1,171 matches
-
au fost să toarne "scăldătoarea" la tulpina unui arbore pentru ca, prin gestul lor, copilul "să crească și să rodească" precum arborele, "în bine și în abundență", și așa cum "arborele își lățește ramurile sale, așa să se lățească și înmulțească și seminția noului născut" 323. În cele mai multe părți ale Bucovinei și Moldovei este obiceiul, numit "colăcime" (cumetria), ca părinții copilului să ducă nașilor patru colaci, a doua zi de Paști sau în altă zi din an, pentru ca viața pruncului să fie îndelungată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Olteanu 3 și la Ștefan Augustin Doinaș, care liricizează balada într-o atmosferă cu misterios medieval, unde își face loc drama celui care a văzut idei3. Ștefan Augustin Doinaș "Cartea mareelor", E. P. L.,1964; Omul cu compasul", E. P. L.,1964; "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului,1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Lampa lui Diogene", Eminescu, 1970; Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea Românească, 1972; "Versuri", Eminescu, 1972; "Cele mai frumoase poezii", Albatros, 1973. Ștefan Augustin Doinaș se manifestă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întârzie să se rostească, iar cele rostite se repetă până la epuizare. Așa de exemplu "Numerele de aur ale ochiului lui Zamolxe" și "Zamolxe ziua și noaptea" vorbesc de existența milenară a universului aflat sub semnul lui Zamolxe; mii de ani semințiile stau sub semnul divinității băștinașe așa cum ziua și noaptea se succed sub astrologia destinelor "în care sămânța neamului stă încrustată". Aluziile sunt la Traian și la dacii din care ne tragem. Poetul mânuiește abil cuvintele care poartă în ele esențe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca vuietul soarelui,/ Ca inimitabilul sunet pe care-l au ideile noastre exacte" ("Noaptea, în sala de ședințe"). Nina Cassian face și un portret Timpului, și astfel actul politic devine act poetic. "Istoria, în urmă, e o stihie deasă,/ cu seminții, migrații, războaie și statui,/ Un vălmășag pe care-n memorie-l supui/ Suind pe scena luptelor de clasă". Poeta "cere cuvântul" pentru a ne vorbi de marea responsabilitate a creatorului de artă: "Nu se cuvine să ne jucăm/ de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și dau sensuri noi universului odată conturat. Colorist, cu armonii încântătoare, într-o diversitate contradictorie de stiluri de la un volum la altul, Ion Gheorghe își convertește iubirile în cântec, după cum însuși mărturisește în poemul "Cel dintâi flăcău": "În întreaga noastră seminție/ am fost cel dintâi flăcău statornicit/ pe o iubire fără semeție/ care-n cântece s-a tălmăcit!"/. În 1968, publică volumul " Vine iarba", în care reînvie imaginea lumii sale țărănești. În "Scrisoare neexpediată" descoperim sentimentul dezrădăcinatului aflat în căutarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Leonid Dimov, Adrian Păunescu, Mircea Ivănescu etc. Cităm în acest sens "Balada înecaților", "Pățania teologului cu arborele", "Balada soțului înșelat", "Balada sinucigașului" (Ioanichie Olteanu). 3 "Stăpâne, mistrețul cu colții ca argintul/ chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci." 1 "Seminția lui Laokoon", Editura Tineretului, 1967; "Ipostaze", Editura Tineretului, 1968; "Alter Ego" (1970); "Ce mi s-a întâmplat cu două cuvinte", Cartea Românească, 1972; "Versuri", Editura Eminescu, 1972; "Papirus" (1972). 2 Eugen Simion, "Scriitorii români de azi", Cartea Românească, p. 101
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de cauza comună a găsirii de noi spații mai puțin repulsive și însuflețite de cauza noii religii. Astfel, odată cu cucerirea Meccăi și întemeierea statului califal de către Mahomed în anul 630 d.Hr., s-a declanșat procesul expansiunii fără precedent a seminției arabe, care, în decursul a doar câteva decenii a reușit să ocupe un imens areal cuprinzând regiunea Semilunii Fertile (un arc între capul Golfului Persic și extremitatea sud-estică a Mediteranei), apoi Persia, Africa de nord, peninsula Iberică și chiar unele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
