985 matches
-
și el, tot într-un manuscris: "Să să știe de când au fost molima holerii l(eat) 1831, iulie 10". Un anume Ivan dădea mai multe amănunte în însemnarea sa de pe un vechi manuscris: Iar la leat 1831, vara pre vremea secerii, s-au întîmplat o boală foarte groaznică, ce se numea holer morbuz, care această boală nu s-au mai pomenit, și au fost pe față a toat pământul, de care mulți au căzut du pre cai pre drumuri și au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu să molipsea om de om, ca de ciumă". Pe un vechi manuscris chirilic s-a păstrat și însemnarea destoinicului negustor câmpulungean Petre Aninoșanu, care consemna "că-n iulie 1831, foametea se întărise și moartea de holeră se iuțise, de secera mereu". În vechiul pomelnic al Mănăstirii Câmpulung, alcătuit în 1832, din porunca egumenului Filaret Apamias Beldiman, se făcea cunoscut că, în anul 1828, stricîndu-se pacea între Sultan și Curtea Rusiei, fără veste au trecut oștile roșienești și s-a urmat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
aspectului ei dizgrațios: "o formă hâdă omenească, precum Muma-pădurii", o femeie urâtă, cu dinți mari, despletită și îmbrăcată rău, o femeie naltă, uscăcioasă și urâtă etc. Uneori ea ne este prezentată ca fiind înarmată cu o coasă sau cu o seceră, unelte cu care ucide oamenii sau animalele (vaci, găini și altele). Există, de altfel, o anumită "specializare" în această privință: femeia care-i omoară pe oameni nu se ocupă și de suprimarea animalelor. Ca și cum în credințele populare s-ar fi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ikebană organică în cadrul unei sărbători naționale m-a oripilat, deși nu erau de vină nici talpa și nici genunchiul. Le-am asociat multă vreme cu comunismul. Horor. Și-acum, cred, dacă m-ar pune cineva să desenez simbolurile comunismului, în loc de seceră și ciocan, aș desena o talpă și un genunchi. Blugi, zicem, și ne apucă râsul. Prima mea pereche de blugi „originali“ am avut-o la 18 ani (până atunci purtasem doar jalnice imitații). Eram în anul întâi de facultate. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cu patru foi și o minune se va întâmpla, dacă persiști și faci tu azi lucrușorul ăsta. șase în al doilea loc: dacă vreun conducător vremelnic dă ordine oamenilor obișnuiți e de bine, aceștia prosperă, dacă însămânțează la timp și seceră la timp, le duduie cuptoarele de pâini bune, dacă sapă în locurile indicate și la adâncimea potrivită dau de apă rece curată - și ce bună e, pentru ei, după două ore de muncă grea, o căniță cu apă din aceasta
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
acum statul l-a împroprietărit pe el. Ogorul împrăștie un miros de grâu copt. E liniște! Numai luleaua lui Moș Ion pâcâie încet. Acum s-a apucat din nou de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi. Ziua a trecut repede! E seară!... Moș Ion are mult de secerat, dar va mai secera și mâine. Se ridică în picioare, își îndreaptă șalele și pleacă'nspre casă. Din sat se aude lătratul câinilor. Își
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
pe Germanicus: — Vrei să străbați drumul parcurs de Alexandros Macedon, după victoria de pe malul Granicus-ului? Și cum Germanicus încuviință pe dată, îi conduse la marele templu aflat în vârful colinei, unde era venerată Artemis, zeița fecioară care poartă pe cap secera lunii și strivește cu piciorul un șarpe. Pe când caii urcau lent spre templu, le povesti că, în noaptea în care s-a născut Alexandros, un nebun a dat foc templului, iar marele preot, Megabyzus, a profețit că vor avea loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
