1,339 matches
-
în Europa. Punând în contrast Statele unite și Europa se poate constata că în timp ce America de Nord este caracterizată de o diversitate religioasă crescută, dar și de un nivel ridicat al religiozității, în Europa monopolul pe piața bunurilor religioase se asociază cu secularizare puternică a societății. Explicația diferenței între cele două cazuri rezidă în faptul că în timp ce piața americană a bunurilor religioase este liberă, în Europa religiile tradiționale dețin monopolul. Conform teoriei cererii și ofertei, o piață pluralistă, liberă a bunurilor religioase stimulează
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
toate acestea Inglehart și Norris (2004) arată că analiza datelor empirice nu susține această ipoteză. La o concluzie similară ajung și Halman și Draulans (2004) care testează teoria cererii și ofertei în cazul țărilor europene și o infirmă. Dincolo de efectul secularizării și de cel al liberalizării pieței bunurilor religioase, ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist asupra religiei este de așteptat să fi avut un impact asupra religiozității individuale. Căderea regimurilor de orientare marxistă a dat posibilitatea manifestării în plan public a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
economice sau ale liberalizării pieței bunurilor religioase, ridicare restricțiilor impuse practicii și credinței religioase este posibil să fi avut o contribuție în declanșarea revitalizării religioase. Aplicând cele prezentate anterior la cazul României se poate afirma că, luând în considerare teza secularizării sub influența dezvoltării sociale, este de așteptat ca nivelul de religiozitate al României să fie superior unor țări mai puternic industrializate din Europa Centrală și de Est, precum Cehia sau Germania de Est. Dacă nivelul de religiozitate depinde de gradul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fiind țări predominant catolice. Conform datelor din Figura 3.1 valorile medii ale religiozității se apropie de maxim în România, la fel ca și în Malta, Polonia sau Irlanda, indicând o predominare a valorilor religioase și un grad redus de secularizare. Practic, România se dovedește a fi cea mai religioasă țară dintre cele Ortodoxe și alături de Polonia dintre cele ex-comuniste. La polul opus se află din nou Cehia, Germania de Est și Estonia, precum și țările nordice, Danemarca și Suedia. Datele susțin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se dovedește a fi cea mai religioasă țară dintre cele Ortodoxe și alături de Polonia dintre cele ex-comuniste. La polul opus se află din nou Cehia, Germania de Est și Estonia, precum și țările nordice, Danemarca și Suedia. Datele susțin ideea unei secularizări profunde a societăților majoritar protestante, fie ele estice sau vestice, precum și a prezervării valorilor religioase în societățile predominant catolice. Cu toate acestea, denominația predominantă nu explică pe deplin variația nivelului credinței religioase atâta vreme cât țări majoritar catolice cum este cazul Franței
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
protestante, fie ele estice sau vestice, precum și a prezervării valorilor religioase în societățile predominant catolice. Cu toate acestea, denominația predominantă nu explică pe deplin variația nivelului credinței religioase atâta vreme cât țări majoritar catolice cum este cazul Franței se află printre campionii secularizării, iar România predominant ortodoxă este la polul opus. Privind din perspectiva evoluției în timp a valorilor religioase datele din Figura 3.2 indică apariția unui fenomen de revitalizare religioasă mai ales în țările din Estul Europei, precum Bulgaria, România, Letonia
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ortodoxă este la polul opus. Privind din perspectiva evoluției în timp a valorilor religioase datele din Figura 3.2 indică apariția unui fenomen de revitalizare religioasă mai ales în țările din Estul Europei, precum Bulgaria, România, Letonia sau Slovacia, în timp ce secularizarea a avansat spectaculos într-un spațiu în care valorile religioase erau pierduseră deja mult teren și anume Germania de Est. În timp ce România și Bulgaria sunt campioanele creșterii religioase din Europa ultimului deceniu al secolului XX, Germania de Est se află
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
atât credința este mai răspândită în rândul populației. Această relație puternică și înalt semnificativă se găsește în toate cele trei modele de regresie din Tabel 3.1. Astfel, datele empirice arată că pluralismul religios este cel care se asociază cu secularizarea și nu generează religiozitate, fapt susținut de către Berger (1969) și Bruce (1999). Conform autorilor citați pluralismul facilitează contactul cu alte religii și pune sub semnul întrebării atotputernicia unei singure ființe supranaturale, fapt care erodează sentimentele religioase. Tabel 3.1 Regresie
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
