2,599 matches
-
Premiera: 12 februarie 2016 Distribuit de: Freeman Entertainment Sunt unii care se bucură de singurătate, alții care sunt de-a dreptul nefericiți și mai sunt și... Alice... și Robin... și Lucy, Meg, Tom sau David... New York-ul este plin de singuratici care tânjesc după sufletul pereche, după o relație amoroasă, după o idilă sau măcar ceva asemănător. Astfel, între texte de agățat și aventuri de o noapte, toți acești oameni necăsătoriți trebuie să învețe cum să fie singuri și fericiți într-
Cum să fii singur și fericit-How to be single! Premieră [Corola-blog/BlogPost/100281_a_101573]
-
îi este devotat, pentru a petrece împreună weekendul. La început, pare să fie o vizită normală, dar Lea descoperă curând că s-a schimbat ceva. Bâlbâitul / Stutterer (Benjamin Cleary, Marea Britanie, 2015, 12’) - câștigător al Premiului Oscar 2016 Pentru un tipograf singuratic, o relație online s-a dovedit a fi o legătură de care avea mare nevoie, fără să trebuiască să dezvăluie problemă bâlbâielii din cauza căreia trăiește atât de izolat. Acum, însă, este pus în situația de-a se întâlni în carne
Caravana Filmelor NexT ajunge la Oradea: scurtmetraje de Oscar, în Parcul Cetății [Corola-blog/BlogPost/100337_a_101629]
-
ce scrie-i de folos?”. Întrebare la care cel mai bun răspuns ni-l oferă Poeții, portret și „artă poetică” totodată: „Când bunătatea/ și dragostea,/ Credința și harul/ Umplu paharul/ Unui poet,/ Preaplinul acesta/ Se varsă ca mierea,/ Nutrind, fericind/ Singuratice inimi”... Referință Bibliografică: CRONICA / Veronica Oșorheian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Veronica Oșorheian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în Țara Românească și în Moldova și-au avut antecedentele în asemenea schituri sau în chiliile unor sihaștri singuratici de pe vârful vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe care-l are
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
aprecieze cu iubire pentru penitent (care este fiul duhovnicesc) și cu pricepere de medic sufletesc mijloacele potrivite pentru vindecarea lui” (p. 45). Pentru credinciosul de azi, spovedania este o necesitate spirituală foarte evidentă. Ca persoană, omul nu este o ființă singuratică, ci este întotdeauna în relație cu Dumnezeu și cu semenii, și prin aceasta cu societatea, cu creația întreagă. Ontologic vorbind, omul este într-adevăr legat de Creator și de creatura Sa, chiar dacă nu are conștiința și cunoștința acestei relații. Înzestrat
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > LA MARGINEA MĂRII Autor: Mircea Dorin Istrate Publicat în: Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din vremuri vechi, bătrâne, bat valuri unduite În țărmul singuratic ce-i margine de mare Și sărutări fugare primesc, mereu grăbite, Nisipuri mângâiate de razele de soare. Acolo-n legănare te văd plutind o clipă Văratică iubire în abur străveziu, Venind din neștiuturi pe-a vântului aripă Să-mi înfiori
LA MARGINEA MĂRII de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343944_a_345273]
-
miros, Trec iubiți sărutându-se tandru, Prea frumoși, prea senini, Prea aprinși, prea-ndrazneti, Conversând sau râzând Se avânta. Pe poteci obosite de toamne târzii, Trec bătrâni ce povestea și-o plimba, Prea pătrunși , prea smeriți, Prea sfioși, prea bolnavi, Singuratici și triști Se perinda. Pe urcușuri de ieri, si de azi, prea grăbita, Trec și eu, privind melancolic, Prea demult mă jucam, Prea puțin am iubit, Prea aproape de varsta tăcută... Referință Bibliografica: Prin ani / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
PRIN ANI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344017_a_345346]
-
vine grifonul și mi-l mănâncă; pești de argint și de aur fulgeră-n râul din mine ca o iubire, ca o patimă-adâncă ori ca un dor de albastru și vine grifonul și le mănâncă. Singur, de tăcere-argintat strig, copac singuratic sub lună: Grifonule, fugi și nu mă mânca! dar numai ecoul târziu îmi răspunde: Grifonul, grifonul e-n inima ta! TESTAMENTUL IMAGINAR AL OSTAȘULUI ... Citește mai mult GRIFONClipa mea sub formă de inimă neliniștită, adâncăîmi adastă-ntre geneși vine grifonulși
FLORENTIN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/344024_a_345353]
-
mănâncă;suie din piatră și stâncăcireșul cu gânduriși vine grifonulși mi-l mănâncă;pești de argint și de aurfulgeră-n râul din mineca o iubire, ca o patimă-adâncăori ca un dor de albastruși vine grifonulși le mănâncă.Singur, de tăcere-argintatstrig, copac singuratic sub lună:Grifonule, fugi și nu mă mânca!dar numai ecoultârziu îmi răspunde:Grifonul, grifonul e-n inima ta!TESTAMENTUL IMAGINAR AL OSTAȘULUI...
