9,019 matches
-
să-i asigure unui personaj ascensiunea politică. O oarecare nelămurire poate produce astăzi și sintagma opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era însă unul mult mai general: „zdravăn, strașnic, strâns, tare” (DLR). Tot în Caragiale, în Conul Leonida
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
se pare evident că explicația din Dicționarul de cuvinte recente era cea mai justificată: sensul curent al verbului a fușeri („a face un lucru de mântuială”. DEX) se găsește deja între sensurile lui fușerai („lucru de mântuială”, DEX), iar legătura semantică dintre înșelare, truc și rezolvare rapidă și superficială nu e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial ca termen familiar (poate ca regionalism, preluat prin contactul direct cu etnici germani, sau, pe alte filiere, ca termen de argou) și din
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
monotonie prin extenuarea atenției. Cu timpul obosești să mai urmărești catenele polimerului și dai să sari la următoarea frază, pentru ca acolo ritualul redundanței prin „și“ ori „sau“ să te întîmpine intact. Din acest motiv, ce izbește e disproporția dintre carcasa semantică a cuvintelor și firul lor logic. Sunt prea multe vorbe pentru prea puține sensuri, iar cauza stă în ticul verbal al conjuncțiilor de coordonare. Literele se leagă ca un sînge a cărui densitate amenință să blocheze curgerea, de aceea gîndirea
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
în comunitatea lor. Interesante pentru publicul larg sunt mai ales acele elemente lexicale - preluate din jargonul profesioniștilor sau create în mod independent - care circulă în registrul colocvial al românei actuale. În genere, e vorba de formule glumețe, bazate pe modificări semantice (metaforă, metonimie etc.) sau joc de cuvinte. Semnalam, acum câțiva ani, apariția expresiei sală de fițe, dezvoltată glumeț din sintagma sală de fitness, prin joc de cuvinte bazat pe asemănarea formei sonore a termenului englez cu cea a unui cuvânt
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
apariția expresiei sală de fițe, dezvoltată glumeț din sintagma sală de fitness, prin joc de cuvinte bazat pe asemănarea formei sonore a termenului englez cu cea a unui cuvânt frecvent folosit în limbajul familiar. Fără a miza pe o motivare semantică strictă (fițele nu se leagă intrinsec de exercițiile fizice, implicând însă ideea că acestea din urmă sunt la modă, preluate mimetic și practicate în condiții de lux), „deraierea lexicală” produce în acest caz un efect de surpriză și ironie. Încercarea
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
ONU, iar de câțiva ani la Paris. A publicat recent o carte - Seducția - în care compară anumite mentalități și comportamente caracteristice francezilor cu acelea socotite firești peste Ocean. Însuși cuvântul seducție are în franceză conotații mai numeroase și mai bogate semantic decât în engleză. Seducția este un veritabil stâlp al vieții politice din Franța, unde sfera publică și cea privată sunt separate prin lege, deși arta franceză în politică este aceea de a te face iubit. Separația cu pricina constă în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]
-
E interesant că în secolul al XIX-lea se foloseau atât împrumutul cult circumstanță, cu variante care trădau filierele diferite de preluare (după franceză: circonstanță), cât și calcul de structură împrejurstare (atestat în Lexiconul de la Buda, în 1825) și calcul semantic împrejurare. În secolul al XVII-lea apăruse și calcul parțial împregiur-stanție (la Dosoftei, a se vedea Gh. Chivu et al., Dicționarul împrumuturilor latino-romanice în limba română veche), iar împrumutul cult circumstanță avea forma țircumstanție (tot la Dosoftei, ulterior și la
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
reacționează lumea”, myspace.com) sunt extrem de puține. Poate că alegerea a privilegiat tocmai surpriza lexicală, cuvântul mai spectaculos, cu un inevitabil efect umoristic (urcarea presupune de obicei un obiect greu, voluminos, cerând un efort pe măsură!). În ultima vreme inovațiile semantice - sensurile și utilizările noi adăugate verbului a urca și locuțiunii a da jos - se extind contagios. Sper să nu avem, totuși, de ales doar între formele parțial asimilate, inevitabil hibride prin păstrarea grafiei originalului (a uploada, a downloada) și cele
„Urcatul pe net“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4712_a_6037]
-
comunicatori responsabili, care să verifice sensurile în dicționare. În ultima vreme, s-a spus de mai multe ori, în transmisiuni agitate de la fața locului, că participanții la manifestații se refulează ieșind în piață pentru a-și striga diversele lozinci. Improprietatea semantică este chiar înregistrată în scris în știrile on-line: „demisia lui să aibă rolul unei supape de refulare” (antena3.ro). Destul de multe comentarii din internet conțin aceeași utilizare (aberantă) a termenilor a (se) refula și refulare: „lumea înfuriată se refulează” (razvanbb
