888 matches
-
curând va deveni domnitor al Moldovei, ceea ce s-a și întâmplat în anul 1457. Ajuns domnitor, Ștefan cel Mare a construit în anul 1466 Mănăstirea Putna, în apropierea chiliei lui Daniil Sihastrul. După sfințirea în 1470 a bisericii Mănăstirii Putna, sihastrul Daniil s-a retras în pădurea de pe malul râului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde și-a continuat viața monahală. În prezent, Chilia lui Daniil Sihastrul a deveniut un loc de pelerinaj, aici venind anual mii de turiști din țară și
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
Putna, în apropierea chiliei lui Daniil Sihastrul. După sfințirea în 1470 a bisericii Mănăstirii Putna, sihastrul Daniil s-a retras în pădurea de pe malul râului Voroneț, sub stânca Șoimului, unde și-a continuat viața monahală. În prezent, Chilia lui Daniil Sihastrul a deveniut un loc de pelerinaj, aici venind anual mii de turiști din țară și din străinătate. Video
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
cu noi detalii în volumul "Tradiții poporane românești din Bucovina" (Imprimeria statului, București, 1895). Potrivit acestei legende, pe locul unde se află astăzi orașul Suceava se întindea cândva o pădure deasă de arini, în adâncurile căreia își găsise liniștea un sihastru. Trecând pe acolo în căutarea unui loc pentru pășunat, câțiva păstori l-au găsit pe sihastru, care i-a miruit cu mir pe frunte. Păstorii s-au întors la tovarășii lor și le-au istorisit ce au văzut, iar apoi
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
legende, pe locul unde se află astăzi orașul Suceava se întindea cândva o pădure deasă de arini, în adâncurile căreia își găsise liniștea un sihastru. Trecând pe acolo în căutarea unui loc pentru pășunat, câțiva păstori l-au găsit pe sihastru, care i-a miruit cu mir pe frunte. Păstorii s-au întors la tovarășii lor și le-au istorisit ce au văzut, iar apoi toți păstorii și-au luat turmele și s-au stabilit în apropierea locuinței sihastrului. În timp
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
găsit pe sihastru, care i-a miruit cu mir pe frunte. Păstorii s-au întors la tovarășii lor și le-au istorisit ce au văzut, iar apoi toți păstorii și-au luat turmele și s-au stabilit în apropierea locuinței sihastrului. În timp, au mai sosit și alți păstori, precum și munteni, și s-au așezat pe acolo locuri, pădurea începând a se rări. Pe dealul din partea de miazăzi a fost construită o cetate de piatră, iar pe locul unde a fost
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
și alți păstori, precum și munteni, și s-au așezat pe acolo locuri, pădurea începând a se rări. Pe dealul din partea de miazăzi a fost construită o cetate de piatră, iar pe locul unde a fost arborele în care a locuit sihastrul a fost ridicată o biserică de lemn, ""și fiindcă săhastrul murise înainte de rădicarea bisericii acesteia, de aceea tăiară și așezară ei și arborele în care a locuit acesta, întrînsa"". La vreo câteva zeci sau sute de ani după aceasta, a
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
provine de la rădăcina triliteră ‘ z l care înseamnă, în limba arabă, a se retrage, a se izola. Denumirea curentului este formată pe schema de participiu activ de la forma derivată a 7-a, care desemnează persoana care trăiește în izolare, ascetul, sihastrul. Conform unei alte interpretări această denumire reflectă modul de viață înclinat către ascetism și abstinență, pe care primii adepți l-au promovat. Cronicile istorice îi prezintă pe acești doi promotori ai mișcării ca pe niște persoane pioase, care duc o
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
Suceava. A trecut mai întâi prin mai multe parohii, apoi pe la Mănăstirea Viforâta, Mănăstirea Surpatele și, în sfârșit, la Mănăstirea Antim. În anul 2003, la vârsta de 91 de ani, Părintele Adrian a părăsit Mănăstirea Antim pentru a trăi ca sihastru la schitul Locurele de pe lângă Mănăstirea Lainici, unde a rămas până în anul 2011, când starea lui de sănătate s-a înrăutățit. Părintele Adrian Făgețeanu a trecut la Domnul la 27 septembrie 2011 la spitalul ”Dr. Marius Nasta” din București, la vârsta
Adrian Făgețeanu () [Corola-website/Science/329031_a_330360]
-
lungi ("Miniopterus schreibersi"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