FLORENTIN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/344024_a_345353]
-
acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga istoriei omului nu este altceva decât moartea lui Dumnezeu, că împlinirea spirituală a lumii, după catastrofa alungării, izgonirii și prăbușirii din Rai, stă în jertfa singuratică a Fiului Omului, Care singur va muri pentru toți și ne va răscumpăra pe toți... Fără Învierea Lui cea de a treia zi, totul este fără rost, oricât de frumoase ar fi cuvintele și faptele lui Iisus Hristos. Tot astfel
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
că nu mi-ar ajunge pietrele mării să pot să le număr și atâtea lacrimi, încât stelele cerului ar cădea rușinate sunt toate înscrise în sângele meu - ecoul umbrelor străbune ucigașii uciși, avarii flămânzi intelectualii munciți cu sapa la câmp singuraticii de oameni, din mijlocul lor luptători pentru pace, adevăr și lumină și-a celor luptând doar pentru sine... iubesc viața, dar o deplâng simt bucurie pentru întorșii-n țărână jelesc nou-născuții... ,,cine sunt eu decât un fir de lumină să
SUB STEAUA DRAGOSTEI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343011_a_344340]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > DORUL MĂRII Autor: Viorel Vintilă Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Când mării i se face dor de țărm își trimite valurile calde ( mesagerul iubirii perene) către țărmul singuratic pe care-l îmbrățișează cu un sărut tandru lăsând o amprentă invizibilă pe buzele nisipului ierbinte și fin perechile de îndrăgostiți își acoperă sufletele cu ale mării valuri - spumoase și înfocate inimioarele și inițialele desenate pe nisipul mării un legământ
DORUL MĂRII de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343294_a_344623]
-
vine grifonul și mi-l mănâncă; pești de argint și de aur fulgeră-n râul din mine ca o iubire, ca o patimă-adâncă ori ca un dor de albastru și vine grifonul și le mănâncă. Singur, de tăcere-argintat strig, copac singuratic sub lună: Grifonule, fugi și nu mă mânca! dar numai ecoul târziu îmi răspunde: Grifonul, grifonul e-n inima ta! TESTAMENTUL IMAGINAR AL OSTAȘULUI Din propria-mi armură ca dintr-o carapace de broască țestoasă și din gândul și rostul
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
tăcut în noapte, Tăinuind în ei iubire. Te privesc cu ochi de floare Și cu sufletu-mi curat... Ce-n a dragostei ninsoare Veșnicia l-a-mbrăcat. Cluj Napoca, 10 octombrie 2015 Noapte de toamnă Se ascunde luna blândă printre ramuri Și mai singuratică decât altădată Stă să treacă-n grabă ale nopții valuri, De pe fața-i albă, de dor luminată. Și când unduirea crengilor aduce Un fior de toamnă printre frunze parcă Îți atinge tâmpla șoapta ei cea dulce Care îmbracă lumea în
IUBIREA CA UN CANTEC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344129_a_345458]
-
inima de dorul sloboziei Ce mi-a fost luată de-a sila, Țintuindu-mă-n scaunul neputinței. Motto: Prietenia este aproape cel mai valoros lucru care ar putea exista în univers... Prietenia Pe cărarea vieții merg mereu, Ca un pribeag singuratic, Ce caută diamantul vieții, Adormit în inima-mpietrită a omului. Apele lumii le străbat Și ochii nu-ntâlnesc nimic-n cale, Decât amarul prieteniei perfide, Ce sălășuie-n sufletul pământesc Și-l omoară cu lancea lăcomiei. Speranța mă-mpinge mai departe
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
întru slăvire, / ne fulguie cenușă în jur. Nespus de tîrziu / se desfășoară aripi pe trupuri / și pentru a mia oară ne înălțăm de sub noi. / În vrejul zborului, / nu mai auzeam suferința pașilor care coborau încă”. (Întrebări și răspunsuri, p. 13) Singuratic și interiorizat, totuși dornic să cunoască lumea și pe semeni, Dorel Sibii, plonjează din când în când într-un sălaș tainic găsind de cuviință să facă un Popas în strigătul ochiului „În strigăt mi-am făcut popas,/ în mal înfipt
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
va reuși să zboare”. (Încă mai credea, p. 64.) În Ca luminile rătăcite (p. 19), poem închinat poeților, „specie” aparte în conglomeratul unei lumi atât de pestrițe, autorul realizează unul dintre cele mai fidele portrete ale acestora. Și dacă sunt singuratici, retrași ori vulnerabili, ei sunt sensibili și hărăziți să surprindă lucrurile tăcute, nerostite și neînțelese de alții, să le de-a glas și culoare îmbrăcându-le în cuvinte înțelepte și adânci. Ei sunt creați în lumină și transmit lumină. Ei
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
