2,258 matches
-
de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicina fizica și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale, tumori operate și cazuri complexe neurologice: hemiplegie, boala Parkinson, scleroza multiplă, sechele motorii postencefalopatii, pentru care durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 4. Pentru Spitalul de Cardiologie Covasna, durata optimă de spitalizare este de 16 zile. Spitalele în care sunt organizate UPU pot beneficia de tarife/zi spitalizare majorate
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147764_a_149093]
-
de zile, iar pentru recuperare medicală, alta decât cea de medicina fizica și balneologie, este de 21 de zile, cu excepția cazurilor complexe după intervenții neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale, tumori operate și cazuri complexe neurologice: hemiplegie, boala Parkinson, scleroza multiplă, sechele motorii postencefalopatii, pentru care durata optimă de spitalizare este de 30 de zile. 4. Pentru Spitalul de Cardiologie Covasna, durata optimă de spitalizare este de 16 zile. Spitalele în care sunt organizate UPU pot beneficia de tarife/zi spitalizare majorate
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
depresive, paranoide; - demente organice: senila, arterosclerotica, posttraumatica; - nevroze grave și prelungite fobice, obsesive sau isterice; - psihopatii grave sau cu decompensări frecvente. 12. Boli canceroase: - tumori maligne ulcerate cu secreții abundente sau fetide; - neoplazii maligne în stadii avansate; - neoplazii maligne cu sechele postterapeutice invalidante; - hemopatii maligne cu evoluție îndelungată. 13. Boli complicate cu: - incontinenta cronică de fecale sau de urină; - fistule (digestive, urinare, osoase, ganglionare) cu secreții abundente și fetide; - anus contra naturii. 14. Boli infirmizante ale aparatului locomotor cu imobilizare la
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 aprilie 1999 (*actualizată*) privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144526_a_145855]
-
toți cei care au participat la întocmirea lui. Opiniile divergențe se consemnează în cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat și motivat. ... (4) În cazul în care în evoluția leziunilor menționate la prima expertiză apar date medicale noi, complicații sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifică numai de către medicul legist care a efectuat prima expertiză. ... Secțiunea 3 Reguli generale privind examinările medico-legale Articolul 12 Constatările și expertizele medico-legale constau în: a) examinări și cercetări privind cadavre umane sau părți
NORME PROCEDURALE din 25 mai 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130326_a_131655]
-
toți cei care au participat la întocmirea lui. Opiniile divergențe se consemnează în cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat și motivat. ... (4) În cazul în care în evoluția leziunilor menționate la prima expertiză apar date medicale noi, complicații sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifică numai de către medicul legist care a efectuat prima expertiză. ... Secțiunea 3 Reguli generale privind examinările medico-legale Articolul 12 Constatările și expertizele medico-legale constau în: a) examinări și cercetări privind cadavre umane sau părți
NORME PROCEDURALE din 4 aprilie 2000 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130328_a_131657]
-
toți cei care au participat la întocmirea lui. Opiniile divergențe se consemnează în cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat și motivat. ... (4) În cazul în care în evoluția leziunilor menționate la prima expertiză apar date medicale noi, complicații sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifică numai de către medicul legist care a efectuat prima expertiză. ... Secțiunea 3 Reguli generale privind examinările medico-legale Articolul 12 Constatările și expertizele medico-legale constau în: a) examinări și cercetări privind cadavre umane sau părți
ORDIN nr. 255 din 4 aprilie 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130327_a_131656]
-
toți cei care au participat la întocmirea lui. Opiniile divergențe se consemnează în cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat și motivat. ... (4) În cazul în care în evoluția leziunilor menționate la prima expertiză apar date medicale noi, complicații sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifică numai de către medicul legist care a efectuat prima expertiză. ... Secțiunea 3 Reguli generale privind examinările medico-legale Articolul 12 Constatările și expertizele medico-legale constau în: a) examinări și cercetări privind cadavre umane sau părți
ORDIN nr. 1.134/C din 25 mai 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130325_a_131654]
-
normală APRECIERE INDIVIDUALĂ APT CU b) Crize repetate INAPT d) Cerebroastenia post- e) Reacție post-comotionala APT CU INAPT a) Plegii uni sau bilaterale APT CU INAPT INAPT INAPT b) cu deficiențe senzitivo- APT CU DISPENSARIZARE APT CU DISPENSARIZARE a) cu sechele minime │ INAPT APT CU DISPENSARIZARE a) Intoxicație acută │ INAPT b) Utilizare nociva INAPT APT CU REEXAMINARE c) Sindrom de dependență la INAPT REEXAMINARE INAPT e) Stare de sevraj a) În evoluție INAPT b) Remisă cu defect a) episod unic INAPT
