34,020 matches
-
se află undeva departe de Moscova. D-na Enescu a declarat că era gata să meargă la ei și că "fără această întâlnire ea nu poate să se întoarcă la București"." Iar un funcționar din MAE sovietic, într-un document secret, spune mai mult: "Eneștii au ridicat problema eliberării generalilor, ofițerilor și soldaților Armatei Române aflați în lagărele sovietice de prizonieri de război. În legătură cu aceasta, ei mi-au transmis o scrisoare adresată tovarășului Stalin din partea rudelor prizonierilor de război cu cererea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
umor negru care, totuși, nu i-a alterat profundele calități umane." etc. La un an de la dispariția sa, Cesar Levano scrie un alt articol în revista Caretas (no. 484, din sept.-oct. 1973, p. 24-25): El rumano escondido (Românul ascuns, secret). Lucrurile sînt prezentate acum mai coerent, într-o schiță care pune în valoare complexitatea omului și a artistului: "Grigore Cugler cînta la violă în Orchestra simfonică națională. Pentru acest motiv, figura lui nu era cu totul necunoscută în Perù. Cei
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
fi amăgit singur..." etc. Însoțit de două desene "absurde" ale autorului, textul mai este precedat și de o coloană explicativă, care atestă începutul constituirii unui profil public al acestui multiplu creator, considerat pînă nu demult, cum am văzut, o ființă "secretă" în țara sa de adopție: "La 30 septembrie se împlinește un an de la moartea lui Grigore Cugler, muzicianul Orchestrei Simfonice Naționale care a fost compozitor, poet, pictor și, între altele, unul din clasicii literaturii române din sec. XX. Precum Tristan
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
adaugă - desigur din partea soției - altele care arată continua sa relație cu țara, de care amintește și Monica Lovinescu în paginile pe care i le dedică în cartea din 1992, dar contribuie în același timp la consolidarea imaginii sale de personalitate secretă și geniu ascuns în anonimat, care trebuie să fi fascinat pe cititorul peruan: "În anii '60, cînta la Lima prima dată o orchestră compusă în mare majoritate de dizidenți români: premiera și recepția de rigoare. În acea seară, un personaj
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
injecții cu droguri și altele pentru a fi scos din joc gazetarul de la Timpul care nu era de acord să renunțe la pretențiile românești asupra Ardealului și să se plieze ordinelor venite de la Viena în chiar vîrful negocierilor de alianță secretă dintre România și Austro-Ungaria! Și în tot balamucul acesta, nici o fărîmă de dovadă. Doar presupuneri devenite certitudini. Simple întrebări de bun simț rămîn în aer: cum de nu s-au mirat și n-au protestat apropiații poetului cînd un om
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
refer la două asemenea cazuri: primul este cel al lui Goethe care, la 25 de ani, are un necaz din dragoste și scrie Suferințele tânărului Werther. 30-35 de ani mai târziu, când devenise deja o personalitate oficială la Weimar, consilier secret al ducelui, constată că toți tinerii suferă din amor, băieții se îmbracă asemenea lui Werther, iar fetele ca Lotte și, ce e mai rău, se sinucid ca în roman. Această veritabilă epidemie culminează cu sinuciderea, împreună, în 1811, a lui
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
1981, fără a se preciza cauza decesului (exterminare, moarte naturală etc.). În schimb, nu se pomenește nici un cuvînt cu privire la "firul roșu" care, în urmă cu cîțiva ani, după anumite socoteli - din fericire eșuate - ar fi trebuit să înnoiască legăturile speciale, secrete, între București (Cotroceni) și Moscova (Kremlin). De astă dată nu lumina trebuie să ne vină de la Răsărit, ci... prioritățile, așa cum găsește c-ar fi "normal" același personaj care nu voia să creadă, nici în ruptul capului, că Moscova nu crede
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
înfundau în imensitatea Rusiei, starea de spirit în țară devenise ostilă acestei aventuri păgubitoare. Iar Regele Mihai și mama lui erau cu strășnicie supravegheați, convorbirile telefonice le erau interceptate și conținutul lor (ca și al convorbirilor între ei) comunicate Serviciului Secret și chiar mareșalului. Erau rău privite conversațiile lor particulare în limba engleză și raportată ascultarea posturilor de radio englezești. Dar numai de la aceste posturi de radio mai putea afla Regina mamă vești despre familia ei din nou desțărată. Cum era
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
zeloșii regimului. Aceștia aveau deja un aer de victime, în ciuda faptului că se aflau în apropierea mecanismelor puterii care continuau să funcționeze. Cred și astăzi că așa-numita abandonare a lui Ceaușescu din decembrie, în legătură cu care se mai caută explicații secrete, s-a produs treptat, în grade diferite, la niveluri diferite. Ciudat, pînă la un punct, e că sînt foarte mulți cei care văd în societatea mortificată a lui Ceaușescu un model de ordine și de disciplină socială. Unii dintre ei