pună capăt disputei. În timpul asediului Antiohiei din anii 1097 - 1098, Tancred (pentru o taxă de 400 mărci de argint) împreună cu detașamentul său a cucerit ruinele importante din apropierea mănăstirii și un turn strategic, blocând calea de ieșire din oraș. Când Petru Sihastrul și Guillaume de Charpentier, viconte de Melun au dezertat din tabăra cruciaților, a pornit în urmărirea lor și i-a forțat să se reîntoarcă, prevenind astfel abandonul în masă al soldaților. Ulterior, Tancred a fost implicat în disputele dintre liderii
Tancred de Taranto () [Corola-website/Science/326937_a_328266]
-
12 iunie 1932, Corod, jud. Tecuci (interbelic) - d. 13 aprilie 2011, Corod, jud. Galați), născut Gheorghe Dediu , în familia Iancu și Joița Dediu, este fiul duhovnicesc al Măicuței Veronica și al Părintelui Ioan Iovan. A început viața monahală la Mănăstirea Sihastru, al cărei destin s-a legat strâns de Mănăstirea Vladimirești, a fost închis în temnițele comuniste din Bârlad, Văcărești, Galați, Gherla, Periprava, coloniile de muncă din Insula Mare a Brăilei, unde a desfașuarat o intensă activitate euharistică. Pe 12 iunie
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
la numai 16 ani, urmând îndemnul Părintelui Ioan : " "Măi frații mei, e greu până rupi lanțul acesta al lumii, că e un lanț gros. După aceea Hristos vă va călăuzi și vă va arăta Calea!" " merge ca frate la Mănăstirea Sihastru langă Adjud. Aici se ocupă de primirea închinătorilor. Este călugărit pe 20 iulie 1952 (ziua de Sf. Ilie) și primește numele de Sebastian ca și întemeietorul Mănăstirii, dar îl are ca model pe Părintele Ioan ce îi sfătuia să fie
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
dar îl are ca model pe Părintele Ioan ce îi sfătuia să fie "călugări nu călugăroși" și de la care capătă dragostea pentru împărtășirea continuă cu Sfânt Trupul și Sângele Domnului. Măicuța Veronica, Părintele Ioan și Maica Mihaila viziteaza adesea Mănăstirea Sihastru, impulsionându-i spre jertfă pentru Biserică si neam. În 1955, pe 14 septembrie (Ziua Crucii) este arestat pentru prima dată - pentru 40 de zile- la Focșani, în urma unor procese intentate de Episcopie, care voia să desființeze Mănăstirea. Călugarii însă refuzau
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
arestat pentru prima dată - pentru 40 de zile- la Focșani, în urma unor procese intentate de Episcopie, care voia să desființeze Mănăstirea. Călugarii însă refuzau sa plece. În procesele ce au urmat sunt apărați de avocatul Petre Pandrea care povestește drama " "sihaștrilor dragi" "'în cartea " "Călugărul Alb"" . Pe 6 aprilie 1955, avocatul Petre Pandrea fiind arestat, Episcopia a câștigat recursul. O echipa mare de securitate a intrat în mănăstire și a arestat toți călugării aflați în incinta. Între 1955 și 1956 este
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
1983). În 1990, dupa 35 de ani, Mănăstirea Vladimirești este redeschisa și la îndemnul Părintelui Sebastian aproape 100 de fecioare pregătite de Sfinția Sa merg (în trei serii) alături de Măicuța Veronica să participe la reconstrucția mănăstirii. Nici după 1989 obștea Mănăstirii Sihastru nu a putut reveni, așezământul rămânând în continuare tot de maici și de aceea Părintele hotărăște să meargă la biserica din sat, de unde nu a lipsit nici o duminică sau sărbatoare, formând mai multe coruri. Suferința fizică și cea sufletească îi
Sebastian Dediu () [Corola-website/Science/326555_a_327884]
-
Sfânta Mănăstire Vladimirești, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, din loc. Tudor Vladimirescu, situată între Tecuci și Galați. Pe 7 noiembrie 1949 tânărul diacon Silviu Iovan a fost tuns în monahism, de către P.S. Antim Nica, Episcopul Galațiului, la Mănăstirea de călugări Sihastru de lângă Adjud, primind numele de IOAN. Între 1948 și 1955 Părintele Ioan a slujit la Mănăstirea Vladimirești. La sugestia Măicuței Veronica, a adus inovația desei împărtășiri cu Hristos Euharistic, așa cum făceau primii creștini, și fiind singurul preot care se ocupa
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
poziția sa, în centrul Bucovinei, oferă variate posibilități de organizare de mici excursii de câteva ore, care pot fi chiar combinate în trasee de o zi. Câteva sugestii: Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastrul, Complexul muzeal Ciprian Porumbescu - Stupca, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Dragomirna, Atelierul și muzeul ouălor încondeiate Vama, Cimitirul Eroilor Vama, Cordul secular Slătioara, "Pietrele Doamnei" din Masivul Rarău, Salina Cacica, Ceramica neagră - Marginea, Herghelia și Rezervația naturală de la Lucina, Muzeul "Arta Lemnului
