4,879 matches
-
cleiul-rugină strângând împrăștiate rămășițe în drum către tine din mine să adun într-o continuă vină neștiută- cutezanță de pradă căzută în capcană dezvelesc troiene să adun scormonind parfum de gutui în ace de vorbă încremenit în pivnița-viață închis alungând seceta din trup istovit strângând înfometați recolta să avem hrană- săruturi sădite în noi pentru ultima călătorie prin toamnele cu primăveri târzii când nu vom mai fi decât amintiri ale vântului povesti purtate în șoapte pe aripi nevăzute jurnal de calatorie
TOAMNE CU PRIMĂVERI TÂRZII de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351541_a_352870]
-
după numele revistei pe care Fany, mama ei, o citea cu interes, mai ales, în ultima perioadă de sarcină). Evenimentul a adus bucurii dar a creat și mari probleme părinților deoarece micuța se născuse firavă, cât o lingură din lemn. Seceta pustiitoare din anul precedent își pusese amprenta peste tot, în ciuda faptului că părinții erau tineri, normali și sănătoși. Mama, o femeie în floarea tinereții, brună, cu părul ca tăciunele și ochi căprui de ciută speriată, strângea cu duioasă stângăcie copila
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
ah ce mai istorii.. Colectivizarea apoi ne luase tot! că veneau la chiaburi, aceștia fiind primii vizați, si cum toți nemții eram cheaburi.. ne înșfăcau grânele, vinul... Tata avea vie mare și teren mult... Dar, în țară după război venise secetă și foametea, iar cine avea i se confiscă fără discuție că cică ne-ar fi dat țară! Numai cei care-și aleseseră.. că și dintre cei care au plecat în Germania, ei lăsau casă curată și îngrijita, văruita, până și
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
VIȚEI DE VIȚĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Privește frunzele, spune bătrânul miile, zecile de mii de frunze oprind din sudoarea rădăcinilor pe timp de ploaie dar mai ales în secetă numai atâta sevă cât să poată fi hrănite toate asemeni de la cea dintâi până la cea din urmă Vai nouă, oameni, câte mai avem de învățat... Referință Bibliografică: Lecția viței de viță / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355
LECŢIA VIŢEI DE VIŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350941_a_352270]
-
până la sfârșitul vieții. Peșteră aceea a prefacut-o în Biserică și a adunat în jurul lui mulți frați. Locul acela se numește Sapsa. În partea stângă a acestui loc se află pârâul Horat în care a fost trimis Ilie Tesviteanul în timpul secetei. Pârâul Horat se găsește în fața Iordanului. - Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Limonarium / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul ÎI, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351596_a_352925]
-
până la sfârșitul vieții. Peșteră aceea a prefacut-o în Biserică și a adunat în jurul lui mulți frați. Locul acela se numește Sapsa. În partea stângă a acestui loc se află pârâul Horat în care a fost trimis Ilie Tesviteanul în timpul secetei. Pârâul Horat se găsește în fața Iordanului. - Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Limonarium / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul ÎI, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LIMONARIUM de ION UNTARU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351595_a_352924]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MARIN VOICAN-GHIOROIU - CUMPĂNA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 968 din 25 august 2013 Toate Articolele Autorului Acest poem l-am scris amintindu-mi de anii copilăriei, când în 1946/1947 seceta adusese oamenii în pragul disperării. Apa secase din fântâni, vitele se sângerau și mureau de sete. Preoții și călugării aduseseră moaștele Sf, Grigore, și toată suflarea satelor se ruga cu lacrimi în ochi ca să dea o bură de ploaie. Câmpul
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
în vacanța de vară își făcuse obiceiul să coboare de pe ulțița unde locuiau, în capul șelii, adică la drumul național pe unde trecea poștașul cu șareta încărcată de colete și sacul cu scrisori. Pășea cu grije ca glodul întărit de secetă, de pe uliță, să nu o înțepe. Erau clipele când în fiecare zi rememora frumoasele zile petrecute cu Lazăr în acest sat, sau alteori asemuia ulița pe care locuiau, ca un pârâu ce se varsă în fluvial de asfalt ce unea
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