unei populații. Gradul de dezvoltare umană joacă de asemenea un rol important, însă nivelul de dezvoltare economică nu exercită nici un efect atunci când se controlează pentru efectele stocului de educație. Modelele invalidează teoria cererii și ofertei și susțin în schimb teoria secularizării, însă în forma în care secularizarea nu este determină economic ci de nivelul general al dezvoltării umane. Figura 3.4 Religiozitatea în funcție de diversitatea religioasă în țările europene în 2000 Sursa: EVS 2000 Figura 3.5 Religiozitatea în funcție de ponderea populației cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
joacă de asemenea un rol important, însă nivelul de dezvoltare economică nu exercită nici un efect atunci când se controlează pentru efectele stocului de educație. Modelele invalidează teoria cererii și ofertei și susțin în schimb teoria secularizării, însă în forma în care secularizarea nu este determină economic ci de nivelul general al dezvoltării umane. Figura 3.4 Religiozitatea în funcție de diversitatea religioasă în țările europene în 2000 Sursa: EVS 2000 Figura 3.5 Religiozitatea în funcție de ponderea populației cu studii superioare în țările europene în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cazuri singurul predictor ce contribuie semnificativ la explicarea variațiilor implicării religioase este variația PIB-ului. Conform rezultatelor, scăderea Produsului Intern Brut generează o creștere atât a credințelor religioase, cât și a practicii religioase, precum și o scădere a non-afilierii, confirmând teze secularizării și a impactului pe care perioadele de insecuritate economică îl asupra fenomenului religios. Revitalizarea religioasă care a fost înregistrată în ultimul deceniu își are originea în creșterea insecurității sociale pe fondul transformărilor care au avut loc în mai ales în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tranziția de la economia de comandă la cea de piață. Ceilalți predictori gradul de diversitate religioasă, pondere populației cu studii superioare sau apartenența la fostul bloc comunist nu au un efect semnificativ asupra nici uneia dintre dimensiunile revitalizării religioase. Datele validează ipoteza secularizării și invalidează teoria efectului pe care îl are diversitatea religioasă asupra creșterii implicării religioase. În cazul României nivelul ridicat al revitalizării religioase se justifică prin căderea economică puternică experimentată în decursul perioadei de tranziție și măsurata prin scăderea PIB-ului
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Cercetările viitoare ar trebui să valideze sau să invalideze această predicție și ar trebui să ne arate dacă ne îndreptăm spre Europa seculară sau dezvoltăm o cultură puternic influențată de religie. Capitolul 4. Impactul religiei în spațiul public și privat Secularizarea înseamnă scăderea importanței sociale a religiei, eliminarea influenței pe care aceasta o joacă în societate, dar și la nivelul vieții individuale. Datorită modernizării și specializării funcționale religia a ajuns să conteze tot mai puțin în deciziile pe care oamenii le
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
influenței pe care aceasta o joacă în societate, dar și la nivelul vieții individuale. Datorită modernizării și specializării funcționale religia a ajuns să conteze tot mai puțin în deciziile pe care oamenii le iau în viața de zi cu zi. Secularizarea nu este însă uniformă, unele societăți sunt mai afectat de acest proces, în timp ce in altele valorile religioase influențează alte sfere ale vieții sociale. Acest capitol încercă să investigheze cât de adânc este impactul secularizării în societatea romanescă. Obiectivul principal trece
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în viața de zi cu zi. Secularizarea nu este însă uniformă, unele societăți sunt mai afectat de acest proces, în timp ce in altele valorile religioase influențează alte sfere ale vieții sociale. Acest capitol încercă să investigheze cât de adânc este impactul secularizării în societatea romanescă. Obiectivul principal trece dincolo de studiul practicii sau al credințelor religioase, subiecte abordate în alte capitole, și rezidă în studierea efectului pe care valorile religioase îl au asupra altor sfere valorice individuale, precum munca, politica și valorile de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Capitolul este structurat în trei părți: prima prezintă premisele teoretice ale abordării, a doua este dedicată prezentării indicatorilor folosiți în analiză, precum și strategiei de analiză. Ultima parte prezintă rezultatele analizei comparative, iar în final sunt prezentate câteva scurte concluzii. I. SECULARIZAREA ÎN SPAȚIUL PUBLIC ȘI PRIVAT Secularizarea a apărut ca rezultat al modernizării societății și reprezintă un proiect de rearanjare a relațiilor dintre religie și societate. Practic, modernizarea impune redefinirea legăturii dintre religie și diferite sfere ale vieții sociale și individuale
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
prima prezintă premisele teoretice ale abordării, a doua este dedicată prezentării indicatorilor folosiți în analiză, precum și strategiei de analiză. Ultima parte prezintă rezultatele analizei comparative, iar în final sunt prezentate câteva scurte concluzii. I. SECULARIZAREA ÎN SPAȚIUL PUBLIC ȘI PRIVAT Secularizarea a apărut ca rezultat al modernizării societății și reprezintă un proiect de rearanjare a relațiilor dintre religie și societate. Practic, modernizarea impune redefinirea legăturii dintre religie și diferite sfere ale vieții sociale și individuale. Consecințele secularizării sunt diferite în sfera