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
Interesant, chiar foarte interesant este editorialul lui Horia Alexandrescu din CRONICA ROMÂNĂ, deși după părerea noastră e scris cu o vădită tentă partizană. "Din felurite surse, aflu că la ușa lui Mugur Isărescu a fost și este un adevărat pelerinaj secret al celor care, băieți de bine fiind, îl povățuiesc să-l lase pe Stolojan "să-și facă ambiția", ca să preiau chiar declarația lui sinceră, dată presei. Frumos e că parte dintre acești soli își exercită mandatele de tip recuperator presînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
la fel de alertată, la rîndul ei. De aici putem conchide și că ambele flancuri sînt panicate în mod egal de șansa uriașă pe care o are Mugur Isărescu, dar și că o eventuală victorie a acestuia ar putea nărui marele plan secret care este viitoarea colaborare la guvernare a PDSR cu conglomeratul pe care încearcă să-l încropească Valeriu Stoica." Avem aici două exemple clare de ziariști care lucrează politic, nu doar editorialistic. Dl Ursu mizează pe descurajarea lui Mugur Isărescu, în vreme ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
echivalează oare cu semnul egalității dintre diferitele feluri de genocid? Între deportarea, torturarea, arderea de vii a unor oameni la Auschwitz și uciderea altora prin spînzurare, înfometare, bătaie, tortură, tratamente psihiatrice și mucegăirea în temnițe, penitenciare și lagăre de exterminare secrete? Chiar dacă nu, chiar dacă semnificația lor istorică și politică nu este nici ea identică, pe plan moral, ca și în planul codului penal, ele pot fi echivalente și merită aceeași condamnare. E normal ca cei care au suferit să-și plîngă
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
mai sînt aleșii cărora le arde să voteze legi. Unii știu de pe acum că nu mai au loc pe liste, alții se întreabă dacă partidul lor va trece pragul electoral și destui par mai degrabă dispuși să blocheze legile, din secrete motive clientelare. Unei asemenea structuri parlamentare i se poate cere votarea noului buget? Teoretic, da, practic, mai degrabă nu. Asta însă în ipoteza că partidele ar accepta decalarea alegerilor. Or, nu e cazul. PDSR a anunțat că nu vrea așa ceva
Jocurile politice ale verii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16886_a_18211]
-
și iresponsabili -, niște populiști ce speră să cumpere voturile unui lumpenproletariat aflat în prăpastia mizeriei. Am mai scris despre trecerea în mâinile jandarmeriei, poliției, serviciilor de informații și armatei a așa-numitelor "locuințe de serviciu" - între care cele "cu îmbunătățiri secrete", adică faimoasele "case conspirative" ale Securității. Și toate acestea pe gratis, adică prin escrocheria "creditelor neperformante" vârâte cu forța pe gâtlejul C.E.C.-ului! Prin acest "flagrant" la lumina zilei actualul regim urmărește să-și asigure, la viitoarele alegeri, complicitatea oamenilor
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
lume, închiderea în tăcerea la care îl obligă bîlbîiala, e un păcat de moarte: Mizoguchi e vinovat chiar de dinainte de a fi comis vreo faptă mîrșavă, e vinovat de a fi unicul cunoscător al gîndurilor sale, care, incomunicabile fiind, devin secrete. Iar ca secrete, ele devin periculoase, subversive, criminale. Aceasta e logica povestirii lui Mishima, dacă o înțeleg eu bine. Narațiunea se dezvoltă, cum se vede, dintr-un raționament cu o construcție aproape poematică, simplu și șocant deopotrivă, cel puțin pentru
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
Săptamânal național independent și echidistant" (Cronica politică). Unele subtitluri au introdus elemente de enunț publicitar - "Cel mai important ziar din Bucurețti" (Libertatea). Altele sînt exagerat de lungi: "De citit numai acasă: săptămînal în care nu toate articolele sînt confidențiale" (Strict secret). Umorul involuntar e produs de solemnitatea emfatică și demagogică: "Ziar dedicat poporului român" (Jurnalul național). Titlurile parodice cele mai originale sînt bazate pe jocuri de cuvinte și pe surpriză - "Săptămînal de moravuri grele" (Academia Cațavencu), "Săptămînal al românilor de aiurea
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
ce n-au mai putut fi recuperate de la creditori. Or fi fost și din acestea, fără îndoială. Dar "credite neperformante" sunt și sutele de miliarde acordate, cu încuviințarea mai-marilor țării, pe vremea lui Iliescu, cadrelor din poliție, armată și servicii secrete. Așa se explică de ce rapoartele în cazul Bancorex sunt amânate pentru kalendele grecești, țap ispășitor rămânând Răzvan Temeșan, de parcă el singur ar fi dispus virarea de bani grei în conturile generalilor și înalților ofițeri din armată, poliție și S.R.I. Nu știu ce