de către părinți și după părăsirea cuibului. 6 Cerințe de habitat Preferă zonele de câmpie, calde și uscate, care au pâlcuri de pădure sau arbori solitari, ocazional putând fi întâlnită și în regiunile colinare. Preferă habitatele semideschise, mozaicate, cu arbori singuratici sau grupuri de arbori. Poate fi observată de multe ori stând. Hrana este procurată îndeosebi de pe terenuri arabile și pășuni, specia având o preferință semnificativă pentru pârloage. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 27B. Date specifice speciei Coracias garrulus la
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
destul de ridicată pentru luna iunie, plaja și litoralul tentante pentru orice iubitor al vacanțelor la mare, i-am propus o vizită la malul mării la început de sezon, să-mi cunoască habitatul, unde zi de zi, îmi trăiesc viața de singuratic pescar sportiv. I-am mărturisit cu ardoare că o vreau lângă mine, să-i simt căldura, parfumul, lumina și mai ales să-i văd pe viu, strălucirea ochilor ei albaștri, care o defineau ca o ființă ancestrală, dar deosebit de fragilă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
lumina nuda ,ne iubeam prima oara! Glasul iubirii l-am auzit șoptit din glasuri de stele Pulberi romantici din orchestră pământului enigmatic Ai adormit și te-ai trezit în puritatea iubirii mele Flacăra fericirii a răsărit în sufletul trist și singuratic! Printre copacii care urcau în ceruri,printre mistere Te-am pierdut...minutul tăcut ,nemărginita plăcere, Iluzii creponate de raze în visul ce aleargă-n tăcere În labirintul dorinței ,plăcerea e-o dulce durere! Lucian Tătar 17 feb 2017-00100 Olhao Referință
ESENȚĂ ATEE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377411_a_378740]
-
al sentimentelor sale, dar el trecuse nepăsător în drumul său pentru găsirea Cosânzenei... -Măi, dar ce romantic erai de mic! râse Babacul. -Dar Zmeul? Cum de ți-a plăcut? se interesă Doc. -Păi, dragă, Eftimiu a îmbrăcat cu el aspirația singuraticului de a se bucura de iubire, de frumosul vieții ca și ceilalți. Și, chinuit de dorință, neștiind ce cale să adopte, recurge la răpirea idolului său cu care se poartă minunat din iubire și înțelepciune, dar și sperând că-l
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
care l-am deschis, știind că n-am să te mai văd, că n-ai să vrei, să te întorci, și știu de ce. Orchestră de alături, mă face parcă, să plâng, a suferință, a neputința, ce-mi cuprinde, paloarea dimineții singuratice, cu gând la un sărut la o furtună. Bad Ischl, Austria martie 2016 Sursă foto - Pinterest Referință Bibliografica: Sărutul dimineții / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1946, Anul VI, 29 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Coști
SĂRUTUL DIMINEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378380_a_379709]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Prea multe lacrimi vai, vor curge din noi, de la o cruce -n altă cruce, așa vor îngheța în fiecare gând, doar crucile din suflete ce plâng. Și peste tot, vor adormi-n zăpadă toți câinii singuratici de pe stradă, iar noi ascunși în liniștea din case, vom țese viața în albul de mătase. Prea multe lacrimi înghețate-n lume, de mult prea frig în părăsiri postume! Nici nu mai știm de ce am plâns aseară, acest cotidian televizat
CRUCEA VIEȚII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378373_a_379702]
-
le urmăream jocul continuu ferindu-mă să nu le reușească vreuna din tentative și să trebuiască să stau toată ziua cu picioarele ude-n ghete.Pe plajă, la acea oră matinală îmi tulburau gândurile doar câte un iubitor de joching singuratic, însoțit de câinele său în cursa-i matinală. Pe plajă am văzut ici colo și câteva bărci, lăsate în apropiere de țărm de proprietarii lor și la un moment dat m-am oprit, așezându-mă pe marginea uneia din ele
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
Se strânge vântul, adieri se-ascund Printre ciulinii zgribuliți de brumă, În tot decorul, liniștea e ciumă Izvorul doar mai susură prin prund. Respiri tăcere, eu pășesc ca orb Un gând scâncește, încă nerostit Dar îl reprimă straniu fâlfâit, Aripa singuraticului corb. Deja-i târziu, crepusculul pătat De sângerii apusuri lăcrimează Tăcerea ta în mine se'nscăunează Alți zori răsar, în mine e'nnoptat. *** Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: E-atât de sumbră nepăsarea ta / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
E-ATÂT DE SUMBRĂ NEPĂSAREA TA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379939_a_381268]