17,843 matches
-
pur și simplu, o decizie a partidului. Concret, retragerea a fost de fapt o înlăturare a sa. Antonescu a ironizat sondajele din interiorul PNL, care îl plasau la o cotă rușinoasă, și de care s-au ocupat "trei oameni foarte serioși din PNL". Antonescu se referă la noii locotenenți ai lui Iohannis, Marian Petrache, Teodor Atanasiu și, probabil, Ludovic Orban. Antonescu a precizat că de la șefia PNL a plecat din cauza eșecului de la europarlamentare. Declarații-cheie: • "Eu nu am plecat nicăieri, eu am
Patru elemente-cheie ale interviului acordat de Antonescu la Realitatea Tv by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21988_a_23313]
-
singurul care a făcut asta în 20 de ani - pentru că am obținut un scor cu inacceptabil față de ținta electorală asumată și pentru care m-am socotit, ca președinte, primul responsabil". • "PNL a făcut niște sondaje de opnie. Trei oameni foarte serioși din PNL s-au ocupat serios de executarea sondajelor". Moderator: "Sunteți ironic?" "Atât cât trebuie. Aceste sondaje au fost sondaje cât se poate de credibile, ele au fost și publicate înainte să se ia decizia. Sondajele erau îngrozitoare, scorul meu
Patru elemente-cheie ale interviului acordat de Antonescu la Realitatea Tv by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21988_a_23313]
-
exemplare. Inserturile au avut un succes atât de mare, încât „Adevărul" vânduse, după un an de la implementarea acestei strategii, peste 15 milioane de cărți. Începând din 2010, laolaltă cu majoritatea afacerilor lui Dinu Patriciu, trustul „Adevărul" s-a confruntat cu serioase probleme financiare. În toamna anului 2012, Patriciu a vândut toate publicațiile pe care le deținea, inclusiv ziarul „Adevărul" (sursa). Întrebat, într-un interviu acordat în 2011, dacă își dădea avizul asupra conducerii editoriale a ziarului "Adevărul", Patriciu spunea: "Nu, aici
DINU PATRICIU A MURIT. Cine a fost Dinu Patriciu, "primul capitalist al României" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21981_a_23306]
-
Andrei Moisoiu (Google) Radu Mazăre și-a spart capul în timp ce umbla la portbagajul mașinii sale. Radu Mazăre s-a izbit pur și simplu cu ușa de la portbagaj, dar n-a sesizat cât de serioasă a fost lovitura până când cei din jur nu i-au spus că are sânge pe față. Atunci a scos un șervețel și a încercat să oprească sângerarea, informează româniatv.net. Întrebat în cele din urmă dacă îl doare, primarul Constanței
Radu Mazăre s-a lovit la cap: Nu moare nimeni! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22177_a_23502]
-
Crișan Andreescu Gică Hagi are în ultima perioadă probleme financiare serioase. Din această cauză acesta a scos la vânzare apartamentele pe care le deține pentru copii săi, Kira și Ianis, în Poiana Brașov. Gică Hagi are o avere estimată la peste 17 milioane de euro, conform revistei Capital,dar cheltuielile cu
Gică Hagi a scos la vânzare din proprietăți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22228_a_23553]
-
l-au prins pe Dumnezeu de-un picior. Tineri sau mai puțini tineri, absolvenți ai școlilor de teatru au uitat cu ce personaje se luptau în visurile lor. Nu știu dacă se luptă acum, pentru a intra într-o distribuție serioasă, așa cum dau din coate să prezinte, pe ici, pe colo, vreun joc sau concurs sau să-și atașeze imaginea vreunui detergent în spiritul unei reclame ce la noi se face în manieră originală. Ca și democrația. În general, un nume
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
inspector de poliție, căruia i se spune un zbir și-un călău și-o canalie ordinară și-un mișel fără rușine. Prigonitul deveni un teribil prigonitor. O, Tempora... Ei, nu, dar noi, cei de azi, progresarăm... După cum singur a declarat serios și naiv însuși dl Marian Munteanu, în fața moderatorului mirat că și-a schimbat figura de Crist, înlocuind-o cu niște favoriți strașnici, după decada de chin respectivă, dînsul, între timp, din martir devenind un înfloritor om de afaceri. În acel
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
remarcat ceva care să arate că a sărit cuiva în ochi fenomenul copiilor străzii din canalele singurei țări europene beneficiare de un număr atât de mare de asemenea ființe (care nu sunt vizibile nici cât câinii vagabonzi). Revenind în planul serios al veridicului: de ce nu s-ar apela (ca pentru latrinele școlilor) la "oamenii de afaceri", la multi-miliardarii României, care să-și pună numele de "sponsor" pe firma câte unei clădiri pentru copiii străzii? Cred, însă, că implicarea trebuie să fie
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