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
fac obiectul specialistului de psihiatrie și nu pot fi enumerate sau explicabile într-un raport succint. 2. Neurologie: a) BAREM I: foarte sănătos - necesită funcții senzoriale și motorii perfecte și lipsa riscului de epilepsie; ... b) BAREM ÎI: sănătos sau cu sechele minime după boli neurologice - necesită o sănătate bună din punct de vedere al funcțiilor senzoriale și motorii și lipsa riscului de epilepsie în urmă traumatismelor; ... c) BAREM III: sechele minime după boli neurologice; ... d) BAREM IV: sechele mici care nu
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
și lipsa riscului de epilepsie; ... b) BAREM ÎI: sănătos sau cu sechele minime după boli neurologice - necesită o sănătate bună din punct de vedere al funcțiilor senzoriale și motorii și lipsa riscului de epilepsie în urmă traumatismelor; ... c) BAREM III: sechele minime după boli neurologice; ... d) BAREM IV: sechele mici care nu împiedică efortul fizic mare sau responsabilitate. ... Baremele III și IV admit unele sechele ușoare, cum ar fi pareze neevolutive periferice. Bolile vasculare care necesită tratament permanent anticoagulant sau bolile
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
sănătos sau cu sechele minime după boli neurologice - necesită o sănătate bună din punct de vedere al funcțiilor senzoriale și motorii și lipsa riscului de epilepsie în urmă traumatismelor; ... c) BAREM III: sechele minime după boli neurologice; ... d) BAREM IV: sechele mici care nu împiedică efortul fizic mare sau responsabilitate. ... Baremele III și IV admit unele sechele ușoare, cum ar fi pareze neevolutive periferice. Bolile vasculare care necesită tratament permanent anticoagulant sau bolile neurologice care necesită tratament permanent ori cu sedative
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
al funcțiilor senzoriale și motorii și lipsa riscului de epilepsie în urmă traumatismelor; ... c) BAREM III: sechele minime după boli neurologice; ... d) BAREM IV: sechele mici care nu împiedică efortul fizic mare sau responsabilitate. ... Baremele III și IV admit unele sechele ușoare, cum ar fi pareze neevolutive periferice. Bolile vasculare care necesită tratament permanent anticoagulant sau bolile neurologice care necesită tratament permanent ori cu sedative contraindica lucrul în siguranță circulației. 3. Oftalmologie: a) BAREM I: examen medical la admitere în școală
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
urmărit experimentul său pe un lot de preșcolari cu un potențial intelectual integru, deși prezentau unele tulburări de articulație, comparativ cu un lot de preșcolari care prezentau tulburări de limbaj asociate cu: tulburări de lateralitate, epilepsie, manifestări nevrotice și reactive, sechele, encefalopatie infantilă, psihopatie, maladia lui Down, instabilitate psihomotorie, afecțiuni somatice cronice care au determinat tulburări organice, funcționale sau senzoriale ca: hepatită epidemică, otită cronică, verminoze, hipoacuzii, ectopie testiculară, intoxicații medicamentoase etc. S-au semnalat și câteva cazuri suspecte care între
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelective, sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. Tulburările de limbaj au o etiologie multifuncțională: factori psihici, factori sociali, pedagogici sau ereditari. De aceea pentru marea majoritate a cazurilor depistate menționăm corelarea tulburărilor de limbaj cu manifestări nevrotice și reactive, sechele, encefalopatie infantilă, maladia lui Down, instabilitate psihomotorie etc. Alte tulburări sunt o urmare a unor afecțiuni somatice cronice cu răsunet negativ pe plan neuropsihic. Interpretarea materialului Dislaliile au predominat la vârsta preșcolară și școlară mică (20.610 examinați = 1.803
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de la dezvoltarea normală a copiilor și adesea nevrozele adultului își au rădăcina în tulburările nevrotice manifestate în diferite perioade ale copilăriei. Pentru marea majoritate a acestor cazuri menționăm corelarea tulburărilor de limbaj cu manifestări nevrotice și reactive ca urmare a sechelelor, encefalopatie infantilă, maladia Down, sau ca urmare a unor afecțiuni somatice cronice. Pe de o parte slăbirea sistemului nervos, pe de altă parte suprasolicitările, situațiile conflictuale din familie, încordarea exagerată la școală, pot accentua manifestarea slăbiciunii nervoase. Am avut în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu aceeași vârstă mintală. Concluziile sunt contradictorii, cum era și logic, firesc; deși deficiențele de limbaj sunt în general comune tuturor tipurilor de întârziere mintală, s-au făcut totuși diferențieri în ceea ce privește unele particularități în diferite forme clinice; la cei cu sechele postencefalitice se observă o vorbire ezitantă, explozivă sau întâmpinând greutăți în articulare, prozodie și găsirea termenilor necesari; la cei epileptici, mai ales după crize comițiale au loc perseverări în vorbire, repetarea unor sunete, silabe, cuvinte, foarte frecvente, având o voce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
