2,176 matches
-
agricolă, total 3994 din care - arabil 530 - pășuni 1851 - fânaț 1613 - pădure 1613 - neagricol 1028 - vii - - livezi - Din cele 530 ha. arabile au fost cultivate în 1995 numai un număr de 256 ha. din care 10 ha. cu grâu și secară, 105 ha. cu porumb, 120 ha. cu cartofi și 16 ha. cu legume. Mai mult de jumătate din suprafață, 274 de ha., au rămas nelucrate. Asta datorită lipsei de condiții economice, de mijloace de exploatare ca urmare a prețurilor ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dar cum zice proverbul, mărul rău bun nu se face ci cel bun se putrezește, așa a fost și cu oamenii aduși de grof, toți s-au dedat la furat și se fura și mai tare. Spuneau bătrînii când îmblăteau secara și ovăsul cu îmblăciul, așa se îmblătea atunci, nu erau mașini, era o pocie de alun cam de 2 metri și jumătate numită dârja și un știuc de lemn de 60 de centimetri de fag numit hădărag, legate la cap
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se învârtă hădăragul în jurul dârjei și omul lăsa dârjaua să se învârtă în mâini când bătea cu îmblăciul în Tinărog, așa-i zicea la grădina grofului. Era o șură mare care a stat până după primul război, acolo îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul, că primăvara groful niciodată nu mai avea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după apă la fântâna din sat, dar ei nu plecau de la grof cu botele goale, le umpleau cu secară și la Bușu era crâșma, da secara și crâșmarul le da rachiu. Așa se duceau zilnic cu zeci de bote de secară că, vezi Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul, că primăvara groful niciodată nu mai avea fân să dea la boi când începea lucrul la câmp, pentru că îl cărau oamenii noaptea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole să zic, până prin 1910 erau foarte proaste, era plug de lemn, avea un fer înainte de tăia și o sapă la corman jos de fer, dar cormanul era de lemn. Cam din 1905
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bietele femei cinci, șase săptămâni nu lăsau sapa din mână decât noaptea. Cum se semănau porumbul și cartofii. Dacă se gunoia locul cu gunoi de grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se grăpa cu grapa și-i da pace până la sapă când porumbu avea șase foi. Să apuca de sapă, aicia era nenorocire că nu-l vedeai din iarbă, o adevărată pedeapsă pe săpători și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu ce trebuie ca să-i aducă folos. Mi-aduc aaminte în anul 1914 Prefectul Județului Făgăraș, ungur a venit la munte la Bâlea și când a intrat în hotarul Cârțișoarei cu trăsura, era tot hotarul din jos cu clăi de secară o podoabă nu glumă. Când s-a întors la Făgăraș ne-a pus în buletinul Județului dând o mare laudă comunei Streza Cârțișoara de ce a văzut iel pe hotarul acestei comune. Și să mai mă laud cu ceva. Pe timpul când
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
secole. A fost etapa în care satul a dat numeroși intelectuali de calitate țării. A fost perioada în care hrana omului sărac, pe care și-o putea procura cinstit pe prețuri mai mult decât modeste, erau pâinea intermediară sau de secară din deajuns, peștele de râu sau de baltă, brânza telemea, roșcovele, măslinele și halvaua. A fost o etapă scurtă, în care gospodăriile erau bine închegate, cu slugi credincioase mulțumite de aprecierile stăpânilor gazde. Învățătorii, preoții satelor își luaseră în serios
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
avut ce să măture de pe fundurile hambarelor lor ca să ia și să trimită în marea uniune sovietică. Media pe famile plătitoare de dări în contul datoriilor de război, aci la Oprea Cârțișoara era de: - 40 kilograme de grâu, 165 de secară, 87 de ovăz, 82 de porumb, 1300 de cartofi, 340 de fân și 4 kilograme de borceag. De reținut că structura obligației fiecărui plătitor nu se negocia cu colectorul, era indiscutabilă, țăranul trebuia, indiferent dacă realiza sau nu realiza ceva
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
constituiau fruntea satului, erau oameni harnici și chivernisiți, pentru că aceștia trebuiau distruși din punct de vedere economic: - Andrei Grovu a trebuit să contribuie la plata datoriilor de război numai în anul 1950 cu: 500 de kilograme de grâu, 400 de secară, 450 de ovăz, 250 de porumb, 6700 de carofi și 2600 kilograme de fân. - David Dogar cu 350 kilograme de grâu, 280 de secară, 300 de ovăz, 180 de porumb 4500 de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
plata datoriilor de război numai în anul 1950 cu: 500 de kilograme de grâu, 400 de secară, 450 de ovăz, 250 de porumb, 6700 de carofi și 2600 kilograme de fân. - David Dogar cu 350 kilograme de grâu, 280 de secară, 300 de ovăz, 180 de porumb 4500 de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu 400 de kilograme de grâu, 440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de cartofi și 2300 de fân. - Victor Grovu cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de carofi și 2600 kilograme de fân. - David Dogar cu 350 kilograme de grâu, 280 de secară, 300 de ovăz, 180 de porumb 4500 de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu 400 de kilograme de grâu, 440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de cartofi și 2300 de fân. - Victor Grovu cu 400 de kilograme de grâu, 320 de secară, 350 de de ovăz, 200 de porumb 5130 de cartofi și 2240 de fîn. Și mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de cartofi și 2300 de fân. - Liviu Cânduleț cu 400 de kilograme de grâu, 440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de cartofi și 2300 de fân. - Victor Grovu cu 400 de kilograme de grâu, 320 de secară, 350 de de ovăz, 200 de porumb 5130 de cartofi și 2240 de fîn. Și mai sunt încă alți cîțiva care trebuiau să plătească nu atât pentru că erau, așa cum fuseseră categorisiți, oameni bogați, cât pentru că fuseseră înainte de război oameni intreprinzători
