele. Sculptau în trunchiuri de copac și își instalau stupii acolo. Făceau parte, desigur, din compania lui David. Începusem să cred că, într-o altă viață, mă voi naște înainte de eclipsa cu efect de bumerang, din care vor fi plecat, acum, cocorii
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
Versuri > Frumusete > LACRIMA ZĂPEZII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Lacrima zăpezii în mii de cristale Casele-s gătite, toate și-au pus zale, Gerul cu o daltă bine mânuită Stelele sculptează, ziua-i primenită! Muguri de lumină crengile le-mbracă Unii spun că-i nea, alții promoroacă, Iarna toarce firul alb de borangic Muntele bătrân și-a pus un ilic. Dealul trage sănii, zarva e în toi Câtă bucurie poate crește
LACRIMA ZĂPEZII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371610_a_372939]
-
în zborul liric este întoarcerea la vatra de acasă și amprentarea lutului natal cu sigiliu divin. Pe auritul drum, din leagăn și până la înviere, de la primul scâncet din brațele mamei la îmbrățișarea Tatălui, e suișul diamantin, drumul pe care ne sculptăm cu migală urcușul și cercăm să facem să-nflorească lutul. Condeierul pleacă pe o cale miraculoasă, de la zbor de fluture, de la înnobilata stare, pe verticala cea mai îndrăzneață, sculptându-se în cruce, căutând cu ardoare, dar cu încrederea celui care
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
mamei la îmbrățișarea Tatălui, e suișul diamantin, drumul pe care ne sculptăm cu migală urcușul și cercăm să facem să-nflorească lutul. Condeierul pleacă pe o cale miraculoasă, de la zbor de fluture, de la înnobilata stare, pe verticala cea mai îndrăzneață, sculptându-se în cruce, căutând cu ardoare, dar cu încrederea celui care a fost aflat mai întâi, cu convingere hristică: arzându-mă de tot ce-s lut (Meșterul Manole). Așa cum exprima C.S. Lewis, parafrazez, că „minunea centrală afirmată de creștini este
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
ele au început să se miște ritmic, ajutând la alunecarea petecuțului de mătase ce anina deasupra pisicuței încinse de dorințe. Mângâierea părului ce acoperea setea sa atât de puternică de plăceri, îi transmitea fiori, care-i cutremura întregul trup, frumos sculptat de mama natură. Am abandonat fereastra larg deschisă spre splendoarea naturii, pentru a ne dedica altei splendori, aceea a naturii umane și ne-am îndreptat spre imensitatea patului matrimonial, ce trona în mijlocul camerei. Am așezat-o cu grijă și în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
premiat la Expoziția mondială de la Viena din 1873. Cele trei figuri ale altarului o înfățișează pe Sfânta Maria - aflată în nișa centrală - și pe cei doi regi maghiari sanctificați, Sfântul Ștefan și Sfântul Ladislau. O lucrare deosebită, o compoziție barocă sculptată dintr-un singur bloc de piatră, este grupul statuar „Sfânta Cruce”, operă a meșterului Nachtigall János, reprezentând scena crucificării Mântuitorului. Sculptura a fost amplasată la baza turnului reconstruit în stil baroc, în vara anului 1753, iar după demolarea lui, a
PIAŢA UNIRII, BISERICA ROMANO-CATOLICĂ „SFÂNTUL MIHAIL” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374811_a_376140]
-
cuib de cântec și de vis/ femeia al vieții curcubeu/ femeia un poem încă nescris/ femeia al iubirii apogeu”. (Poem nescris) Sărbătorind poezia care i-a cucerit pe deplin simțurile, poetul îi dedică versuri emoționante în care vibrează sentimente unice sculptate în tablouri simbolice: “ are și poezia o zi a ei curată/ când primăvara bate timidă la fereastră/ când se sărută cerul cu marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră”. ( Ziua poeziei ) Împărtășindu-ne trăirile care-l copleșesc, poetul își
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
îl poate lămuri că viața, oricât de cenușie, are atâtea forme de bucurie, pe cât de simplu și de frumos e trăită, după cum cel ce trăiește sub acoperișul unui bordei, e fericit, în comparație cu cel care doarme sub o piatră de mormânt sculptată din marmură. Iar ca artistă, Tania Popa e demnă de o cunună de maestră încântătoare a scenei și ecranului! Cântă melos rusesc atât de frumos cum numai incredibilul popor slav creează, magnifica sa muzică, furnicătoare și înfierbântătoare, ca și baletul
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
atât ca reflex al „stării de poezie”, cât și ad-hoc, cerute de nevoile imediate ale clasei (poezioare, scenete, piese de teatru în română sau în engleză etc.), ori de alte situații de viață cu ecou în sufletul ei...: „Am mai sculptat o poezie,/ dar, ca un puf de păpădie,/ s-a-mprăștiat în patru zări.../ Îi simt și-acum mirosu-n nări.” (spune un Catren). Vasile Mircescu (România, scriitor, poet) vorbește despre sine, în versuri, în modul următor: „Am venit pe lume, mai devreme
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
pe lângă autoritățile locale, județene, sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, s-a reușit finalizarea acoperișului Bisericii cu tablă lindab și tencuirea pereților din interior. Tot în anul 2008 prin jertfa familiei prim epitropului Bisericii, s-a executat un nou iconostas sculptat din lem de tei, confecționdandu-se și cele patru uși ale lăcașului de cult. În anul 2009 lucrările noii Biserici au continuat cu introducerea curentului electric, și realizarea unui modern sistem de încălzire, amenajându-se în spatele lăcașului de cult anexa pentru
