3,671 matches
-
care eroul, după ce păstrase vreme de un an o bucată din săpunul iubitei pierdute, În cele din urmă s-a spălat cu el pe mâini. A râs și a Început să fredoneze „După ce-ai plecat“... S-a Întrerupt brusc. Sfoara s-a rupt de două ori, dar În final a izbutit să lege cutia, a aruncat pachetul În fundul cufărului său și, trântind capacul, s-a Întors În studio. — Ieși În oraș? Vocea lui Tom avea un substrat de Îngrijorare. — Îhî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
complicate, dar Mariana simțea și știa, ca femeie și oarecum mamă, că putea să iubească din nou. Că putea să sufere din nou. Că putea oricând să o ia de la capăt. Împotriva lui Horațiu nu prea existau probe. Cu toate sforile lui Gabrielescu și cu toate pistele lui Will Smith, heruvimul nu mai putea să stea mult în închisoare. * Maica Tereza stătea cuminte pe scăunel. Lângă ea stătea la fel de cuminte nea Ovidiu. Îi părea rău că pleacă și-l lasă singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
să știți că era renumit pentru ceșcuțele lui la care ținea ca la ochii din cap, ne-a și atras atenția să nu care cumva să scăpăm vreuna pe jos, că ne omoară. Pretorian, un oltean dat dracului, leagă o sfoară de toarta ceșcuței și o atârnă de degetul mic, apoi disimulează sfoara, bea cafeaua și când ajunge Moni lângă el, se face că scapă ceașca, asta se duce dracului până aproape de podea, Moni se face galben, se face alb, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
la ochii din cap, ne-a și atras atenția să nu care cumva să scăpăm vreuna pe jos, că ne omoară. Pretorian, un oltean dat dracului, leagă o sfoară de toarta ceșcuței și o atârnă de degetul mic, apoi disimulează sfoara, bea cafeaua și când ajunge Moni lângă el, se face că scapă ceașca, asta se duce dracului până aproape de podea, Moni se face galben, se face alb, dă să moară, amână chestia pentru câțiva ani, dar face o scenă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
țin departe de împușcături și manevrează șomajul și drumul pe care‑l ia avuția națională, drum ce sfârșește în întuneric, pentru a ieși curând iar la lumină, sub forma unui război mondial. Trag cortina de oameni încolo și încoace, de sforile speculației bursiere, ale traficului de arme, ale scamatoriilor cu prețuri și salarii, ale inflației, rasismului, instigării la război. Lui Hans nu‑i vine altceva mai bun în minte decât să se dea cu pomadă în părul lucios, cu briantină, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
plece, azi ea are întâlnire cu Hans, nu cu el. Să nu‑și permită s‑o spioneze. Hans spune că‑i de aceeași părere cu Sophie. Rainer precizează că cineva care e stăpân pe situație nu spionează, din moment ce trage toate sforile. În plus, a scris și o nouă poezie, special pentru Sophie, în care face praf gândirea creștină, până când aceasta își pierde importanța odată pentru totdeauna. Sophie spune că Rainer o să continue să scrie poezii și când o să fie un funcționar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bărbatului atingându-i interiorul coapselor. Reacționa la stimulii plăcerii prin simțuri, nefiind capabilă să articuleze nici un cuvânt. Bărbatul mi-a cerut să-i pregătesc un cordon subțire de cauciuc, pe care i l-a petrecut printre coapse, legându-l de sfoara din jurul mijlocului. L-a strâns apoi ușor, răsfrângându-i buzele În jurul clitorisului. Noriko nu-și dădea seama ce se Întâmpla cu ea. Probabil că Își Închipuia că niște mâini sau buze Îi răscolesc clitorisul. Chestia asta mi se Întâmplase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
labiile, pentru ca Noriko să poată vedea mai bine. Dezgustată, Noriko Își Îndepărtă privirea, dar apoi, când Începură să se audă plescăiturile și gemetele mele de plăcere, Își Întoarse temătoare privirea spre noi. Încercă să-și elibereze mâinile legate strâns cu sfoară, dar nu reuși decât să Întindă și mai mult cordonul de cauciuc care-i ținea răsfrânte buzele despărțiturii de culoare rozalie, de unde se revărsau valuri după valuri de secreții. Noriko era complet supusă. În felul acesta au fost sacrificate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
