3,225 matches
-
Scop Scopul concursului este de a cultiva dragostea față de țară și de valorile Bisericii creștine și de a-i educa pe creștinii în sensul respectării valorilor tradiționale și a afirmării propriei identității religioase, culturale și naționale, în contextul unei lumi seculare și secularizante și a diluării semnificative a identităților de orice fel într-un proces de globalizare alert și ... Citește mai mult https://www.facebook.com/events/1096571760360494/I. Titlul proiectului:„Concursul de poezie și cântece religioase EDIȚIA I-A”ÎI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
IV. ScopScopul concursului este de a cultiva dragostea față de țară și de valorile Bisericii creștine și de a-i educa pe creștinii în sensul respectării valorilor tradiționale și a afirmării propriei identității religioase, culturale și naționale, în contextul unei lumi seculare și secularizante și a diluării semnificative a identităților de orice fel într-un proces de globalizare alert și... XXIV. POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1698 din 25 august 2015. Ca instituții publice, Bibliotecă Municipală
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
și anii adolescenței, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite. Zona Codrului se află la interferență județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a ... Citește mai mult Andreia-Roxana BOTIȘUlmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
și anii adolescenței, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile și noile identități descoperite.Zona Codrului se află la interferență județelor Maramureș, Satu Mare, Sălaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a ... XXIX. LIGA SCRIITORILOR, FILIALA MARAMUREȘ S-A REÎNTÂLNIT DE VALENTINE’S DAY
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ, Spicul galben, este dincolo de Prut... Albastru- i cerul nostru drag și sfânt, Sub care ne- am trezit și ne- a durut! Cum poți să- mi spui să mă deștept!? În somn au murit străbunii mei? Ei n- au
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
dă fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci!Mai bine iar să dăm mână cu mână,Cum am făcut de- atâtea multe ori...Iar nația de daci, acum românăSă ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ,Spicul galben, este dincolo de Prut...Albastru- i cerul nostru drag și sfânt,Sub care ne- am trezit și ne- a durut!Cum poți să- mi spui să mă deștept!?În somn au murit străbunii mei?Ei n- au
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu, cu tot ce-i românesc. Zici că toate păsările se strigă pe nume prin arbori seculari, cu sufletu- n vânt; Se-adună-n fiecare șoaptă, o nouă lume într-o țară de datini, cu destinul sfânt. Referință Bibliografică: LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota turiștilor prin zonă, apărea la păscut o familie de ciute[ Ciută, ciute = femele de cerb, cerboaice (DEX)] cu puii lor pestriți, ca ouăle de prepeliță. Cred că erau obișnuite, totuși, cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
începutul iernii, că de vreun sfert de veac încoace, mereu ne prinde prima zăpadă nepregătiți, fără rezerve de gaz, că și ăsta vine de la ruși, la fel ca frigul, lemnul e de-amuia cu ciubote roșii că s-au golit pădurile seculare s-au dus pe unde a înțărcat mutu iapa că vorba ceea, din acelaș lemn se taie, și vioara, și măciuca, pardon, și vioara și coșciugul! nu vreau să-i mai văd pe impotenții neamului cum stau strâmb cu mana
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
care depindeau substanțial realizările noastre... Ce siglă inadecvată continuă să aibă azi orașul Buhuși! Ea e reprezentată de simbolul suveicii și al bobinei (care se referă la fabrica de postav, acum pe chituci), precum și al crenelurilor de cetate, semnificând istoria seculară a unei așezări în care ctitoriile întemeietorilor ei scrâșnesc morbid (este cazul Rateșului de la Orbic, stație de poștalioane, fortificată, și al Palatelor Domnești care au aparținut familiei Buhușeștilor, ca să nu mai vorbim de fosta fabrică de postav, care a întreținut
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
privirea din răsărit, admirând împărăția Toamnei. Tocmai a zărit oarecare mișcare pe malurile râului cu ape albastru întunecate care străjuiește hotarele proprietății prea nobilei doamne. Pe maluri sinuoase umbrite de sălcii plângătoare plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi oameni voinici abia dacă reușesc să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
CUARȚ Autor: Lorena Georgiana Craia Publicat în: Ediția nr. 2041 din 02 august 2016 Toate Articolele Autorului Rupestru, ponorul de ape, Alunecă-n brațe de iele, Brăzdând printre niște hârtoape Poiană de crude nuiele. La marginea ei, odihnește Pădurea de seculari Și-n mijloc, magnific, domnește Stejarul dintre stejari. Călare, pe-un roib de argint, Un tânăr din neguri răsare, Cătarea din noapte ferind, Ducând-o, în tropot, spre zare. Potrivnică-i este cărarea, Și vântul în piept se-opintește - C-
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
zidul nemuririi noastre ca neam, creștin-ortodox, din care aproape 40 de ani în cetatea Râmnicului (Noul Severin) atestată documentar la anul 1503, moștenitoare a Mitropoliei Severinului înființată la anul 1370, unde a continuat cu o hărnicie greu de egalat zidirea seculară a vrednicilor ierarhi râmniceni, peste 50 de episcopi sau locțiitori menționați de documentele vremii, între care un loc aparte îl au Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Grigorie Socoteanu, Chesarie, Filaret, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Ghenadie Enăceanu, Athanasie
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: GLORIE LIMBII ROMÂNE, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ÎN TOAMNA ASTA Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2073 din 03 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎN TOAMNA ASTA autor, Bertoni D Albert În toamna asta, deveni -voi rege Peste păduri cu arbori seculari Și în natură stabili -voi lege Iar toți supușii mei te vor alege Să -mi fii regină, cu ochi blânzi și mari În toamna asta, în acest regat Ne -om bucura de toate, împreună Cu riscul să devin un renegat De