Supapa de refulare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4970_a_6295]
-
conștiința morală a individului”, iar a (se) defula - „a da curs liber ideilor sau tendințelor refulate în subconștient”; (fam.) „a-și descărca sufletul”. Cuvintele sunt împrumutate din franceză, reaua lor folosire fiind și o ilustrare a tot mai deselor erori semantice legate de necunoașterea limbii din care provin atâtea componente ale românei moderne. În acest caz, terminologia engleză e diferită (repression - release) și nu influențează uzul. Când au fost preluate din franceză, refouler și défouler, respectiv réfoulement și défoulement erau deja
Supapa de refulare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4970_a_6295]
-
variația lingvistică asemănarea fonetică. Evident, a i se face părul de găină e o contaminare între a i se face pielea de găină și a i se face părul măciucă. Cuvântul păr a putut substitui pe piele în temeiul asemănării semantice dintre cele două expresii (care desemnează în primul rând senzația de spaimă), dar și datorită asemănărilor de formă lingvistică: aceeași structură sintactică a expresiilor, aceeași consoană inițială a cuvintelor și același număr de silabe, în forma lor articulată. Explicația rațională
„Părul de găină“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4988_a_6313]
-
evocă, metonimic, teama sau emoția prin efectele lor fiziologice (reale, dar exacerbate); prima conține și o comparație condensată („pielea ca de găină”). Exemplele recente, numeroase, provenind mai ales de pe forumuri, dar și din texte și emisiuni informative, au o constantă semantică: părul de găină nu indică atât spaima, cât emoția, apărând adesea în asociere cu fiorii și în contextul unor sentimente pozitive. De multe ori, sursa emoției puternice e muzica: „Vocea care a înnebunit Olanda: cântă de-ți face părul de
„Părul de găină“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4988_a_6313]
-
ro). Pentru redactorii de știri „Mii de tineri din Capitală s-au distrat noaptea trecută în cluburi. Spiritul Crăciunului s-a regăsit în costumația animatoarelor” (Adevărul, 25.12.2011); „Machiaj roșu în spiritul Crăciunului” (Antenă 1, 16.12.2011). Extinderile semantice și de uz au provocat și destule reacții de enervare, vizibile în textele ironice și parodice din presă și din internet: „Știri - Spiritul Crăciunului a luat-o razna!” (Libertatea , 13.12.2011); „În spiritul Crăciunului. S-au călcat în picioare
Spiritul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5003_a_6328]
-
conțin evocă alte epoci și tendințe: de la perioada modernizării țării (spiritul legilor, spiritul de dreptate; spiritul național etc.) până la cea a îndoctrinării forțate (spirit partinic, spirit de clasă). Spiritul Crăciunului lipsește (deocamdată) din dicționar; formulă nu e însă un abuz semantic, ci doar un exces ridicol al uzului.
Spiritul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5003_a_6328]
-
uneori complicate și greu de urmărit, de a utiliza selectiv o bibliografie foarte bogată și inevitabil inegală. Această carte poate avea o foarte bună utilizare didactică: în primul rând pentru formarea unei atitudini față de normă, apoi pentru că prezintă sistematic împrumutul semantic, tipurile de calc, posibilele explicații și justificări ale pleonasmului, interpretările diferite ale conceptelor atracție paronimică sau etimologie populară etc., ilustrându-le prin modificări lexicale actuale, prin fenomene care pot capta cel mai bine interesul cititorului. Lexicul e domeniul în care
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
uneori complicate și greu de urmărit, de a utiliza selectiv o bibliografie foarte bogată și inevitabil inegală. Această carte poate avea o foarte bună utilizare didactică: în primul rând pentru formarea unei atitudini față de normă, apoi pentru că prezintă sistematic împrumutul semantic, tipurile de calc, posibilele explicații și justificări ale pleonasmului, interpretările diferite ale conceptelor atracție paronimică sau etimologie populară etc., ilustrându-le prin modificări lexicale actuale, prin fenomene care pot capta cel mai bine interesul cititorului. Lexicul e domeniul în care
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
gîndului-cuțit... Un damf de nume / rămâne și când arbagicul rumen / sau ceapa vineție, la nămiez // ori seara, le dospi de aparența / foițelor ce le ascund esența, / și, lăcrimînd, n-ajungi la nici un miez”. Manierist în explorarea până la epuizare sonoră și semantică a potențialităților verbului, Foarță concepe, cu premeditare, un spectacol al virtualităților și ipoteticului, în care sunt convocate forme ale lumii și ale poeziei, convenții și dezlănțuiri, artificii ale gândului și răsuciri spontane ale imaginației. Dilatând detaliile la scara enormului, travestind