nu constă în comparara detaliilor istorice (și nici în criticarea comparațiilor facute de alții). Pentru psihologia intimități motivante, cheia simbolicului, nu există decît un singur principiu care poate permite ordonarea legală a detaliilor vieții în general și a detaliilor vieții semințiilor și popoarelor care au creat imaginile semnificative, culminînd cu simbolul "divinitații". Acest principiu ordonator este spaima față de mister. Este important să demonstrăm că evoluția istorică a umanității și etapele trecute ale acesteia se caracterizează în mod esențial prin producerea unei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu Cel Veșnic (viziunea adevărului etern) și neîncetatele decăderi. Noul Testament demonstrează că în acest cadru al decadenței popoarelor și al culturii acestora, individul poate "renaște" la sensul vieții. Apariția monoteismului este determinată de un fapt accidental și exterior: progresul civilizațiilor. Semințiile agrare ale politeismului s-au transformat în popoare fondatoare ale unor regate puternice. Transformarea aceasta s-a operat mult timp înainte ca Israel să devină la rîndul lui regat, după ce poporul lui fusese ținut în sclavie în Egipt. Nu este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Adevărata povestire și înfățoșare a întâmplărilor neamului omenesc”. Potrivit concepției lui Mihail Kogălniceanu reconstituirea trecutului patriei trebuia să fie de o mult mai mare însemnătate și din acest motiv simte nevoia să reformuleze definiția istoriei pe care o consideră „Glasul semințiilor și icoana vremii trecute” și după formularea lui Karamzin, „testamentul lăsat de către strămoși nepoților, ca să le slujească de tălmăcirea 7 vremii de față și de povățuire vremii viitoare”. În felul acesta, istoria îi apare ca fiind „după Biblie” drept „Cartea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de sinteză - exprimându-și încrederea în forța poporului, în capacitatea lui de a face față vitregiilor soartei, încercărilor de împilare străină, marele patriot declara cu convingere că „ o națiune asupra căreia au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Adevărata povestire și înfățoșare a întâmplărilor neamului omenesc”. Potrivit concepției lui Mihail Kogălniceanu reconstituirea trecutului patriei trebuia să fie de o mult mai mare însemnătate și din acest motiv simte nevoia să reformuleze definiția istoriei pe care o consideră „Glasul semințiilor și icoana vremii trecute” și după formularea lui Karamzin, „testamentul lăsat de către strămoși nepoților, ca să le slujească de tălmăcirea 7 vremii de față și de povățuire vremii viitoare”. În felul acesta, istoria îi apare ca fiind „după Biblie” drept „Cartea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de sinteză - exprimându-și încrederea în forța poporului, în capacitatea lui de a face față vitregiilor soartei, încercărilor de împilare străină, marele patriot declara cu convingere că „ o națiune asupra căreia au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a rezistat și s-a ținut până astăzi... nu este cu putință ca să fie osândită de către providență, să piară tocmai acum în secolul naționalităților”. Înflăcăratul apărător
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
caracterul, nici substratul motivațional și nici consecințele politico-teritoriale ale expansiunii arabe. Epopeea arabă se distinge față de toate celelalte proiecte istorico-etno-teritoriale, în primul rând prin caracterul său plurivalent: spațio-teritorial, etno-lingvistic, confesional și politico-geografic. Atributul spațio-teritorial este dat de rapida extensie a seminției arabe pe o suprafață de cca. 15 milioane kmp., de pe raza a trei continente (Asia, Africa de nord, peninsula Iberică), într-un interval de numai 80 de ani (între 632-711 d.H.). Latura etnolingvistică s-a materializat prin arabizarea rapidă a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
lingvistice. Așezate la periferia estică a Imperiului, Țările Române au avut un amestec mai redus cu etniile asiatice și mai intens cu etnii provenite din celelalte două imperii: Țarismul (Țar, de la Cezar) în Nord-Est și Habsburgii în Vest. Migrațiile unor seminții turcice au fost mai mari spre Dobrogea și nesemnificative spre Muntenia, Moldova-Bucovina și Transilvania. Așezate mai spre centrul Europei, Transilvania și Bucovina au stat sub influențele sașilor, secuilor și ungurilor, ale autorităților imperiale austriece și ungare, cu gusturi mai accentuate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
abordarea temei orientale de către Cecilia Cuțescu-Storck nu se află sub influența unui milenarism nostalgic, ci împărtășete, mai degrabă, atracția unui sens ascuns al lumii, încifrat de o tradiție ancestrală, care reușește să se comunice în absența tahitienilor sau a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate tema de sub incidența pitorescului, pentru a o încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este mai puțin importantă pentru artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Răsărit, între secolele al V-lea și al VIII-lea avea să domine un haos de regate barbare, o mare amestecătură de populații, unele ieșite din tuful preistoric, cîteva latinizate, altele germanice, în sfîrșit altele asiatice. Pornind de la aceste seminții avea să se statornicească și să se diversifice un mozaic cuprinzînd nenumărate etnii, care s-au implantat în teritorii extraordinar