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
colectiviști ai satului raportează «partidului iubit», care le forțase mâna prin cele mai abjecte șantaje să demareze această operație de confiscare deghizată a pământurilor tuturor țăranilor din sat, o producție de: 5460 kg. grâu, 2954 kg. ovăz și 760 kg. secară. Era un început, deși în anul următor, 1959, pe aceleași suprafețe nu mai obțin decât 3750 kg. grâu, atât, deși nicio calamitate nu fusese semnalată în anul acela. De unde am putea deduce că prima raportare se făcuse în mod comunist
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
băieți la loteria ciocnirii ouălor roșii, care se transforma într-o practică neprohibită și fără urmă de supărare. În câmpul fragmentatelor amintiri din îndepărtata copilărie, jocul de-a ciocnitul ouălor roșii a rămas ca floarea de mac în câmpul de secară. Mi-i dor să fac treabă Vremea frumoasă de mijloc de toamnă cu lumina ca mierea a unui soare blând și binevoitor mă îndeamnă să ies din cotidianul aglomerat și obositor al marii așezări urbane în care îmi petrec veleatul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Marița aruncă privirea la vale, spre ogoarele din luncă care promiteau o recoltă bună, recunoscu postata pe care muncise și ea înainte de a se mărita. Acum era în stăpânirea lui Costache, dată de părinții ei și se vedea cum unduiește secara semănată de frate-su sub palele de vânt. „De ce să stăpânească Costache și țiganca lui venită de la Cursești, bunătate de pământ” gândește, plină de invidie, Marița. „Pământul acela trebuia să fie al meu sau, hai să zic, al soră-mi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost primul cercetător care a inițiat lucrări de citologie. La București, între anii 1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu secara, pir și aegilopsă, obținând forma aegilotriticum - hibrid dintre grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme de încrucișarea grâului cu secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu secara, pir și aegilopsă, obținând forma aegilotriticum - hibrid dintre grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme de încrucișarea grâului cu secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și intergenetice, A.P. și-a înscris numele printre pionierii geneticii din țara noastră. Paralel cu cercetările întreprinse, A.P. a desfășurat o susținută activitate publicistică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în biroul Societății naturaliștilor din România (1951-1960ă, membru în Consiliul Superior al Agriculturii (19621964ă ș.a. În anul 1970, la Institutul agronomic din Timișoara, și-a susținut teza de doctorat intitulată Crearea materialului biologic inițial de ameliorare, prin hibridarea grâului cu secara. Bogata și îndelungata sa activitate științifică a fost răsplătită cu înalte titluri și distincții: membru corespondent al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice, laureat al Premiului de Stat, laureat al Premiului Bogdan al I.C.A.R. Academicianul doctor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
glas își face, amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața, cățeaua fătase șapte cățeluși roșcați, îi vâră pe toți într-un sac și se duce să-i înece, undeva, într-un ochi de apă: Spre ziuă, sub căpița de secară, Pe auriul snopilor plecați, Cățeaua, în vifornița de-afară, Fătase șapte cățeluși roșcați. Până-n amurg, veghind încovoiată, I-a răsfățat, lingându-i ne-ntrerupt. Și se topea ninsoarea spulberată, Pe fierbințeala pântecului supt. Iar seara, când găinile s-așază, Stăpânul casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
întortochiate, ceea ce dovedește vechimea lui. Casele erau confecționate din lut turnat în forme de lemn direct în pereți. Ușile caselor, ca și ferestrele, erau mici. Casele erau acoperite cu stuf, cu strujeni sau chiar cu paie de grâu sau de secară. Locuitorii erau muncitori pe moșiile boierești rămase după ce domnitorul Alexandru Ioan Cuza le-a dat țăranilor o parte din moșiile lor. În anul 1714 când domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost scos din domnie și dus la Constantinopol și martirizat, una
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga, alimentul de bază al localnicilor, se mai făcea și din mei. Cultura meiului a dispărut, dar îmi amimtesc de meiul cultivat de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
călătorea clandestin, te urcai fără bilet. întins la soare, visam la o fată, o nemțoaică, o minunată Etith, pe care eram hotărât să o cuceresc. Deocamdată, închideam ochii să o văd și mă simțeam cam "de veghe-n lanul de secară". Așteptam trenul; hotărâsem să mă agăț de primul tren, indiferent de direcție; peste două zile, întors acasă, voiam să-i dau fetei o scrisoare pe "Corso", unde ne plimbam în fiecare seară. Așa era moda, trebuia un semn; o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]