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN BADON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375352_a_376681]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TRECEA UN OM PE DRUM... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Trecea un om pe drum cărând petale Cu cai de foc și bici sculptat în scrum, purta pe brațe, raze de vestale, și, umbra lor, era muiată-n fum. Galop de pietre își struneau zăbala pândind cu ciob de aripi drumul strâmt, sub pașii amorțiți strângând rafala ațâțător de rece, dintr-un vânt. Icoane
TRECEA UN OM PE DRUM... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375379_a_376708]
-
Poveștile bunicii,dau tainei o prefață Copilăria dulce ,un drum de început! În umbră unor visuri ce-și caută împlinire, Muncim o viață întreagă adesea în nostalgie, Se duc și anii tineri în cinste și iubire, Se pleacă drumul vieții,sculptat în sărăcie! În umbră unor stele care cădeau din cer, Trecut-a tinerețea,iubind femeile vieții, Aroma inserării,sub sălcia de mister, Te-aduce mai aproape de crinul tinereții! În umbră atâtor pătimi,ce viața le impune, Există bucuria de a
ÎN UMBRĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375435_a_376764]
-
de arștiti. Evenimentul a avut loc vineri, 17 februarie 2017, de la ora 19.00, în sala Auditorium a ICR New York, si a inclus mai multe manifestări: • „Brâncuși: The Art of Carving One's Own Image" / "Brâncuși: artă de a-si sculpta propria imagine". Conferință susținută în engleză de dr. Doina Lemny, istoric ... Citește mai mult Institutul Cultural Român din New York (ICRNY) a organizat „BRÂNCUȘI: VIZIONARUL", un eveniment special, dedicat sculptorului român Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița-Peștișani, jud. Gorj - d.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375493_a_376822]
-
de arștiti.Evenimentul a avut loc vineri, 17 februarie 2017, de la ora 19.00, în sala Auditorium a ICR New York, si a inclus mai multe manifestări:• „Brâncuși: The Art of Carving One's Own Image" / "Brâncuși: artă de a-si sculpta propria imagine". Conferință susținută în engleză de dr. Doina Lemny, istoric ... Abonare la articolele scrise de răzvan dinu Publicația Confluente Literare se bazează pe contribuția prin postare directă a lucrărilor multor autori talentați din toate părțile lumii. Sistemul de publicare este
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375493_a_376822]
-
de arștiti. Evenimentul a avut loc vineri, 17 februarie 2017, de la ora 19.00, în sala Auditorium a ICR New York, si a inclus mai multe manifestări: • „Brâncuși: The Art of Carving One's Own Image" / "Brâncuși: artă de a-si sculpta propria imagine". Conferință susținută în engleză de dr. Doina Lemny, istoric de artă și curator la Musée Național d'Art Moderne, Centre Georges Pompidou, din Paris, de care aparține și celebrul "L'Atelier Brâncuși". Conferință a reliefat rolul lui Brâncuși
BRÂNCUŞI: VIZIONARUL de RĂZVAN DINU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375468_a_376797]
-
asta. Își așeză ținuta, cu gesturi rapide și se îndreptă spre intrare, fără să-i vorbească sau să-l aștepte. El luă cumpărăturile și, încărcat ca Moș Crăciun, blocă ușile mașinii și o luă liniștit spre casă. Luminile serii le sculptau pe față, într-un fel misterios, sentimente diferite fiecăruia. Ea, obosită după o săptămână de lucru la birou, între cifre. Era contabilă. El, încercând să-și manifeste prospețimea fizică, deși săptămâna asta a fost cumplită! O grămadă de proiecte de
DEVA ȘI DEVAȘII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375490_a_376819]
-
de Ianus zeul cel cu două fețe glorificat de Numa Pompilius pe arcadele Romei! Eu personal cred despre cultul acestui zeu că a fost cumva demonetizat când se spune că e paznicul ușilor și al balamalelor! Arcadele pe care e sculptat chipul său cel cu două fețe opuse, pare să mai spună însă și altceva. Aș spune deci că una din fețe e îndreptată spre trecut, iar cealaltă spre viitor...Ceea ce toată lume știe... -Atunci arcada nu e altceva decât prezentul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
dată această discuție. Personal cred totuși că omul nu se va schimba niciodată chiar dacă s-ar naște din nou! Magistratul își drese vocea și se lăsă pe speteaza canapelei. -Îmi aduc aminte de un sclav de la Roma, mărite procurator, care sculpta foarte frumos marmura. L-am întrebat pe acest om ce simte în momentul în a care dă formă marmurei? Și mi-a răspuns că se simte iubit de zei! Ei...ce mai spuneți acum? Era doar un simplu sclav! Dar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
an, ca un erou. În încălțări lustruite pune daruri pe furiș. Că în legendă menite, cu har din mituri desprins. Mai strecoară pe sub ușă, la copii năbădăioși, câte-o „sfântă” nuielușă. De-a fi buni și respectuoși. Sau un bețișor sculptează, să poată părea mai șic. Dar îi impresionează mereu, cât ar fi de mic! Copiii-n Ajun așteaptă pe Moș, să-l întâlnească. Dar, de fiecare dată nu pot, nici să-l zărească! Fiecare copil scrie bilet cu năzuință. Moș-Nicolae
POEME DE SĂRBĂTORI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371880_a_373209]
-
secetoase. Victor a ieșit grăbit din casă, fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
și le-ați pus la dispoziție spațiul să învețe meșteșuguri de odinioară și eventual să le ducă mai departe. V-au mai vizitat ulterior? Ana MOLDOVAN: Au fost copii care l-au rugat pe domnul Păcurar să îi ajute să sculpteze, deci după proiect și au fost invățați. Toate obiectele sunt aici depozitate, practic se pot vedea. Cristina OPREA: Au intrat în patrimoniul asociației, ca un fel de dovadă a muncii lor și a dorinței lor de a învăța. Ana MOLDOVAN
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]