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
SPAȚIUL PUBLIC ȘI PRIVAT Secularizarea a apărut ca rezultat al modernizării societății și reprezintă un proiect de rearanjare a relațiilor dintre religie și societate. Practic, modernizarea impune redefinirea legăturii dintre religie și diferite sfere ale vieții sociale și individuale. Consecințele secularizării sunt diferite în sfera publică și în cea privată. Unul dintre aspectele secularizării îl reprezintă scăderea rolului instituțiilor religioase în viața publică. Datorită procesului de diferențiere, în societatea modernă biserica are un rol tot mai redus și are din ce în ce mai puțin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
reprezintă un proiect de rearanjare a relațiilor dintre religie și societate. Practic, modernizarea impune redefinirea legăturii dintre religie și diferite sfere ale vieții sociale și individuale. Consecințele secularizării sunt diferite în sfera publică și în cea privată. Unul dintre aspectele secularizării îl reprezintă scăderea rolului instituțiilor religioase în viața publică. Datorită procesului de diferențiere, în societatea modernă biserica are un rol tot mai redus și are din ce în ce mai puțin de spus cu privire la viața politică. Treptata instituțiile publice au căpătat tot mai multă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
observate de asemenea o serie de transformări. Modernizarea nu a acționat doar prin scăderea practicii religioase sau prin transformarea conținutului credințelor, ci și prin schimbarea poziției pe care o avea religia în sistemul individual de valori. Sub impactul modernizării și secularizării sistemul individual de valori se fragmentează, iar ierarhia valorică se modifică (Ester, Halman, De Moor, 1993). În societățile tradiționale valorile religioase aveau un rol central la nivelul personalității individuale, iar cele mai multe decizii erau filtrate prin prisma valorilor și orientărilor religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
la nivel individual sistemul valoric se fragmentează și religia își pierde rolul dominant, fiecare sferă a vieții producându-și propria logică și raționaliste. Multe studii au demonstrat că impactul valorilor religioase asupra altor domenii valorice a scăzut odată cu modernizarea și secularizarea (Halman, Petterson, Verweij, 1999; Halman, Petterson, 1996; Scheepers, Te Grothenhuis, van der Silk, 2002). Studiile menționate demonstrează scăderea la nivel individual a impactului religiei asupra moralității politicii, sexualității sau vieții de familie. Cu alte cuvinte, când decidem cu cine să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
când decidem cu cine să ne căsătorim contează mai puțin orientarea religioasă decât conta pentru generația bunicilor. O dovadă în acest sens o reprezintă și numărul mai mare de căsătorii între persoane care aparțin unor religii diferite. Cu toate acestea, secularizarea nu afectează toate domeniile vieții în egală măsură. Unele darii sunt mai secularizate în timp ce altele sunt mai expuse influenței religioase. Studiile dedicate acestei probleme au evidențiat o diminuarea impactului religiei asupra spațiului public și o "retragere" a religiei în sfera
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
implicate în probleme ce țin de sfera privată. Halman, Petterson, Verweij (1999) au subliniat faptul că orientările religioase sunt puternic legate de sfera familiei , în timp ce spațiu public, mai ales cel politic și cel al muncii sunt independente de gradul de secularizare al țării respective. Pe de altă parte, în țările comuniste, persecuțiile religioase au redus drastic manifestarea în spațiu public a religiei. Așa cum arăta Tomka (2002), pentru cetățenii statelor comuniste, religia devine în principal o chestiune privată, care se manifestă în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cetățenii statelor comuniste, religia devine în principal o chestiune privată, care se manifestă în principal în spațiul privat. Astfel, deciziile politice, deciziile care țin de piața muncii sau de morală ies de sub influența religiei. Ținând cont atât de faptul că secularizarea a afectat mai mult spațiul public și mai puțin pe cel privat, este de așteptat ca religiozitatea să joace un rol diferit în problemele legate de spațiul public și de cel privat. Astfel, (H1) valorile religioase vor avea o influența
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
legate de viața privată comparativ cu cele legate de viața publică. Relația dintre religie și alte componente ale vieții sociale a avut o traiectorie diferită în România și în celelalte țări ex-comuniste, în comparație cu Europa de Vest. Așa cum am arătat în capitolul introductiv, secularizarea în această regiune nu se datorează doar modernizării, ci și politicii desfășurate de către regimul comunist. Rezultatul a fost eliminarea Bisericii din viața publică și din ea politică, statul socialist construind "cea mai birocratizată, centralizată și secularizată societate care a existat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]