țâșnească sperma de-a lungul acelui canal, irigându-i șanțul încrețit. Ținând sperma în mână, o șterse de comenzile argintii ale pedalei de schimb. Gura mea era lipită de cicatricea de sub sânul ei stâng, explorându-i albia sub formă de seceră. Gabrielle își schimbă poziția în scaun, întorcându-și corpul spre mine, așa încât să-i pot explora și rănile de pe șoldul drept. Pentru prima oară n-am simțit nici urmă de milă pentru femeia aceea infirmă, ci am celebrat cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Splai. Era o zi însorită, dar rece, și când ajunseră în Calea Victoriei cei doi frați avură surpriza să vadă trecând cu motoarele duduind niște camioane mari, încărcate cu militari sovietici. Camionul din fruntea coloanei arbora în bernă steagul roșu cu secera și ciocanul și un tablou al lui Stalin, mare cât toate zilele, cu o banderolă neagră la un colț, iar din niște megafoane puternice se revărsau imnuri proletare. Ticu îl trase de mânecă pe Stelian și îi făcu un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vru el să știe. Cel francez sau cel anglo-american? Că, dacă e vorba de intelectualii de la Paris..., aaa..., nu cred că o să găsim pe cineva dispus să ne asculte!... Nu ne vor crede ei nici dacă am avea însemnele cu secera și ciocanul scrijelite până la os pe trupul nostru!... Dar fie cum zici tu!... Totul e să ne vedem plecați!... 5 Zilele care urmară fură zile de pregătire febrilă. Soții Gutman se folosiră de răgazul dinaintea plecării pentru a dezafecta complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Un milion de soldați în România era prea mult! Dar am avea un steag frumos, unic în felul său în lume, insistă doctorul Rigani. Virgil trebui să convină că așa ar fi fost. Mai bine un lup pe steag decât secera și ciocanul. De la cumnatul și amicul Lazăr Popescu, care fusese și el la fața locului, Virgil află în zilele următoare tot ce se mai putea afla. Soldații aceia făceau, pare-se, parte din mica unitate militară sovietică instalată în pădurea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în mod convenabil timpul și îi dădeau, pe deasupra, sentimentul că, în fond și la urma urmelor, tot statul român era acela pe care-l slujea, așa cum îl slujise și pe vremuri, cu inconvenientul că acel stat purta acum, drept emblemă, secera și ciocanul, în locul coroanei. Dar de asta nu el era cel vinovat! Ce putea face?... Cine era de vină că îi fusese dat să se nască în vremea primului rege al României, să pună umărul la reîntregirea nației române sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
îi fusese și pe vremuri prieten lui Virgil, dar nu atât de apropiat. Fiu de țărani, el dusese o viață destul de rustică, până când ieșise preot. Vara se urca în căruță cu tatăl și cu frații săi și se ducea la seceră sau la coasă, pe când Virgil făcea excursii cu bicicleta lui franțuzească de curse sau petrecea cu nababul de Spirică Anastasescu la cârciuma lui Panaitescu din Ciocoveni. Alt soi de viață!... Acum, însă, în lipsa vechilor prieteni, popa îi deveni prieten apropiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ca urmăritorii să treacă mai departe. Pitulat În umbră, cu inima cât un purice, auzi zăngănitul de fier cum se Îndepărta, În timp ce o sudoare Înghețată, În ciuda căldurii de vară, Îi cobora pe grumaz. Junghiul din șold Îl Încovoia. Speră că secera morții Îl cruțase și rămase nemișcat, temându-se că va auzi din nou ropotul pașilor și strigătele. Mai devreme sau mai târziu, pungașii aceia aveau să priceapă că fuseseră trași pe sfoară și aveau să se Întoarcă. Trebuia să profite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
trimite săgețile frustrării de fiecare dată cînd simți nevoia. Nu-și poate dezlipi sub nici un chip ochii de panoul dedicat Celui mai Iubit Fiu al Poporului, cu portretul său celebru centrat între steagul republicii și cel roșu al partidului cu secera și ciocanul. Frumos îți mai șade, în halat alb într-o vizită de lucru, în mijlocul unei cuvîntări la cel de-al XIII-lea Congres, în fața microfoanelor Sălii Palatului, apoi într-o mulțime de vizite diplomatice alături de lideri din tot felul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
colorat ca o frescă veche de biserică În miniatură. Cunoscătorii puteau totuși desluși Ieslele cu pruncul În Bethleem, Închinarea Magilor și pe Luca, Marcu, Matei și Ioan citind versete din Marx, Engels și Lenin la cursuri intensive de marxism-leninism. O seceră și un ciocan atârnau de crucea bisericii gata să se prăbușească sub greutatea lor. Și lumea se mai mira că există icoane care lăcrimează sau sângerează ca muritorii de rând. 27. Parcă azi, miezul nopții vine mai greu ca-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
