3,370 matches
-
ECHILIBRU Ce-i gând, devine faptă, ce-i vorba a fost gând Ce-i faptă va fi vorba, iar vorba un alt gând Un ciclu fără capăt ce mâna tot ce-i viu Și ține lumea veșnic într-un imens sicriu. Și gestul este spirit și spiritul cuvânt Ferice cel ce știe să le ghiceasc-n vânt. În tot ce ne-nconjoară stă un același tot Cu timp ce se măsoară cu lungul unui cot. Citit în stele drumul este și el
VIRGILIU VITAN [Corola-blog/BlogPost/350594_a_351923]
-
trei vase ... Citește mai mult ECHILIBRUCe-i gând, devine faptă, ce-i vorba a fost gândCe-i faptă va fi vorba, iar vorba un alt gândUn ciclu fără capăt ce mâna tot ce-i viuși ține lumea veșnic într-un imens sicriu.Și gestul este spirit și spiritul cuvântFerice cel ce știe să le ghiceasc-n vânt. În tot ce ne-nconjoară stă un același totCu timp ce se măsoară cu lungul unui cot.Citit în stele drumul este și el la felCu
VIRGILIU VITAN [Corola-blog/BlogPost/350594_a_351923]
-
psalmul 14 care amintește condițiile cerute pentru a fi admis la sanctuar. Psalmul 23 era recitat în toate ocaziile când un cortegiu procesional se apropia de templu. Psalmul 65 se citea la aducerea unei jertfe, iar psalmul 67 la reîntoarcerea sicriului Legii la cortul sfânt după o victorie repurtată impotriva năvălitorilor sau răufăcătorilor. Cea mai mare parte a psalmilor din cărțile a IV-a și a V-a au acest caracter liturgic. De altfel, chiar dacă nu toți psalmii au avut de la
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
rup din reverie așa despletită din somn plutim într-un ocean al inocenței atunci când se răstoarnă clopotul lunii peste idealurile noastre degeaba strângem agavele speranței nălucile noastre alunecă prin gânduri iar iubirile odată și odată tot se închid într-un sicriu pridvoarele devin cruci peste pământul plin de vânătăi și noi devenim cuvinte în niște pagini îngălbenite dintr-o carte uitată pe noptiera timpului. sâmbătă, 10 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: așchii de amintiri ca izvoarele / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN
AŞCHII DE AMINTIRI CA IZVOARELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351296_a_352625]
-
crimă, Eminescu, precum știu, Nu-i a apei vremii știmă... Eminescu este viu Și ne-mpinge, ne animă, Să salvăm al gliei fiu Contra celor ce-l oprimă... Eminescu este viu Și nu e mai mare stimă Pentru umbra din sicriu Decât dragostea infimă... Eminescu este viu Și cuvântul lui suprimă Viitorul cenușiu Și speranța o exprimă... Eminescu este viu Contra celor ce decimă Românismul plumburiu Prin trădarea lor sublimă... Eminescu este viu Contra celor ce deprimă Rima celor care scriu
EMINESCU ESTE VIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351319_a_352648]
-
poate amintit măcar faptul că trupul neînsuflețit al baronesei, purtând în el un alt trup neînsuflețit - pe cel al copilului ei și al lui Rudolf - este coborât, conform ordinelor împăratului, într-o groapă adâncă de 20 de metri. Imediat după ce sicriul Mariei este pus în mormânt, familiei von Vetsera i se cere să părăsească Viena. Totodată, membrilor familiei von Vetsera le sunt înmânate scrisorile lăsate de baroneasă înainte să moară. Epistolele ei fuseseră găsite în castelul de la Mayerling și duse imediat
PUNCTUL TERMINUS AL UNEI CUTREMURĂTOARE POVEŞTI DE IUBIRE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350802_a_352131]
-
părinții Simion și Floarea, agricultori, Ioan Negruțiu s-a confruntat, de la vârsta cea mai fragedă, cu greutățile vieții pământești. Potrivit propriei mărturisiri, încă de la naștere, a fost firav și bolnav, așa încât pe la vârsta de trei luni i s-a pregătit sicriul. Dumnezeu a avut însă un plan cu el și i-a rânduit să-L slujească, să propovăduiască Evanghelia și să arate oamenilor "cărarea Împărăției". Rămași orfani de mamă și apoi de tată, cei cinci copilași ai familiei Negruțiu au crescut
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
trei copii ai tăi, să te țină de mână și să-ți închidă ochii tăi verzi ce ne-au luminat toată copilăria și viața... Iartă-mă, buna mea mamă, că am ajuns la tine târziu, când tu erai deja în sicriu, am aflat, după aceea, de la tanti Ileana lui Ticaneț, că ai murit singură în casă, înghețată de frig, în februarie, la minus 26 de grade, cu pumnii strânși, în semn de apărare, așa cum te-am găsit în sicriu! Știu că
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
