944 matches
-
"Vocale". "Diftongi". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Consoane". "Paletizarea consoanelor". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Substantivul": vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc. "Articolul demonstrativ" se întrebuițează
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
"Vocale". "Diftongi". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Consoane". "Paletizarea consoanelor". Nota: Analiză din Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 "Substantivul": vocala e din finalul unor substantive trece în ă, apărând forme ca : cucuruză, ogoară, capiță, frunză, gainușă, păpușă, etc. "Articolul demonstrativ" se întrebuițează sub formele: ia, iel, iele, iei. "Pronumele": io, nost, vost, noaste, voaste, ale tele, ăsta
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
căst, oi mere, om prânzi etc. "Adverbul": batăr, nicăiri, nicăirea, înuntru, înluntru, înlontru etc. "Prepoziția": cătă, înt-o, dint-o, pint-o etc. "Interjectia": noa, iacătă-o, iacătă-l, văsta-i etc. Accidente fonice. Nota: Analiză în Cornel Lupea- "Racovița, Monografia unei străvechi așezări sibiene", 1995 Este cunoscut faptul că în evul mediu o bună parte din populație nu avea nume de familie ci doar de botez. În această situație identificarea indivizilor se făcea după numele părinților, după localitatea de origine, după ocupații sau particularități
Graiul comunei Racovița () [Corola-website/Science/309771_a_311100]
-
și ecumenism. În 1998 devine doctor în teologie cu o teză intitulată "Mystagogia Trinitatis. Probleme ale teologiei trinitare patristice și moderne cu referiri speciale la triadologia Sfântului Maxim Mărturisitorul". Actualmente este profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Universitatea sibiană "Lucian Blaga." Membru al Comisiei Internaționale de Dialog Teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică (1997-). Este una dintre cele mai respectate voci ale Ortodoxiei răsăritene, remarcat datorită pledoariilor pentru echilibru și, în același timp, radicalitate în asumarea tradiției Sfinților
Ioan Ică Jr. () [Corola-website/Science/309935_a_311264]
-
și, în special, lucrări cu caracter literar, istoric, filosofic și științific, majoritatea în germană și latină. În 1663 publică volumul "“Breviculus Pyrotehniae”" cu exemple practice în domeniul pirotehnic. Volumul dovedește că a avut acces la manuscrisul primului rachetist din lume, sibianul Conrad Haas. Întors în Transilvania, Valentin ocupă diferite funcții pe lângă magistratul Sibiului începând cu anul 1668. Versifică în continuare și, într-un poem, publicat în 1671, descrie descoperirea gazului metan, lângă Bazna, de către niște ciobani români. Afirmându-și talentul lingvistic
Valentin Frank von Franckenstein () [Corola-website/Science/310406_a_311735]
-
imperiale, efectuează o serie de experimente cu tipurile de rachete pe care, în anii anteriori, le imaginase și le consemnase în manuscrisele sale. La Sibiu continuă studiile începute în 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactând lucrarea Varia II 374. Manuscrisul sibianului Conrad Haas este cel mai vechi document cunoscut din istoria rachetei moderne. Manuscrisul sibian cunoscut sub denumirea de "Varia II 374" sau "Coligatul de la Sibiu" (colligare = a lega împreună), a fost redactat de Conrad Haas între anii 1529-1556 împreună cu alte
Conrad Haas () [Corola-website/Science/306021_a_307350]
-
anteriori, le imaginase și le consemnase în manuscrisele sale. La Sibiu continuă studiile începute în 1529 legate de tehnologia rachetelor, redactând lucrarea Varia II 374. Manuscrisul sibianului Conrad Haas este cel mai vechi document cunoscut din istoria rachetei moderne. Manuscrisul sibian cunoscut sub denumirea de "Varia II 374" sau "Coligatul de la Sibiu" (colligare = a lega împreună), a fost redactat de Conrad Haas între anii 1529-1556 împreună cu alte lucrări de pirotehnie pe care le-a deținut Haas, pe vremea când ocupa funcția
Conrad Haas () [Corola-website/Science/306021_a_307350]
-
returnate doar parțial, pentru unele dintre ele mai judecându-se și acum cu statul român Valentin Ceaușescu, singurul său frate în viață. Toată perioada cât a fost prim secretar la Sibiu, a încercat să fie cît mai aproape de problemele oamenilor. Sibienii au ținut mult la el, au crezut în nevinovăția lui iar în perioada procesului i-au adus flori. Pe toată durata procesului, cât și a detenției, a dat dovadă de demnitate. Cei care l-au cunoscut îl descriu că „un
Nicu Ceaușescu () [Corola-website/Science/305620_a_306949]
-
Octavian Smigelschi (1866-1912), în urma executării unei lucrări de probă comandate: un tablou pentru iconostas și un înger în cupolă. Rezultatul lucrării de probă a fost unul sever care a dus la ambiționarea pictorului în realizarea unei opere monumentale în catedrala sibiană „după care poate fi apreciat fără rezerve”. Istoricul Gheorghe Iancu a evidențiat antipatia reciprocă dintre Smigelschi și Miron Cristea, pictorul atestându-i clericului „o lipsă de pătrundere în materie, un spirit de observație așa superficial, o grămadă de material nerumegat