încerc cu pana mea incultă. Pe masa ta așez o foaie smultă, Ce de când e nici n-a visat Parnasul. Spre-a-ți aminti trecutele petreceri Condeiu-n mână tu mi-l pui cu silă. De la oricine-un snop de paie seceri, Apoi te uiți râzând la cîte-o filă: Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri, Privind în vrav prostia immobilă. {EminescuOpIV 334} SAUVE QUI PEUT Variantă Albumul tău e un salon în care S-adună fel de fel de lume multă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să trec prin mândra adunare? Dar ea de-amicii tăi sfială are Și de-oiu vorbi au cine mă ascultă? Spre-a-ți aminti trecutele petreceri Condeiu-n mână tu mi-l pui cu sila. De la oricare-un snop de fraze seceri, Apoi le răsfoiești filă cu filă. Viclean te bucuri de-ale noastre-ntreceri, Privind în vrav prostia immobilă. {EminescuOpIV 335} ORICARE CAP ÎNGUST Oricare cap îngust un geniu pară-și, Cu versuri, goale de cuprins, să placă Și, cum dorește
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
indicații să aducă lemne uscate și bureți. În acea vară, Întâmplările care-l marcau serios pe Va erau din abundență și se succedau cu repeziciune. Sub pretextul că „magazionerul” are trecere și a obținut câteva hectare de grâu pentru al secera, Victor a pus-o pe mama Maria să-și cheme o soră, cu mult mai mică și cu mult mai frumoasă, de la Sauca, pentru a da o mână de ajutor și pentru a câștiga câte ceva. „Frumoasîfrumoasî da’ cam prostuțî” a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
moartea, laolaltă. Asta s-a petrecut iarna, în câmp, la "Cățelu"... Era într-o luni când i-a prins viscolul. Veneau de la o nuntă la care cântaseră de sâmbătă seara. Ar mai fi rămas, da-i chema dumneaei, a cu secera. Încă nuntașii trăseseră de ei: - Mai stați dracului și azi, să mai petrecem și noi, că nu-i vreme de plecat. Nu vedeți, se așază a ninsoare... Mitică, nu și nu, că-l așteaptă nevasta, să-i aducă parale de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la Genil, a cărui suprafață era înghețată. Caravana tăcută și tremurătoare se opri pentru prima oară într-o livadă de cireși, la malul râului. Se luminase deja de ziuă, dar încă se mai deslușea pe cer luna nouă ca o seceră. Bărbatul înfășurat în văluri își descoperi fața și chemă la el doisprezece înalți dregători aleși dintre cei reținuți. Nimeni n-a fost surprins să-l vadă pe al-Mulih. Acesta le ceru mai întâi să nu se neliniștească și își ceru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
roadă. Era-n spic ca vrabia Și-n pai ca trestia, Urați, strigați, măi, Hăi, hăi! Traian mult se bucura Și la târg alerga, Ș-a cumpărat 99 de oca de fier Și 99 de oca de oțel Ca să facă seceri mari 299 {EminescuOpVI 300} Pentru oameni de cei mari, Și să facă seceri mici Pentru copilași voinici. Și se duse-n sat, Și-a adus 12 iepe Toate sirepe, De par le legară Și cu biciul le mânară, Picerele treerau
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
măi, Hăi, hăi! Traian mult se bucura Și la târg alerga, Ș-a cumpărat 99 de oca de fier Și 99 de oca de oțel Ca să facă seceri mari 299 {EminescuOpVI 300} Pentru oameni de cei mari, Și să facă seceri mici Pentru copilași voinici. Și se duse-n sat, Și-a adus 12 iepe Toate sirepe, De par le legară Și cu biciul le mânară, Picerele treerau, Cu coadele vânturau Și cu urechile-n saci băgau. Carele le-ncărcară Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cam legat de catarg. Retroactiv, orice tragedie amoroasă devine vodevil. La senectute, unele visuri capătă irizări rupestre. Fiecare oră e cu nitroglicerina ei. Cândva, pe înțelegerea dintre oameni se puteau ridica biserici. În zorii vieții, mă împiedecam de plug, de seceră și de sapă. Acum, copiii mei se lovesc de pian. Scara obsesiilor umane rămâne neschimbată : ludice, erotice, faustice, și morbide. Spiritele alese îmbătrânesc cu încetineala maestuasă cu care se stinge focul. O, tempora ! Pe bustul lui Stalin, adolescenții ruși exersau
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]