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
Iar la stihia divină omenirea nu a ajuns decît rar, în cîteva momente privilegiate ale istoriei: la greci și la germani. Impresia pe care o capeți citind Scufundătorii din Delos este că fiecare concept al lui Heidegger este un plastron semantic, adică un ghem de semnificații care au fost strîns încapsulate în carcasa cîtorva litere: un chist purtînd un set de sensuri implicite. Dacă spargi chistul, ies sensurile. De aceea, cine spune Lichtung sau Ereignis trezește la viață chiar ghemul de
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
Evaluarea e monoton ritmată de exclamații previzibile: „Șoc!” , „Scandalos!”, „Incredibil!”. Și lexicul „cronicii negre” e tot mai monoton și mai elementar, cu exces de cuvinte violente și de semne de exclamație. Se pare că, în timp, chiar termenii din câmpul semantic al măcelăriei s-au cam tocit, devenind simple clișee. Verbele cele mai folosite din această sferă lexicală - trecute, prin generalizare și prin metaforă, în descrierea familiară și jurnalistică a omorurilor - sunt a căsăpi, a măcelări și a hăcui; li se
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
și cu Himmler și cu Mussolini și cu genocidul. Dar nu partea practică a chestiunii mă preocupă. Ceea ce mă descumpă nește este că dumneavoastră și dl. Steinbeck, care v-ați ocupat atâția ani cu cuvintele, puteți să nu înțelegeți valoarea semantică a afirmațiilor directe și brutale ale lui Pound despre „jidanii” care-i mână pe „goi” spre măcel. Este acesta - din Cânturi pisane - conținut poetic? Este un îndemn la asasinat. Dacă ar fi exprimat de un țăran sau de un cizmar
A scrie – o datorie și un leac by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5762_a_7087]
-
Gândul, 8.05.2011); „Locul în care câștigi liniștit 3000 de euro pe lună” (9am.ro, 16.07.2009) etc. Exemplele de mai sus indică o conotație ironică destul de răspândită: această utilizare a adverbului liniștit tocmai prin parțiala sa inadecvare semantică - presupune o atitudine vag depreciativă. Ironia nu este însă obligatorie: liniștit poate fi doar glumeț și colocvial, de pildă într-o autoprezentare publicitară: „Vindem liniștit 5-6 alimentatoare de laptop pe zi” (refresh.ro, 4.03.2011). Altminteri, adverbul liniștit evocă
Liniștit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5560_a_6885]
-
literatura universală într-un celebru pasaj din Rabelais, descriind înfruntarea dintre Panurge și englezul Thaumaste. Termenul românesc tiflă este, așa cum arată toate dicționarele noastre, un împrumut din neogreacă; sensul de bază al cuvântului grecesc τυϕλα este însă „orbire” și legătura semantică dintre cuvânt și etimonul său nu este deloc transparentă; dicționarul lui Tiktin explică totuși că gestul era însoțit în grecește de o formulă-imprecație care invoca orbirea. Acest detaliu etimologic ne permite să legăm expresia a da cu tifla de o
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
Rodica Zafiu Influența engleză a produs în ultimele două decenii numeroase calcuri semantice, bazate pe transparența formelor din fondul comun de împrumuturi culte latinoromanice. Unul dintre anglicismele care se răspândesc rapid în ultima vreme e verbul a revizita, transpunere a lui to revisit. Forma poate fi descrisă ca fiind o traducere - calc de
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
dintre anglicismele care se răspândesc rapid în ultima vreme e verbul a revizita, transpunere a lui to revisit. Forma poate fi descrisă ca fiind o traducere - calc de structură (prin echivalarea prefixului și a rădăcinii visit cu vizita) sau calc semantic (prin adăugarea unor sensuri noi celor ale verbului iterativ a vizita, „a vizita din nou”) ori ca un împrumut, cu adaptare fonetică și morfologică. Noul verb a produs și un derivat în -re (pe tiparul „infinitivului lung”), numele de acțiune
Revizitat, reîncărcat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5603_a_6928]
-
accident) și de sens mai general, care poate acoperi situații diferite (pentru incident). Influența italiană (în care termenul incidente are și sensuri ale cuvântului românesc accident) e mai puțin probabilă. Poate fi vorba însă, în română, și de o evoluție semantică internă, provocată de asemănarea semantică dintre cei doi termeni. Ca de obicei, e instructivă consultarea mai vechii noastre lexicografii: în dicționarul academic al lui Laurian și Massim (1871- 1876), substantivul incidente este „eveniment, caz, întâmplare, circumstanță, împrejurare”, iar accidente - „întâmplare
Incident și accident by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5080_a_6405]