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Aceasta clădire beneficia de arcade atât la nivelul tunelului, căt și la nivelul pieței. O descriere amănunțită a acestui complex de clădiri, poate fi găsită in Albumul Böbel, ce cuprinde acuarele, planuri și descrieri ale Sibiului realizate de cunoscutul pictor sibian, Johann Böbel (1824-1887). Săpături arheologice realizate in anii 2005-2006, au scos la iveală în zona podului, spre Piața Huet, un prim parapet al pasajului, din cărămidă, cu un arc semicircular înalt de peste 4 metri, se pare folosit pentru a aproviziona
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
a stat în putință. În primul meci ea a condus la pauză cu 2-1 dar în repriza a doua gazdele au egalat: 2-2. Cu acest rezultat s-a încheiat partida și după prelungiri. La rejucare a fost o adevarată dramă. Sibienii au condus cu 3-0 dar au fost egalați. Din nou s-a apelat la prelungiri. Totuși echipa locala având și publicul în spate a reușit să înscrie golul victoriei: 4-3. Până la urmă această strategie s-a dovedit ineficientă în a
C.S. Chinezul Timișoara () [Corola-website/Science/301453_a_302782]
-
prin excelență, i-a inspirat lui Aron Densușianu scenarii suficient de vrednice pentru a fi crezute. Multe decenii mai târziu, cercetările sistematice ale lui Adrian Fochi în această zonă aveau să pună în evidență un lucru frapant: comunitatea de păstori sibieni cunoșteau în mică măsură cântecul mioritic. După 1900, George Coșbuc (născut la Hordou, județul Bistrița-Năsăud) pledează și el pentru originea „bârsană”, deci transilvăneană, a baladei, iar Leontin Ghergariu (1897-1980) (născut în comuna Nădlac, județul Arad) identifică în versiunea colind tipul
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
colonizat-o în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Th. Nägler este de părere că extinderea spre nordul Sibiului a colonizării a început după 1224. Cert este că în anul 1322, când această regiune intrase deja sub dreptul sibian, satele din capitulul Șeica purtau numele de „"întemeieri noi"” (în ). Apariția acestor "novella plantatio" se explică prin faptul că multe comunități sătești și-au răscumpărat libertatea de la proprietarii lor, ceea ce a avut ca urmare și reorganizarea Decanatelor ecleziastice Mediaș ("Mediasch
Două Scaune () [Corola-website/Science/314806_a_316135]
-
plantatio" se explică prin faptul că multe comunități sătești și-au răscumpărat libertatea de la proprietarii lor, ceea ce a avut ca urmare și reorganizarea Decanatelor ecleziastice Mediaș ("Mediasch") și Șeica ("Schelk"). Începând cu anul 1315 cele Două Scaune au aplicat dreptul sibian, fără a constitui totuși împreună cu Sibiul o singură unitate administrativă. Prin alt privilegiu, din anul 1318, regele i-a scutit de serviciul militar pe sașii din Mediaș, Șeica Mare, Șeica Mică și din așezările aparținătoare (fapt ce dovedește că acestea
Două Scaune () [Corola-website/Science/314806_a_316135]
-
așezările aparținătoare (fapt ce dovedește că acestea constituiau încă o unitate aparte), le-a fixat censul Sf. Martin la 400 de mărci de argint bun și fin și le-a recomandat să se ghideze în chestiunile de judecată după dreptul sibian. Și în acest document este vorba doar despre o preluare a dreptului sibian. Cele Două Scaune au constituit și ulterior o uniune aparte, căci privilegiul din 1318 a fost reînnoit, până în secolul al XV-lea, în mai multe rânduri. Includerea
Două Scaune () [Corola-website/Science/314806_a_316135]
-
a fixat censul Sf. Martin la 400 de mărci de argint bun și fin și le-a recomandat să se ghideze în chestiunile de judecată după dreptul sibian. Și în acest document este vorba doar despre o preluare a dreptului sibian. Cele Două Scaune au constituit și ulterior o uniune aparte, căci privilegiul din 1318 a fost reînnoit, până în secolul al XV-lea, în mai multe rânduri. Includerea celor Două Scaune în jurisdicția Sibiului se va face de abia în secolul
Două Scaune () [Corola-website/Science/314806_a_316135]
-
fost dirijor titular la: Opera Română din Cluj, ( 1957-1976), Filarmonica de Stat Sibiu. Invitat permanent al orchestrelor din : Germania, Ungaria, Italia, Austria, Iran, Franța, Belgia, Rusia, Olanda, Elveția, Luxemburg etc. A fost cel care a dirijat primul turneu al filarmonicii sibiene, în 1981, în Corsica, cu ocazia inaugurării Operei din Baștia. Este profesor universitar Academia de Muzică Cluj. Cetățean de Onoare al Sibiului și Clujului, Doctor honoris causa al Universității "Babeș-Bolyai" Cluj ,distins cu Ordinul Cultural al României, Medalia Mascagni (Italia
Petre Sbârcea () [Corola-website/Science/314872_a_316201]
-