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
ai noștri". Cum inițiatorul noilor și scârboaselor reglemnentări e dl. Costin Georgescu (personal, nu mă miră!), pe lista de cadouri făcute dulăilor de pază ai puterii se află, firește, și apartamente care "au făcut obiectul unor schimbări sau reparații considerate secrete". Nu se spune la ce se referă enigmatica sintagmă "reparații secrete", dar nu e exclus să fie vorba de "casele conspirative" ale Securității. Și abia atunci ticăloșia se relevă în întreaga ei dimensiune. Mă miră un singur lucru: că nesătuii
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
Georgescu (personal, nu mă miră!), pe lista de cadouri făcute dulăilor de pază ai puterii se află, firește, și apartamente care "au făcut obiectul unor schimbări sau reparații considerate secrete". Nu se spune la ce se referă enigmatica sintagmă "reparații secrete", dar nu e exclus să fie vorba de "casele conspirative" ale Securității. Și abia atunci ticăloșia se relevă în întreaga ei dimensiune. Mă miră un singur lucru: că nesătuii din jurul d-lui Constantinescu s-au oprit aici. Cum rămâne cu
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
o să le revendice greco-catolicii!) Sau chiar clădirea Patriarhiei - că tot a dobândit, sub Constantinescu, preafericitul Teoctist un glăscior ce rivalizează cu al sopranelor de coloratură? Și, mai departe: de ce nu se dau pomană angajaților și clădirile ministerelor, judecătoriile, sediile serviciilor secrete, jandarmeriilor și poliției? Și, de ce nu, chiar Casa Poporului? La creditele isărescene, cumpărători s-ar găsi berechet. Dar, atent cum e cu chiverniseala țărișoarei, poate că dl. Constantinescu (ajutat de omul său de încredere, Coston Georgescu) vrea să mai păstreze
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
lucru n-am reușit: să stabilim cu exactitate circuitul banilor. Au rămas doar la firmele căpușă, au fost împărțiți de patronii acestora cu reprezentanții statului? Sau au intrat prin buzunarele tuturor, iar o parte au ajuns și în conturile serviciilor secrete?" Referindu-se la declarația făcută de fostul președinte Iliescu după acuzația actualului președinte că ar fi patronat călcarea embargoului, Cornel Nistorescu scrie: "Ion Iliescu minte cu aceeași naturalețe cu care a mințit guvernul Văcăroiu la apariția acuzațiilor din România liberă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
spațiul de care dispun este că citez. Iată: "Deși scriitorii, profesorii, actorii și istoricii au devenit figuri dominante ale noilor democrații, nu cred că intelectualii doresc să facă front comun contra politicienilor și oamenilor de afaceri, contra revoluționarilor și agenților secreți, contra funcționarilor și clericilor. Intelighenția ar putea învăța meseriile acestor oameni; dar ele vor rămîne întotdeauna doar anexe ale profesiei sale de bază, aceea de a înțelege. Iată de ce nu cred că intelectualitatea e direct interesată de puterea politică sau
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
a devenit roșie. Astăzi, comentatorii și analiștii fac apologia sistemului chinez, pledează în favoarea lui Miloșevici, demonstrează binefacerile umbrelei rusești. Pe mai toate canalele, în mai toate ziarele. Președintele Academiei face propagandă Primarului P.R.M. de Cluj, darea în vileag a alianței secrete a domnului Iliescu cu Kremlinul îi aduce popularitate în sondaje, iar afacerea Costea (în care corupția are un nume: P.D.S.R.) aruncă umbre asupra bunului nume al președintelui Constantinescu. Amnezia se întinde ca o pată de ulei peste România, iar cei mai mulți
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
un palpit care conținea mult dramatism și luptă nu numai de idei. Sigur, soarta României postbelice era decisă încă din 1 decembrie 1943, la Conferința de la Teheran. Dar, decisiv, la 9 octombrie 1944, cînd, la Moscova, s-a perfectat înțelegerea secretă dintre Stalin-Churchill, prin care România era cedată, în proporție de 90%, influenței sovietice, în schimbul recunoașterii, de către URSS, a cedării Greciei, în aceeași proporție, influenței occidentale. Conferința de la Yalta (februarie 1945) n-a făcut decît să pecetluiască această decizie, prin care
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
un sfert din Germania) erau transformate în zonă de influență sovietică, deci iremediabil cedate. Nimic nu era, deci, de făcut în fața acestor decizii ale celor trei Mari Puteri aliate, URSS, Anglia, SUA), învingătoare în război. Dar, la noi, aceste înțelegeri secrete nu erau cunoscute și partidele democratice se străduiau să-și adjudece puterea, deși era limpede că aceasta nu este posibil. Cîtă energie (și sufletească) nu s-a consumat în zadar, cîtă speranță nu s-a investit în acest deziderat, cîtă
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]