și a pătării negre. Plus două tratamente foliare care au precedat formarea capitulului. La porumb s-au folosit soiuri specifice zonei. E de consemnat și efortul mecanizatorilor care pe perioada campaniei lucrează în două schimburi. Au fost ceva probleme cu seceta, iar pentru a le înlătura s-a înființat Asociația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații- AUAI Lupa, al cărui principal acționar este societatea Agrimat, care a preluat două stații de irigat de la SNIF Galați. Se are în vedere udarea a 4500
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
șir întreg de nume, trece lumea prin ziare, și ziarele prin lume. Trec anotimpuri în curgere normală de la iarnă pân'la toamnă și ajungem iar în iarnă. Cursul vremii nu se schimbă, ploi mai sunt tot mai puține, mai e secetă, zăpadă, stă o grindină să cadă, toate trec ca un șuvoi, peste noi. Referință Bibliografică: File de jurnal / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I, 28 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate
FILE DE JURNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351141_a_352470]
-
e scrisul meu, Cuvintele, mă bucur dacă-ți plac, De când îl scriu cu dragoste mereu Acest poem n-a fost nicicând buiac. La temelia lui, ca la o casă, Cu fiecare zi mai pun un vers, Când gura ta de secetă e arsă Lângă el să te-odihnești din mers Și să-l citești, așa precum respiri, Precum se uită gândul în oglindă, De nesfârșirea lui să nu te miri Ci lasă-ți frumusețea s-o cuprindă. De unde vine el? nu
POEME DE VARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345648_a_346977]
-
înainte de a fi pusă pe picioare și gospodărită de către actualul administrator, dr. ing. Mihail Lupu. Apariția acestei fabrici într-un itinerariu lipsit de unități cu potențial economic a însemnat ce înseamnă o ploaie de vară pe un pământ crăpat de secetă. Fabrica avea nu numai să asigure locuri de muncă și venituri pentru angajați, ci să fie benefică și pentru împrejurimi, prin aceea că face colectări de cereale și oleaginoase din zonă, fiind parteneră cu o firmă care a plecat acum
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
cea mai economică metodă (verificată și răsverificată) de sporire a producției agricole, întrucât știut este din experiența înaintașilor că aceste crânguri nu numai că apără plantele de furtuni, dar asigură și o foarte necesară rezervă de apă pentru perioadele de secetă. Și cum instalațiile de irigare din zonele de câmpie ale României au dispărut aproape cu totul după Decembrie '89, spârcuite fiind de hoți, este lesne de înțeles importanța pe care o dețin, mai exact importanța pe care ar trebui să
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
Atunci, ce să ne mai mire periodicele calamități, care - funcție de anotimp - se abat tot mai pustiitor asupra românilor și a agoniselii lor: uriașe alunecări de teren (adevărate morminte pentru comunități), primăvara și toamna furia apelor slobozite de munții despodobiți, vara secete prelungite, iarna întroieniri de coșmar și în tot cursul anului furia cu care vântul își face de cap, atâta timp cât nici un obstacol natural mai acătării nu-i curmă avântul. Cu dreptate se spune că fiecare cum își așterne așa doarme, sau
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
simțurilor extrasenzoriale prevestesc un timp bun pentru munca ogorului, o vară cu ploi atunci când trebuie să crească grâul și să lege porumbul, o toamnă bogată, sau intuiesc foarte precis, după cum suflă Austrul, că brazda de pământ va încremeni datorită unei secete cumplite, iar pomii nu vor avea rod și plantele se vor usca în câmp, la fel și eu, la întrebarea pe care mi-o adresezi, am în momentul de față o tresărire: „Doamne, chiar... ce făceam eu acum 21 de
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
leagănă un plop și-un bețiv Locul ÎI, la mustață, poemul cu nr. 37 al Doinei Bogdan , 29 de puncte: foșnet arămiu - la marginea pădurii iar căldărarii Locul III, poemul cu nr 17 al lui Radu Ignatescu, 20 de puncte secetă mare - pe un lăstar uscată o libelulă Mențiune I, poemul cu nr. 21 al Marcelei Ignatescu, 18 puncte criză de apă - nici cârtitele nu scot pământul reavăn Mențiune ÎI, poemul cu nr. 32 al Claudiei Ramona Codau, cu 15 puncte
HAIKU , ETAPA 203 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356473_a_357802]
-
Acasa > Strofe > Timp > LA MINE-N SUFLET Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La mine-n suflet e furtună Și secetele crapă lutul Că vin zapcii și cer tributul Pe bruma razelor de lună Pe tot ce-a fost și-ncă mai este Îmi cere veșnic câte-o dare Acel ce-a devenit mai mare Peste cei mici ca-ntr-o