în Parlament. La prima vedere PRM-ul și candidatul său la președinție C.V. Tudor, ar putea intra fără probleme în viitorul Parlament, asta dacă am ignora faptul că și partidul și candidatul său sînt mai mult sperietori preelectorale decît intenții serioase de vot ale celor care amenință cu această alegere. Ca să intre în Parlament, PRM-ul trebuie să se lupte mai mult cu PDSR-ul, decît cu partidele de la putere. Iar dacă PRM-ul va ignora acest lucru, va pierde voturi
Startul campaniei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16725_a_18050]
-
nu mai celebre, precum John Dewey, William James, Peirce, J.L. Austin și Wittgenstein, autorul volumului pe care îl prezint este în momentul de față, pentru mulți dintre umaniști, campionul absolut al relativismului moderat și consolidat pe premise filozofice (ca alternativă serioasă la anumite bazaconii postmoderniste). În tabăra adversă (pentru că întotdeauna există o tabără adversă, nu?), întîlnim persoane nu mai puțin onorabile precum Jerry Fodor și John Searle, ai căror venerabili aliați se pierd în negurile istoriei filozofiei, fiind mult mai "bătrîni
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
fiecare țară europeană participă cu 20-40.000 euro la acest proiect - sunt peste 40 de țări -, se strîng peste 2 milioane dolari. Va fi o "Casă a Europei" specializată pe un domeniu aparte, aici, în inima Bucureștiului." Ca orice proiect serios, construcția Institutului pentru Cercetarea Avangardei are un termen: 2005. Fuzionarzi cu partidul și la bucată Un parlamentar de România Mare a cerut Senatului reconsiderarea activității lui Nicolae Ceaușescu, scrie ZIUA, care dă și numele autorului acestei propuneri. Noi preferăm să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
libertare... Calc stânjenit, cu luare aminte, pe nisipul colorat ce acoperă aici trotuarele, în loc de praf. Este aceeași materie prelucrată, întinsă cu mistria, alcătuind însăși plămada din care este făcută faimoasa catedrală a lui Gaudi. Totul, realizat în joacă, nu serios; seriosul aici nepotirvindu-se închipuirii veșnice populare, păgânității vechi și durabile, împrumutând creștinismului aerul unei nevinovate serbări câmpenești. .
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
anterior modernizat necesita deja reparații majore. (Plăcuța "Aici sînt banii dumneavoastră" a dispărut între timp). La fel de sugestivă este soarta autostrăzii București-Pitești, care a început să se surpe înainte de a fi fost dată în folosință. Dacă cineva face vreodată o anchetă serioasă privind prețurile lucrărilor de modernizare în raport cu calitatea lor (absolut verificabilă) și dacă fiecărui român i se va explica exact cîți bani a scos și va mai scoate el din buzunar pentru plata acestor caricaturi de lucrări, s-ar putea ca
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
1998 ("de fapt o simplă culegere de interviuri cu scriitori actuali și de traduceri de poezii") și Puterea și cultura - o istorie a cenzurii de Marian Petcu, Iași, Ed. Polirom, 1999 ("lucrare nu lipsită de unele merite, dar și cu serioase lacune, în spirit compilativ, scrisă în cel mai pur stil Ștefan Gheorghiu.") De fapt, aceste cărți prezintă interes (vom relua cândva discuția asupra lor). în plus, trebuie știut că după 1989 au apărut și alte cărți despre cenzură, dintre care
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
grav la patrimoniu și de o nouă încercare de a aduce în derizoriu creația lui Brâncuși. Lăsată de capul ei, această incredibilă afacere a căpătat, încetul cu încetul, și proporții internaționale; deja o lucrare a ajuns prin America Latină, pe bani serioși, iar acolo s-a dovedit falsul și a început legiuitul scandal. Tot un caracter internațional, care începe, de această dată, în Statele Unite și se termină la București are și episodul cel mai recent din suita tragic-grotescă de pînă acum. Cu
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
Am avut prilejul să cunosc, în ultimii ani, destui bulgari și să mă conving că aroganța noastră tradițională în raport cu ei e absolut nemotivată și penibilă. Am motive să cred că școala bulgărească a fost, în timpul comunismului, cât de poate de serioasă. în orice caz, nu mai proastă decât cea românească. Prin urmare, vom fi capabili să furnizăm Occidentului sute de mii, dacă nu chiar milioane de tineri pentru funcționarea complicatului mecanism social și economic de dincolo de cortina de fier. Mă întorc
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