În panică și a Început să se zbată, agitându-și În toate părțile brațele și picioarele un pic cam prea păroase. Bărbatul a trebuit să o țină de mâini și de picioare pentru ca eu să o pot lega cu o sfoară, după care a Început să o mângâie În zonele intime, dar fără nici un succes. Fata nu părea să se umezească deloc. În schimb, era animată de o dorință foarte puternică de a experiementa sado-masochismul pe care-l cunoștea doar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sperăm doar că o să plouă un pic în caz că va fi nevoită să încerce să-și scape pielea înot. Am auzit clopoțelul din hol și m-am dus la fereastră. Ridicând-o, m-am aplecat afară să văd cine trăgea de sfoară. Chiar și de la etajul al treilea, puteam recunoaște capul cu inconfundabilul păr roșu al lui Vogelmann. — Ăsta e un lucru foarte banal, zise Hildegard. Să te apleci afară pe fereastră precum o nevastă de pescar. — Întâmplător, s-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un felinar aprins în mână în plină zi, rotindu-l în juru-i, luminând cu el fețele trecătorilor și adăugând că este în căutarea unui om... îl știm pe Diogene în stare să tragă după el o scrumbie legată cu o sfoară pentru a-și merita statutul de discipol al lui Antistene, să ridice o bucată de brânză la demnitatea de obiect filosofic, să dea lecții de detașare cu ajutorul unei străchini scoase din sac și aruncate apoi la lada de gunoi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în mână nu dispărea. Normal, au fost cuprinși de o mare spaimă. 4) După ce, în sfârșit, imaginea mamei dispare, locul fricii este luat fără nici o tranziție de un foarte puternic sentiment de nedreptate, de oropsire. Cosmonauții se simțeau trași pe sfoară, dezinformați, dați la o parte, mințiți, duși cu zăhărelul etc., etc. Drept consecință, toți - dar absolut toți - au simțit o irepresibilă nevoie de a protesta, de a scrie petiții, cereri, memorii, programe de revendicări. Că lucrurile acestea nu erau invenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și călărind pe fund, La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un preaciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele, Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane ori tururi de nădragi; Și, prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. Ce ruginiri de ape trezite și ce
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe punte, coabe cu pântecul flămînd! Noi ți-am adus năutul dorit, și sumedenii De roșcove uscate și tăvi cu mirodenii. - Coboară, iscusite bărbat, și ia din plin. Dulceagul glas al pașii muri prin seară lin. Cum nici un stâlp ori sfoară nu tremura pe punte, În gândurile toate, soseau ninsori mărunte Și unsuroase liniști se tescuiau sub cer. Și deslușit, cu plânsul unui tăiș de fier În împletiri de sârmă intrat să le deșire, O frângere de ghețuri, prin creștete, prin
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ger, Cum pe tipsia luncii, biet arbore stingher Își frânge vreascul veșted sau clatină povara, Dar pârtia sticloasă mi se părea înceată; Iar calea însorită, prea lungă pîn' la el. Și-am stat să-nnod întruna - inel lângă inel - Din sfoară, mreji; și vârșii, din salcie tăiată. Și totuși cât de dornic eram să-i fiu aproape Să-nclin spre el urechea trudindu-mă să prind Ce hohotiri trufașe îl pleacă și-l destind Când viforul în trâmbe de-omăt vrea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii lăsați. Iar sus urcând, movilă, prin negurile plate, Morți goi ce-n sfori de sânge stau cobză înnodați Se-ntorc la orbul lunii căscând din beregate. GEST Toiagul vechi, pe care l-a ciuruit, l-a ros Și cariul, și custurea, ți-l trec de-acum. Ca mine Vei ispiti, la rîndu-ți, temutele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
flexibilitate în experimentarea ritmurilor liricii, versurile sale măsurând de la trei silabe , la unsprezece. Iată efectul interesant asupra urechii în cazul versurilor reduse la trei silabe: “Noapte grea/ Nicio stea,/ Pe câmpii - / Vijelii /[...] Tot mai sus/ Spre apus,/ Pleacă-n drum/ Sfori de fum...” (“Hașuri de iarnă”). Și iată și balansul ritmic al unui maximal de silabe: “Dar mă-ntorc la ține-n an de multe ori/ Să-ți privesc avid livezile în flori// Să mă plimbu seara pe un mal de