de disparate. Astfel, încă de la începuturi, textura Europei se înfățișează ca o împestrițătură etnică, pe care secolele aveau să țeasă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu trece cu vederea "fandoselile lui de nobil bizantin și de sibarit apusean", surprinzînd drama, dar și comedia acestei conștiințe dedublate al cărei purtător, ca și Macedonski, "intră prea declarativ în rolul de ales (ca) unul din ultimii reprezentanți ai seminției semețe crai exilat printr-o tainică urzeală a destinului într-o epocă de care trebuia să se apere, înălțînd în jurul său ziduri masive de dispreț"; astfel, vocația teatrală a lui Mateiu atinge tragicul paroxismului și histrionul se manifestă în absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Caragiale Cavaler al Ordinului Sfîntului Ioan de Ierusalim...), în Agenda Acta Memoranda semna Mathieu J. Caragiale iar în corespondența cu Boicescu, Comte Mathieu Jean Caragiale, Matteo, principe Caragioli sau chiar Comte de Karabey ca semn că se considera din semeața seminție, printre ultimii mari, ultimii bași boieri ai Valachiei! Inepuizabila fantezie onomastică a lui I. L. Caragiale s-a manifestat mai întîi asupra persoanelor în corespondență sau convorbiri amicale din dorința de a stabili un raport și de a indica un sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de a-și acorda o ereditate electivă, de care n-au fost străini atâți scriitori în ultimul veac, un Balzac, un Gobineau, un Ștefan George, l-au făcut pe Matei Caragiale să cultive închipuirea descendenței dintr-o veche și aleasă seminție." Din această adîncă perspectivă, ce tulburătoare rezonanțe își atașează nobiliarul portret din amintita nuvelă, eroul căreia consonează perfect cu idealul matein: "Mi-l închipuiam dar, răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe, în somptuoasa singurătate a odăilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
chemată să se apere de atingerile trivialității. Oferite spre contemplare și nu spre cunoaștere, personajele se închid în taină, noapte și moarte slova mateină conservîndu-le ființa pînă cînd un alt veac de purpură și aur va chema la viață semeața seminție. ÎNTRE OGLINZI PARALELE Criticii și istoricii literari dar și cititorii obișnuiți au practicat și continuă să practice raportarea reciprocă a vieții și operei celor doi scriitori, cu accent pe deosebirile evidente dar fără a neglija asemănările discrete, primele fiind mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fiind menționate de istorici romani,greci și bizantini, cu numele de pârîuri, locuri și localități e mai dificil să le stabilim originea.Aceste nume, fie că vin din substratul traco-dacic, fie că sunt slave, sau au provenit din limbile altor seminții care ne-au călcat pămîntul și cu care mai apoi am convețuit, au suferit schimbări potrivit unor legi fonetice, sau pur și simplu au fost Înlocuite. A emite păreri privind originea lor, presupune un studiu minuțios și responsabil. Nu putem
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din zorii istoriei și descripțiile altor popoare făcute de istoricii antici oferă și alte abundente paradigme, la îndemâna oricui. Herodot, Xenofon sau Strabon nume cu mare rezonanță în istoria veche i-au înfățișat, se știe, pe sciți, perși, sarmați sau alte seminții ale răsăritului doar ca pe niște barbari cruzi și sălbatici. Iar reprezentările lor s-au perpetuat în conștiința urmașilor până în Evul Mediu, ba chiar și în timpul Renașterii, al barocului și al preiluminismului. O situație nouă dar nu fundamental diferită a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestei lumi ca o piatră” smaraldică, să încerce (și să reușească) a construi o „artă a fugii din lume”, o artă a „evadării” spre alte dimensiuni ale cunoașterii (Fuga I). Scriitorul Ioan Petru Culianu rămâne pentru noi un „coborâtor din seminția” marilor înțelepți, cu un tulburător destin. Un geniu „imprevizibil și derutant”. Cunoscându-i treptele ascensiunii sale, ca om și ca gânditor, vom rosti împreună cu scriitorul că încifrat este „cântarul lumii și nelumii” și... „tainice sunt Făile faptelor omului”, „îndelungată suferința
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
logofete Cantacuzino, voința stăpânului nostru. Cuvintele arabe meșteșugit alese ca într-o poezie veche îl declarau pe beiul Constantin hain și nevrednic de a fi domn al valahilor, poruncindu-i să se supună imbrohorului care îl va duce cu toată seminția lui în fața divanului împărătesc de la Istanbul. Brâncoveanu zâmbea liniștit, ținea mâna dreaptă pe brațul stâng al jilțului domnesc, în spatele lui cei trei prinți, Constantin, Ștefan și Radu, aveau întipărită expresia unei tristeți demne, ca într-un tablou votiv de mânăstire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]