adică Ni se pare că, dintre tinerii critici literari, Daniel Cristea-Enache, cronicarul ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC, ar putea să capete autoritatea pe care o aveau cîndva Nicolae Manolescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Eugen Simion... Judecățile sale de valoare, vădind lecturi serioase și bun gust, sînt exprimate cu naturalețe cuceritoare. Fără prejudecățile, prețiozitățile sau teribilismele celor din generația lui, Daniel Cristea-Enache analizează și argumentează, relevă calități și defecte, pe un ton ponderat, din care răzbate însă pasiunea cu care trăiește "romanul literaturii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
cu imaginea din articolul lui Ion Crețu. Prima librărie Borders s-a născut în 1971 în centrul orașului Ann Arbor, o comunitate universitară din sud-estul statului Michigan și a fost gîndită de frații Borders, Tom și Louis, drept o librărie "serioasă". în 30 de ani librăria a ajuns la 300 de centre, nu numai în Statele Unite, ci și în Australia, Noua Zeelandă și Anglia. Profilul ei s-a mai extins, iar în Paradis s-a făcut simțită (ca în Insula fericiților a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
din ultimul deceniu. Nu ezit să apelez la o formulă care unora le-ar putea părea oximoronică, operă gazetărească, pentru că rostul volumului, semnalat de Updike însuși, tocmai acesta este: de a demonstra că jurnalismul literar e o profesie nu doar serioasă, ci și de reală valoare, nu o efemeridă sortită pubelelor de reciclare a hîrtiei de ziar și reviste, ci scriere autentică, destinată păstrării, în antologii cu respect așezate pe rafturile bibliotecilor. Întîmplarea, generoasă ca în atîtea alte dăți, face să
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
a corectat aserțiunile greșite ale altor cercetători, nu din plăcerea de a polemiza, ci de pe poziția cuiva care vrea să colaboreze pentru a ajunge împreună la o cât mai mare rigoare științifică. Succesul lui Z. Ornea se explică, apoi, prin serioasa lui pregătire filosofică, despre care în general nu se vorbește pentru că nu este imediat vizibilă în paginile cărților sale. Istoricul literar nu face paradă de cultură, dar are o cultură imensă, de care se folosește pentru a interpreta în cunoștință
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
săriți în sus... După cum vedeți, eu una stau liniștită jos, deși n-aș spune că sînt de acord cu eticheta ce presupune o anume condescendență masculină. Mă rog, în Occident "eticheta" e acceptată, ba chiar există niște studii teoretice foarte serioase despre literatura feminină. Eu, orice ați zice voi, o să mențin categorisirea. Preocupîndu-mă de acest subiect în literatura română, am descoperit, în urmă cu 150 de ani, în perioada pașoptistă, niște scriitoare extrem de interesante. De exemplu, Sofia Cocea. Ați auzit de
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
Cristian Teodorescu Am serioase îndoieli că pe dl Stolojan îl așteaptă zile ușoare în campanie. Dacă e adevărat ce spun sondajele, că noul candidat la președinție se află undeva între Ion Iliescu și Teodor Meleșcanu în ierarhia preferințelor alegătorilor, el va avea de înfruntat
Drumul spre Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16869_a_18194]
-
Stolojan imediat ce și-a lansat candidatura nu-mi fac impresia că ar aparține unui tehnocrat care n-are habar de ceea ce se întîmplă în viața politică, ci dimpotrivă ele conțin mai multe indicii că fostul premier și-a făcut o serioasă documentare prealabilă. Chiar și faptul că a avut o discuție exploratorie cu actualul premier, pe care l-a asigurat cînd și-a anunțat candidatura că dacă el, Stolojan, va ajunge președinte îl va păstra premier, nu e un simplu act
Drumul spre Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16869_a_18194]
-
Cronicar Axioma de la Ploiești AXIOMA - revista lunară de literatură, științe, artă, religie ce apare la Ploiești de patru luni (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul vioi ploieștean nu intră în formula acestei reviste ce pare alcătuită de universitari matematicieni și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
societatea culturală "Românismul" condusă de B. P. Hasdeu sau în cercul literar "Orientul" de sub direcția lui Gr. H. Grandea. (În legătură cu cea de-a doua societate culturală o recentă cercetare de istorie literară, datorată lui I. Filipciuc pune sub semnul unei serioase îndoieli prezența lui Eminescu și chiar ființarea mai mult decât formală a societății însăși). Eminescu a avut printre prietenii, colegii de redacție, sau de "junimism" pe teleormănenii Anghel Demetriescu (care nu este detractorul eminescian G. Gellianu), pe anecdoticul D. Teleor
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]