LA MINE-N SUFLET de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356489_a_357818]
-
Articolele Autorului Născut: 07.09.1952 Reședință: București Profesie: fizician Activitate literară: postez pe romanianhaiku din vara 2008, nu am publicații. ultimul cocor - desfrunzind din înalturi umbra pădurii verde pe maluri - cuprind apa în brațe și mă rog adânc după secetă - în fiecare baltă chipul Domnului bărcile la mal - călătoare doar umbra grăbitei toamne vântul subțire- fură din poala lunii ultimele nuci în iarba crudă neliniștea șarpelui - sâsâie coasa mă învârt în cerc fără să-mi găsesc pașii - viscol si atât
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU, CORNELIU BELDIMAN de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356509_a_357838]
-
21 drumeag în pantă - la marginea cerului acoperiș cu mușchi 22 cabană arsă - numai umbrele nopții pe serpentine 23 bancă lângă gard - nicio vorba de taină nu stă mult aici Gabriela Beldie 24 Aniversare- frunzele acoperă mormântul fetei 25 Încă secetă - un card de gâște face larma pe baltă 26 Alai de nuntă - pe micuțul cerșetor l-apucă plânsul Cristina 27 curte de poet- un trandafir străbate gaură din gard 28. coșul plin cu foi- o gașcă genială-și oferă până
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
sărate, pentru că poartă în ele durerea, pe când cele ale fericirii sunt dulci, deoarece sunt încărcate de bucurie, zâmbete și mulțumire. Atât lacrimile de eliberare a tristeții, cât și cele de fericire sunt chemate de ochi așa cum un pământ uscat de secetă cheamă ploaia. Căci da, cerul suferă atunci când pământul se încarcă de durere și alege să plângă ca să-l ude din nou cu fericire și să-l înflorească în culori vii. Întotdeauna știe să citească barometrul de la mâna lumii și să
LACRIMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354777_a_356106]
-
aflam. De unii dintre ei, ființe deosebite, mi-am amintit zilele acestea când am urmărit cu emoție firească lupta cu stihiile naturii dezlănțuite parcă din senin. Iarna aceasta năbădăioasă ne-a lăsat mai întâi să ne îngrijorăm că va fi secetă, că s-au dus zăpezile de altădată și că o s-o ducem tot într-o semi primăvară, până mai știu eu când. Și iată că ,,anotimpul alb'' s-a zburlit grozav deodată și a venit val vârtej peste noi, pe
TURNUSUL ŞI NEA ILIE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354762_a_356091]
-
majuscule (Timpul, Spațiul, Rege, Nemurirea, Sihastru) care, în poezie, pot da imaginea unei discursivități de eseu filosofic, Vasile Burlui se transferă în propria poezie asemeni unei „efemeride triste cu suflet întinat”, se regăsește în simbolul christic al răstignirii, când e „secetă în ogorul de idei”. Ioan HOLBAN ‘’Un fiu al meleagurilor covurluiene, născut pe Valea Horincei, mai exact în Suceveni, sat prins în hora satelor Vlădești, Oancea, Cavadinești, Gănești, Prodănești, Aldești, Mălușteni, Tuțcani și a altor cătune numărând doar 7-8 gospodării
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri; Pe scari de marmură, prin vechi portaluri, Patrunde luna, înălbind pereții” Mihai Eminescu „VENEȚIA” Vară caniculară, vară cu instabilitate politică în țară, vară ce ne vestește prin seceta prelungită că vom avea recolte compromise, o vară când tot bucureșteanul ar vrea să se bucure de o priveliște atrăgătoare, să petreacă măcar în orele libere câteva momente de destindere într-un parc, decizie pe care am luat-o, împreună cu
TRIST, FOARTE TRIST! INCREDIBILA NEPĂSARE A CELOR CARE NE REPREZINTĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354963_a_356292]
-
nu aș putea să citez întregul volum, dar s-ar supăra autorul pe mine definitiv și total! (Sic!) Verva este în toi: “ Au dispărut și “tacîmurile”, și oasele, și copițelele, “adidașii”. Au ieșit urzicile, dar puține și scumpe, că-i secetă...” Mi-am amintit astfel c ă intram în măcelăria din Piața Dorobanți și întrebam, timid: “Aveți adidași ?” Răspunsul măcelarului: “Avem, dom scriitor!” Eu: “Mărimea 42 aveți ?” Și măcelarul: “Să moară mama dacă nu m-a tîmpit cu prostia asta de
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
Dacă ne-am făcut din ele: Scutul, platoșa, dreptatea Nu mai este cel drept. Nu e Nimeni s-audă Cuvântul; De când Te-am bătut în cuie, Noi uitat-am Legământul Unde-i mila și iubirea? Ca o plantă fără apă Seceta și pustiirea Rădăcinile ne sapă Am uitat de mult că cerul Ne-a-fiat prin sacrificiu Urgisitu-Ți-am tot clerul Noi, cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Ne rugăm la
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355347_a_356676]