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
în muguri flămânzi. Noroc că am așternut aplauze peste mâlul rămas de la petrecerea izvoarelor! - Caută vechile noastre șoapte. Au mai rămas câteva în temnița ta. Dar și acestea sunt arse și au miresme de tei sălbatic. Din ele vei face sfori pentru cascadorii gândurilor mele. Alături vei găsi un inel din picuri de dor și ace de suflet. L-am desenat împreună cu vocalele de pe inima unui pian. Am întins mâna. Știam că vor veni râuri de nisipuri să mi-l acopere
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
Evenimentele aveau să evolueze benefic pentru cei trei implicați. Stabiliți la gazdă don Basilio și Porumbița au mers la sfatul popular pentru a se căsători și a legaliza legătura lor destul de veche, după cum spuneau chiar ei înșiși. Imediat au dat sfoară prin oraș pentru cumpărarea unei case pentru noua familie. Au vorbit la telefon cu mama Porumbiței comunicându-i noua situație. Mama a fost foarte bucuroasă și le-a spus că va veni cât poate de repede la noua familie. La
DON BASILIO SE STABILESTE IN ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361322_a_362651]
-
că iarăși plec și iarăși vin în jurul meu doar un pustiu lucrurile astea stivă îmi stau iarăși împotrivă o lumina între geamuri calfele cocoșii cântă ticăloșii noi epitalamuri bate vântul într-o doară obosiți drumeții praful îl măsoară cu o sfoară până aici a zis cavaful Referință Bibliografică: În jurul meu doar un pustiu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 384, Anul II, 19 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎN JURUL MEU DOAR UN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361379_a_362708]
-
mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut prin fața porții. Drăcoaica de Maria, care tot pendulase din candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide portițele... și udă fetițele și cu o cană de apă le stropea pe participantele la ritual. Bocitoarele cu glasurile lor
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
casei, în prispa cu mușcate și, obosit de câți obrăjori a sărutat, cât de mult mi-a alergat, merge să se culce sub bolta viței-de-vie care a crescut în teiul de la drum, de creanga căruia se mai văd și acum sforile leagănului copilării noastre. Aș putea să adaug câteva versuri care-s rezultatul inspirației de moment: Gândule, tu n-ai odihnă? Ce-i cu tine, frate drag!... Ia privește-te-n oglindă, Cum stai singurel pe prag... și nu observi "secera
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
raioane... Până și dopurile, oricine le va putea găsi la dopuri de plasitc, la dopuri cu filet sau la dopuri fără filet, și sticlele la sticle, în raionul Dopuri și capse și respectiv în raionul Sticle. Sacii la saci și sforile la sfori. Șireturile la șireturi, nasturii la nasturi, ațica la ațică și fermoarele la fermoare. Acele la ace. Pipotele la pipote, ficații de pasăre la ficați, inimile la inimi, aripile la aripi, ciocănelele la ciocănele, capetele de pasăre la capete
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
și dopurile, oricine le va putea găsi la dopuri de plasitc, la dopuri cu filet sau la dopuri fără filet, și sticlele la sticle, în raionul Dopuri și capse și respectiv în raionul Sticle. Sacii la saci și sforile la sfori. Șireturile la șireturi, nasturii la nasturi, ațica la ațică și fermoarele la fermoare. Acele la ace. Pipotele la pipote, ficații de pasăre la ficați, inimile la inimi, aripile la aripi, ciocănelele la ciocănele, capetele de pasăre la capete cu sau
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
de mine! Locuia într-o cameră mare populată de vreo trei familii. Spațiul de locuit al fiecărei familii era delimitat cu dulapuri. Ca să ieși dintre dulapuri, trebuia să dai la o parte un soi de draperie, care culisa pe o sfoară. M-a servit cu o cafea. Ce să vă spun? Nechezolul nostru, aur! Avea așa-zisa cafea un gust de coajă de copac. De coajă de copac măcinată. Că ne făcea biata maică-mea pe vremuri ceaiuri din scoarță de
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]