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
acestă susținere fiind însă mai bună cu referire la Mănăstirea Frăsinei din Vâlcea (unde, la fel ca la Athos, femeile nu pot intra), sau cu referire la Munții Neamțului, unde este un mare număr de mânăstiri, schituri și chilii de sihaștri izolate, cu mare densitate. Aceste așezări rupestre par a fi fost locuite în mai multe perioade istorice. Deși indicațiile cronologice despre aceste întemeierea acestor așezăminte lipsesc, insuficiența informațiilor documentare și aspectul lor de multe ori straniu sau romantic au iscat
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
și romancierul francez Henri Murger. El era de asemenea foarte căutat de fabricile de pian din Statele Unite pentru reprezentații, dar în ciuda sumelor mari de bani care i se ofereau, acesta refuza mereu. În 1908, acesta a început să devină mai sihastru, iar starea sa de sănătate se deteriorase. Popularitatea sa a început să pălească, iar cariera a intrat într-un declin. Mai apoi nu a mai luat elevi la compoziție deoarece ”aceștia doreau să scrie lucrări ca nebuni precum Scriabin, Schonberg
Moritz Moszkowski () [Corola-website/Science/329729_a_331058]
-
întemeiat în apropiere o mică sihăstrie, numită în documentele de mai târziu „Schitul lui Silvestru”. Unii cercetători ai trecutului presupun că Schitul Hangu ar fi urmașul acelei sihăstrii. Preotul Constantin Mătasă relatează o legendă legată de întemeierea acestui schit. Câțiva sihaștri au poposit într-o seară pe malul Bistriței, la Lețești. Uitându-se către miazăzi, ei au văzut pe valea dinspre Durău un foc care licărea ca lumina unei candele și au auzit o cântare bisericească. Crezând că acesta este un
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
că flăcările jucau în frunzișul unuii frasin bătrân. Ei s-au oprit acolo și au construit o bisericuță din acel frasin, tulpina copacului servind o lungă perioadă ca Sfântă Masă. Schitul a primit numele de Silvestru, după numele unuia dintre sihaștri. Potrivit altei legende, în aceste locuri a trăit un sihastru pe nume Silvestru. El și-a făcut culcușul în scorbura unui frasin mare. Pustnicul a avut o vedenie, în urma căreia a tăiat frasinul și a construit din lemnul lui un
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
au oprit acolo și au construit o bisericuță din acel frasin, tulpina copacului servind o lungă perioadă ca Sfântă Masă. Schitul a primit numele de Silvestru, după numele unuia dintre sihaștri. Potrivit altei legende, în aceste locuri a trăit un sihastru pe nume Silvestru. El și-a făcut culcușul în scorbura unui frasin mare. Pustnicul a avut o vedenie, în urma căreia a tăiat frasinul și a construit din lemnul lui un paraclis unde a fost înmormântat. Domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
sfințită primită de la părintele Bogdan. Ea îi spune că trebuie să-și continue viața pentru că are un copil de crescut. Mama îl duce apoi la grota unui pustnic, unde mai fusese demult și cu soțul ei. Nana Floarea îi spune sihastrului că băiatul ei „și-a întors fața de la viață” și că nu-i dă pace permanent un ochi de urs (simbolul diavolului). Pustnicul îi citește tânărului din Biblie. Tot acolo se afla și Pintilie (Virgil Flonda), „hoțul la drumul mare
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
de la viață” și că nu-i dă pace permanent un ochi de urs (simbolul diavolului). Pustnicul îi citește tânărului din Biblie. Tot acolo se afla și Pintilie (Virgil Flonda), „hoțul la drumul mare” pe care-l urmărea jandarmul Alecu, iar sihastrul îl sfătuiește pe acesta să se împace cu oamenii și cu legile lor. În zilele următoare, Culi este atras de o țigancă într-un cort din șatră, unde-i face niște farmece pe care tânărul nu și le mai amintește
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
că nu mai poate trăi ca un om obișnuit, Cucoaneș îl roagă pe narator să-l ajute să scape de medici, de gazetari și de alți oameni curioși, dorind să se ascundă în Munții Bucegi unde să trăiască ca un sihastru, pentru a vedea până la ce nivel va avea loc evoluția sa. Cei doi pleacă cu un camion în munți, iar fostul inginer este lăsat în apropiere de vârful Păduchiosul. La acel moment, naratorului i se pare că prietenul său avea
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]