deja în sicriu, am aflat, după aceea, de la tanti Ileana lui Ticaneț, că ai murit singură în casă, înghețată de frig, în februarie, la minus 26 de grade, cu pumnii strânși, în semn de apărare, așa cum te-am găsit în sicriu! Știu că acum e prea târziu să-mi cer iertare și să mă ierți, dar nu știu de ce ași vrea să cred și ași vrea să știu că, măcar în ultima clipă, un înger alb și bun a coborât atunci
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
simțeam izul de noroi al morții. În acea cameră se aflau vreo douăzeci de oameni, toți îmbrăcați în haine negre, cu pantaloni călcați la dungă și cravate asortate. Ciudat cum am observat toate acestea, căci în mijlocul camerei, întinsă într-un sicriu ce umplea încăperea cu miros de brad, se afla Katia! Katia mea, esența vieții mele! Eu însumi mă aflam acolo și eram mort! Da, mort! pentru că... - E... e... moartă? am întrebat prostește, simțind că podeaua se voalează sub greutatea de
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
Ne-au adus din închisori, robi ai stepei dodrogene/ Să împrăștiem pe flori roua strânsă pe sub gene/ Și-am tăiat peste câmpii drum cu trupurile noastre/ Valurile cenușii ale Dunării albastre./ Azi dormim pe câte un șir, fără cruci, fără sicrie/ Pace ție, cimitir, fără nici o liturghie/ Candelele nu ne ard, nu bat clopote de ruga/ Nu păzește nici un gard, nimeni nu vrea să mai fugă. Referitor la acest aspect trist, de neuitat, la pagina 269, din volumul Memorialul durerii, autoarea
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
ploi și furtuni în Martie 2013 ... că nu mai pot picta lumina fluturilor și florilor tale din poienița de mâine ... nicicând nu mai pot râde de râsul fructelor din grădina fructelor tale ... de-atâtea umbre ciobite se strânge ceru-n sicrie cu încă o stea căzătoare n-am cheie nici lacăt și clopotul turnului bocește a clopot ... de nu mai știu că pot vedea surâsul neîmblânzit al dansului cailor prin creația inelelor lunii din visele tale ... și nu mai știu de ce
PARTIDĂ DE ŞAH ÎNTRERUPTĂ ... (BUNICULUI MEU DECEDAT ÎN 18 MARTIE 2013) de DORU CIUTACU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352079_a_353408]
-
BUNĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Țebea, 12 Septembrie 2011. Fiți liniștiți, l-am îngropat de viu, Mortul-mort n-a vrut să se supună, Nu-l căutați zadarnic în sicriu, Acolo nu e nimeni- noapte bună! Aici, din supărarea-n care sunt, Tăcerea în cuvinte mă adună, Nu vă mai spun de el niciun cuvânt Până se face ziuă-noapte bună! Referință Bibliografică: Noapte bună... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
NOAPTE BUNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352151_a_353480]
-
Și mă îndeletniceam cu ștersul prafului De pe tobe; Creșteam îngeri în colivii de aur Și încrustam scrisori de dragoste pe inelele porumbeilor călători. Da, îmi aduc aminte casa de sub nucul dintre două veacuri, De atâta însingurare nucul scârțâie ca un sicriu în apele Styxului ce-au luat la vale casa... Al.Florin Țene
CASA DE SUB NUCUL DINTRE DOUĂ VEACURI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352146_a_353475]
-
trupul meu făcută De-al tău dor inima-mi frâng De te pierd doar zac și plâng. Doamne rău m-ai blestemat De iubire să nu scap Aer mi-e până sunt viu Mort de-oi fi mi-o fi sicriu. Crăciun acasă În suflet azi îmi ninge alb Se-ntorc nămeții altor ierni Și simt cum sufletul mi-e cald Deși tu rece fulgule te cerni. Acasă.Noapte de Crăciun, Când miezul nopții stă să vină Începe tata o colinda
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
ploi și furtuni în Martie 2013 ... că nu mai pot pictă lumină fluturilor și florilor tale din poienița de mâine ... nicicând nu mai pot râde de râsul fructelor din grădina fructelor tale ... de-atâtea umbre ciobite se strânge ceru-n sicrie cu încă o stea căzătoare n-am cheie nici lacăt și clopotul turnului ... Citește mai mult Ți-am văzut chipulprea tânăroglindit albin izvorul receși nu e al tău ...întrebările au înghețat sfericînfloriteîn numere amestecateîn cubul alb-negruale taleale mele plâng ...și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Veronica Micle la pian. Vei sta-ntre Calliope și Erato La hora celor nouă muze Iar prea-sfioasele nimfe Camene Te-or săruta pe frunte cu a lor buze. Poate Bacovia e dus la templu Să inspecteze-n hruba cu păcat Sicriele de plumb și smoală A epigonilor ce vor pleca spre iad. Acolo sus e veșnic primăvară Și s-a deschis pentru poeți tot ceru' Te-așteaptă ingerii și Domnul Cu bucurii... dragă Grigore Vieru ! Iar noi, care-am rămas acasă
ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356329_a_357658]
-
căror părinți declară că acești copii erau sortiți avortului, deci implicit crimei, erau destinați morții. Dar auzind mesajele de la Radio, părinții au fost cercetați de Duhul lui Dumnezeu și au renunțat să meargă la spital și să transforme pântecul în sicriu. Eu cred ca este o nevoie disperată de mass-media creștină în România. Ioan Ciobota www.ioanciobota.wordpress.com Referință Bibliografica: Eseu - ARE CINEVA NEVOIE DE MASS-MEDIA CREȘTINĂ ? / Ioan Ciobota : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 318, Anul I, 14 noiembrie
ARE CINEVA NEVOIE DE MASS-MEDIA CREŞTINĂ ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356384_a_357713]
-
Toate sticlele din dulăpior erau împrăștiate, nu știam atunci din care se scursese lichid și, împreună cu mizeria de la porc, portbagajul arăta ca o cocină. Toți eram înmărmuriți și nu știam ce să facem. Eram în jurul mașinii, parcă eram în jurul unui sicriu. Nu puteam scoate un cuvânt iar eu mă uitam cu coada ochiului la socrii mei, (veniți și ei în vizită, să-și vadă nepotul) să le „examinez” expresia fețelor. Socrul meu avea fața roșie (fiind mai spân la față) iar
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
și el medic (d-l Ioan Gabor are doi frați, ambii sunt de profesie medici). Când a ajuns el la spital, eram cu ochii deschiși dar buzele îmi erau negre. În aceeași zi, el a început să-mi caute un sicriu.” - își amintește d-l Gabor. Pentru că nu puteau să-l atingă cu nimic, l-au acoperit cu o ramă metalică peste care au așezat un cearceaf. Ioan Gabor a zăcut timp de opt luni la secția de reanimare a spitalului
DUPĂ CE A EXPERIMENTAT TREI MORŢI CLINICE, SECURITATEA L-A BĂNUIT DE RELAŢII CU EXTRATEREŞTRII ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119]
-
Amurg violet) și trage nădejdea unei reveniri la normal însă amurgul morții îl face să plângă tremurând și asistând la un sfârșit apocaliptic: Afară târgul stă pustiu / Și ninge ca-ntr-un cimitir (Nevroză) unde: Carbonizate flori, noian de negru ... / Sicrie negre, arse, de metal, / Vestminte funerare de mangal, / Negru profund, noian de negru ... (Negru) supun fiindul unui chin psihic derutant. Imaginile terifiante, pe care Bacovia le traversează din subconștient în conștient, ne fac să urmărim o viziune a poetului referitoare
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
le face un semn bărbaților cu fețele înroșite de frig și rachiu să înceapă ultima etapă a misiunii lor. Mâinile mari, cu degetele și palmele îngroșate de bătături, mânuiesc cu îndemânare lopețile și, în numai câteva minute, golul de deasupra sicriului îngust este umplut, iar locul de veșnică odihnă al răposatului este acoperit cu flori. Aproape fiecare dintre cei din asistență s-a simțit dator să aducă o coroană ori măcar o jerbă împletită din crengi de brad, de care stau
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le lase și scândurile de la ghioci (căruță) ca la o adică să aibă cu ce-mi face sicriu. Altul a spus că-s așa de scheletos că-i sperii curcile. Nesimțitul, nici gard la drum nu avea și legase porcul cu lanțul, ca să nu dea de mâncare și la un câine. Și mi-am propus, ca la rândul
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Relu Iliescu, zis Ghiorlanul, care ajungând în al patrulea sat și văzând că nimeni nu mă oprește, le-a propus unor săteni să le lase și scândurile de la ghioci (căruță) ca la o adică să aibă cu ce-mi face sicriu. Altul a spus că-s așa de scheletos că-i sperii curcile. Nesimțitul, nici gard la drum nu avea și legase porcul cu lanțul, ca să nu dea de mâncare și la un câine. Și mi-am propus, ca la rândul
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
Bertha. A făcut investiții serioase în zonă. Peștera și Via Krupp demonstrând, dacă mai era nevoie, rigurozitatea și fiabilitatea tehnicii germane. Până și fondatorul realismului socialist, Maxim Gorki a trăit ani buni pe insulă, până când marele Stalin i-a purtat sicriul pe umăr. Căldura toridă din piețuca San Nicolo, ne îndeamnă spre malul-port. Refuzăm tentația coborârii celor 784 de trepte, întrucât media anuală a lunii era ușor depășită. Cu vreo zece grade. Celsius. Noroc cu berea rece, tip Berlin, große, große
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (2) – CAPRI & POMPEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355037_a_356366]