ÎN TOAMNA ASTA de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375606_a_376935]
-
-i sărut pământul, Însă cuprind cu ochii minții tot ce este ea, Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Dar voi deschide fereastra sufletului meu, Să zboare liber spre zarea diafană, Prin roua pastelată a unui curcubeu, Printre stejarii, din pădurea seculară. Eu vă voi aștepta micuțe păsări călătoare, În țărișoara mea să mă întorc cu voi, Iar dorul arzător să-l sting cu-al ei izvoare, Să spun oricui, că nicăieri nu este ca la noi. Referință Bibliografică: Voi păsări călătoare
VOI PĂSĂRI CĂLĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372073_a_373402]
-
interne ale Bisericii nu trebuie, în același timp, să însemne și totala indiferență a Bisericii față de problemele societății contemporane. Biserica are datoria să lucreze pentru mântuirea credincioșilor și trebuie să intervină ori de câte ori aceasta este pusa în pericol de acțiunile puterii seculare iar intervenția Bisericii nu trebuie să se reducă la denunțarea acțiunilor distructive ale societății contemporane ci să se extindă în mod pozitiv în direcția determinării credincioșilor să lupte activ pentru eradicarea fenomenelor care atentează la integritatea chipului lui Dumnezeu rezident
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
Bisericii în rândurile unui partid ar însemna distrugerea voită a comuniunii între oameni, între credincioși, ar însemna în final autodizolvarea ei([7]). Biserica, de asemenea, nu poate căuta obținerea puterii pentru ea însăși. Dacă ea ar căuta să dobândească puterea seculară ar însemna o renunțare a ei la misiunea meta-istorică pe care i-a rânduit-o Dumnezeu și o concomitentă ancorare a ei în istorie și în saeculum([8]). A căuta obținerea puterii politice înseamnă denunțarea poruncii Mântuitorului de a da
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
sub nici o formă din cadrul general al responsabilității lor morale și apoi, în relațiile lor cu Biserica nu intervine nici o modificare generată de schimbările de natură politică pentru că rolul mirenilor în Biserică este fundamentat revelațional și nu suportă determinări în plan secular, indiferent de natura orânduirii politice, pentru că ființa Bisericii nu este afectată de saeculum, de lume, ba mai mult, în această sferă a responsabilității moral-politice, se observă mai accentuat caracterul sinergic al devenirii umane. Membrii Bisericii nu trebuie să uite niciodată
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
noastre, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Rezumat Studiul de față dorește să scoată în evidență câteva referințe și concepte eclesiologice, într-un cuvânt, valoarea, rolul, rostul și importanța Bisericii în viața creștinului și în viața societății acesteia seculare, care trebuie să știe că Biserica, în calitatea sa de extensie în lume a Trupului înviat al lui Iisus Hristos, nu duce o existență în solitudine ci se constituie într-o realitate socială făcându-și simțită prezența în lume față de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
mă bucuram că au venit Paștele și ciocneam ouă roșii cu părinții, frații și prietenii, iar de Înălțarea Domnului Iisus Cristos la cer, când era și ziua Eroilor neamului, mergeam la monumentul din mijlocul comunei, așezat sub ramurile unui stejar secular și spuneam poezii de slavă pentru cei ce și-au dat viața să păstreze trupul țării mele, România. Iubita mea Copilărie, aș vrea să citești aceste rânduri și să vii lângă mine să mai ascultăm pe micuțul flașnetar care cânta
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ DE LA BUNICUL MARIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372534_a_373863]
-
în tușe alb-negru, lăsându-ne pe noi să explorăm mai departe filoanele din care s-a inspirat, și care au generat geografii umane dintre cele mai interesante. Cartierul Uranus, o lume aproape patriarhală, Strada cu caprifoi și glicină, cu platanii seculari și personaje ce țin morțiș să ducă până la final steagul unei burghezii autentice, cu rădăcini adâncite în rostul național glorios, dintre cele două Războaie. Amelia Caracas pune accent pe memoria colectivă, pe acel instrument care face ca un autor să
AMELIEI CARACAS PE STRADA CU NUME DE PLANETĂ (URANUS) de MELANIA CUC în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372539_a_373868]
-
pe lângă firișorul de apă care curgea paralel cu o străduță îngustă până aproape de Ulița Popilor. Am urcat dealul încet până la casa cu numărul 778, am intrat în curte și am descoperit o lume apusă, o curte mare străjuită de arbori seculari și o casă veche, păstrată ca muzeu de pe timpul lui Popa Bratu. Am avut norocul să întâlnesc aici o rudă de-a poetului, venită proaspăt de la București, care ne-a purtat prin toate încăperile, povestindu-ne din viața și activitatea
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
Acasa > Poeme > Devotament > REVERIE Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1233 din 17 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mă regăsesc pe-aceeași bancă La iazul nost´ de nuferi plin Din stațiunea seculară Și-ți ating iar obrazul fin, Revăd în ochii tăi iubirea Nestăvilită-n luna mai Și te sărut cu pasiune Simțind în piept un colț din rai. Tremurător,îți mângâi sânii Fierbinți și grei,cuprins de dor... Ah cât de
REVERIE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372852_a_374181]
-
sublim și permanent în noi: „...Pe-a țării noastre darnică moșie/ târâm, de-un car de ani, același jug./ Cum oare să tăcem când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?...// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul secular/ se-ntoarce din adâncuri să cuprindă/ tot plânsul țării într-un nou stejar?// Noi nu tăcem, căci urlă de pe roată/ în trupul nostru, oase ce s-au frânt/ și strigă morții ce-au tăcut odată/ cu gura caldă plină de
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]