șold. 2. Tulburări ale procesului de creștere - cele mai frecvente fiind: a) rahitismul; b) piciorul plat; c) hipotrofia staturală (nanismul); d) inegalitatea membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
neurologice: a) boli ale neuronului motor central: sindromul piramidal: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică (tetraplegia spastică și paraplegia spastică); sindromul extrapiramidal: manifestări de tip atetozic (sindromul coreic, sindromul atetozic, sindromul distonic), sindromul rigidității cerebrale. b) boli ale neuronului motor periferic: sechele poliomielitice; leziuni nervoase periferice; spina bifida; distrofii neuromusculare. II. Raportarea la perspectiva psihomotricității: 1. Conduitele neuromotorii - au ca substrat componentele neuromotorii ale psihomotricității, reprezentate de tonusul muscular și de reflexele neuromusculare; 2. Conduitele motrice de bază (instinctuale): a) coordonare dinamică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Orb la puțin timp de la naștere, a fost un „copil-minune” care a devenit una dintre cele mai creative figuri muzicale ale secolului XX. Walter Scott, romancier. La vârsta de 2 ani suferă un atac de paralizie infantilă care îi lasă sechele, dar nu-l împiedică să stabilească o linie personală în literatură. Cap. III Dinamica creativității și aptitudinilor copilului cu dizabilități în context psiho-social Motto: Dar eu, vlăstar al unei lumi bătrâne, Ros de ndoieli, bolnav de nostalgii, Zadarnic caut o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Orb la puțin timp de la naștere, a fost un „copil-minune” care a devenit une dintre cele mai creative figuri muzicale ale secolului XX. Walter Scott, romancier. La vârsta de 2 ani suferă un atac de paralizie infantilă care îi lasă sechele, dar nu-l împiedică să stabilească o linie personală în literatură. Alexandru cel Mare, Dostoievski, Flaubert, Hemingway, Iulius Cezar, Moliere, Socrate - epilepsie 200 Carol Eduard Novak, campion paralimpic (născut la Miercurea-Ciuc). Cher, actriță și cântăreață - dislexie, dificultăți în stabilirea conexiunii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
celelalte acțiuni recuperatoare. Reeducarea sfincterului vezical la bolnavii cu incontinenta va fi inițiată totdeauna (“grila de micțiune”) dar rezultatele sunt în general mai slabe, comparativ cu cele obținute la tineri și adulți. Hemiplegicii care se pot întoarce la domiciliu păstrează sechele serioase. Dacă și-au putut recapătă mersul, foarte rar vor putea ieși din casă. Boală Parkinson Afecțiune neurologica care atinge centrii cerebrali responsabili de controlul și coordonarea mișcărilor. Se caracterizează prin mișcări lente, printr-un tremur de repaus, o hipertonie
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Tratament Tratamentul igieno-dietetic asigură: dietă adaptată stării febrile, repaus, umidificarea aerului din încăpere, aspirarea secrețiilor nazale, instilații locale cu ser fiziologic (se evită vasoconstrictoarele la copii). Drenajul postural și kineziterapia sunt necesare mai ales în cazul preexistenței bronșitelor cronice sau sechelelor pleuropulmonare. Eficiența vitaminei C și a zincului în tratamentul virozelor respiratorii rămâne controversată. Tratamentul simptomatic este suficient pentru majoritatea formelor ușoare și necomplicate de viroze. Se administrează antipiretice (paracetamol, acetaminofen, chiar aspirină la adulți fără contraindicații este), bronhodilatatoare, fluidifiante bronșice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, epistaxis, pneumototax, prolaps rectal, hernii, Respiratorii: pneumonie, insuficiență respiratorie Suprainfecții: bronhopneumonie, otită, sinuzită bacteriană Nervoase: convulsii la copii, encefalita pertussis. Encefalita pertusis apare din săptămâna a treia de boală, prin mecanisme complexe. După boală pot apare sechele: bronșiectazii, emfizem, astm bronșic, tulburări psihice sau neurologice. Diagnostic Diagnosticul tusei convulsive trebuie suspicionat clinic la copii cu accese caracteristice de tuse paroxistică, la adulți și adolescenți cu tuse progresivă prelungită mai mult de 14 zile sau în cazul persistenței
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
azoospermia apar relativ rar după orhita urliană ( 5/1000 cazuri), deși oreionul este frecvent considerat o cauză a sterilității masculine. Diabetul zaharat poate fi considerat o complicație a oreionului, în măsura în care pancreatita urliană se manifestă pe terenul unei anumite predispoziții genetice. Sechelele neurologice după meningoencefalite urliene pot fi: surditatea, cecitatea, mielita și poliradiculonevrita. Avortul și fibroelastoza endocardică la nou născut, au fost asociate cu infecția urliană în primul trimestru de sarcină. Diagnostic Datele clinice pot fi suficiente pentru diagnostic în formele comune
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]