expunerea este structurată în două secțiuni. Sub titlul Din cultura și arta popoarelor lumii, expoziția permanentă (autorul concepției tematice: Maria Bozan, muzeografi responsabili: Maria Bozan, Adina Vărgatu) prezintă o selecție esențială din fondul de obiecte extraeuropene, majoritatea intrate în colecțiile sibiene în secolul al XIX-lea. Denumirea generică Din creația artizanală a popoarelor lumii, include cea mai mare parte a expozițiilor temporare realizate cu patrimoniu propriu sau în colaborare cu deținători de colecții de profil: ambasadele țărilor extraeuropene acreditate în România
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
sărbătorirea centenarului din 2010, un grup de pasionați feroviari britanici, implicați activ în restaurarea și operarea celor mai faimoase căi ferate înguste pe plan mondial - Welsh Highland Railway și Ffestiniog Railway din Țara Galilor, impresionați de entuziasmul și devotamentul tinerilor voluntari sibieni, au format Grupul Suporterilor din Marea Britanie a Căii Ferate Sibiu-Agnita (SARUK), o organizație non-profit având ca obiective principale promovarea proiectului, aportul de experiență și strângerea de finanțări. Planurile pentru viitorul apropiat includ restaurarea tuturor celor patru vagoane aflate în proprietatea
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
la 3 km de oraș. Se poate ajunge cu mașina, autobuzul și tramvaiul. Coordonate geografice Într-un peisaj de vis din DUMBRAVA SIBIULUI care l-a făcut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, încă din anul 1966, să numească muzeul sibian "cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa" cu păduri răcoroase și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
tehnici extrem de rafinate și, în sfârșit, o evoluție care alătură valorilor, tradiționale, sau chiar arhetipale, unele noi, evoluate sub influența celor mai diverși factori locali sau regionali, naționali sau europeni. Arta populară este, de asemenea, la ea acasă, în muzeul sibian, prezentă atât în decorarea interioarelor locuințelor, cât și în atelierele meșteșugărești, fie că este vorba de piese textile sau ceramice, din lemn sau din metal, din chihlimbar sau sticlă, mobilier funcțional sau recuzită religioasă (icoane, candele, cruci). Din anul 1990
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
transferate și reconstruite. Astfel, patrimoniul muzeului a ajuns la cifra de 149 monumente, conținând 346 construcții și peste 20 000 obiecte de inventar funcțional, fiind cel mai mare și mai bogat muzeu din România. În noua sa concepție tematică, muzeul sibian a devenit un adevărat "muzeu al civilizației populare tradiționale din România". Cognomenul "ASTRA" se datorează continuării, pe toate planurile (patrimonial, expozițional, educațional), a valoroaselor tradiții ale primului muzeu etnografic-istoric al românilor din Transilvania, fondat la Sibiu, în anul 1905 și
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
de cai, pe aleile muzeului, la oferta culinară tradițională la cârciumioara și hanurile din muzeu și cazarea în spațiile din incintă (53 locuri), făcând astfel din muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului cea mai generoasă și ospitalieră ofertă turistică sibiană. Porțile sale sunt deschise, cu generozitate, în tot timpul anului, zi și noapte (pentru vizitele nocturne având un sistem de iluminat cu spoturi și efecte senzaționale), asigurându-se ghidaje de specialitate, audio ghidaje, vizită virtuală prin intermediul infokiosk-ului cu ecran senzitiv
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
anul 1990. Prin schimbarea paradigmei muzeale (de la un muzeu etnic la un muzeu multicultural al unei regiuni europene - Transilvania) și a concepției expoziționale (de la o expunere etnografică, monocoloră, la o expunere etnologică modernă, concepută diacronic și realizată interdisciplinar) muzeul pavilionar sibian vine să completeze oferta muzeului în aer liber ca muzeu național al civilizației populare tradiționale din România, sugerând formula ideală pentru muzeologia secolului al XXI-lea, angajată în evidențierea particularismului plurietnic în contextul valorilor comunitar europene. Dintr-un muzeu etnografic
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
participanților, fac deliciul publicului vizitator. Beneficiind de un cadru mirific, la care își dau concursul deopotrivă exponatele muzeului în aer liber și natura, pitorescul costumelor populare și varietatea și calitatea produselor, târgul a devenit un punct de atracție pentru publicul sibian și turiștii români și străini. Un alt secret al rețetei de succes îl reprezintă selecția riguroasă a calității meșterilor invitați și a produselor acestora, urmărindu-se respectarea tradiției, revitalizarea și revigorarea meșteșugurilor înlăturarea nonvalorii și a kitsch-ului, punerea în
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]